1990
an
1990
MCMXC
MCMXC
◄ ·
Secolul 19
◄ Secolul 20 ►
Secolul 21 ·
►
◄ ·
Anii 1970 ·
Anii 1980
◄ Anii 1990 ►
Anii 2000 ·
Anii 2010 ·
►
◄◄ ·
◄ ·
1985 ·
1986 ·
1987 ·
1988 ·
1989
◄ 1990 ►
1991 ·
1992 ·
1993 ·
1994 ·
1995 ·
► ·
►►
1990 (MCMXC) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni. A fost desemnat:
- Anul Internațional al Alfabetizării
EvenimenteModificare
1990 | |
---|---|
Reunificarea Germaniei. | 5 februarie: Înființarea Muzeului Țăranului Român. |
IanuarieModificare
- 1 ianuarie: Se reînființează Societatea Studenților în Medicină din București
- 2 ianuarie: România: Ia ființă Asociatia Foștilor Deținuți Politici (AFDP).
- 3 ianuarie: Fostul lider al Panama, Manuel Noriega, se predă forțelor americane.
- 11 ianuarie: S-a înregistrat Partidul Național Țărănesc Crestin-Democrat (PNȚCD), avându-l ca lider pe Corneliu Coposu, unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Iuliu Maniu.
- 11 ianuarie: Ia ființă Federația Română de Culturism și Fitness.
- 12 ianuarie: Zi de doliu național în memoria victimelor Revoluției din decembrie 1989.
- 15 ianuarie: S-a înregistrat Partidul National-Liberal (PNL), condus de un comitet de inițiativă format din Radu Câmpeanu, I.V.Săndulescu si Dan Amedeo Lăzărescu.
- 18 ianuarie: Decret-Lege CFSN, nr. 30 privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului PCR.
- 20 ianuarie: A apărut, la București, primul număr al revistei „22”, editată de Grupul pentru Dialog Social.
- 28 ianuarie: La București, în Piața Victoriei are loc un miting organizat de PNȚ-CD, PNL, PSDR și alte partide care protestează împotriva hotărârii ca FSN să participe la alegeri. În paralel se desfășoară o contramanifestație organizată de FSN și susținută de muncitorii de la IMGB, ICTB, IMMR și IIRUC.
- 29 ianuarie: Prima mineriadă: Peste cinci mii de mineri din Valea Jiului sosesc în Capitală în urma apelurilor lansate în mass-media de către președintele provizoriu Ion Iliescu.
FebruarieModificare
- 2 februarie: Este reînființată Societatea Română de Filosofie.
- 2 februarie: Tribunalul Militar Teritorial București pronunță sentința în procesul a patru dintre colaboratorii apropiați ai lui Nicolae Ceaușescu: Manea Mănescu, Tudor Postelnicu, Emil Bobu, Ion Dincă - detenție pe viață și confiscarea totală a averilor personale.
Celula unde a stat închis Nelson Mandela. La 11 februarie a fost eliberat.
- 5 februarie: S-a înființat, la București, Muzeul Țăranului Român.
- 6 februarie: Transformarea CFSN în partid politic, sub forma Frontului Salvării Naționale (FSN).
- 11 februarie: Liderul sud-african Nelson Mandela, a fost eliberat din închisoare, după 27 de ani petrecuți în arest.
- 15 februarie: A fost înființată Uniunea Teatrelor din România - UNITER, avându-l ca președinte pe actorul Ion Caramitru.
- 28 februarie: A doua mineriadă: La București sosesc circa 4.000 de mineri din Valea Jiului.
MartieModificare
- 11 martie: Începe manifestația populară din Piața Operei din Timișoara, la care a fost adoptată, la 12 martie 1990, Proclamația de la Timișoara.
- 11 martie: Patricio Aylwin depune jurământul ca președinte al statului Chile în primele alegeri democrate din 1970.
- 11 martie: Lituania își declară independența față de Uniunea Sovietică.
- 15 martie: Începutul unor confruntări violente între cele aproximativ 10.000 de persoane sosite în România pentru aniversarea Revoluției Ungare de la 1848 și români.
- 15 martie: Mihail Gorbaciov este ales primul președinte executiv al Uniunii Sovietice.
- 15 martie: URSS anunță că declarația de independență a Lituaniei este invalidă.
- 18 martie: În Germania de Est au loc primele alegeri libere din 1932.
- 18 martie: Doi bărbați, îmbrăcați în ofițeri de poliție, au furat 12 pânze (din care trei semnate Rembrandt) de la Muzeul Boston din Massachusetts în valoare totală estimată între 100-300 milioane dolari. Autorii faptei nu au fost depistați, întrucât au distrus casetele cu înregistrările din muzeu și nu au lăsat amprente, iar operele furate au rămas definitiv pierdute.
- 21 martie: România a solicitat aderarea la Consiliul Europei, cerere acceptată la 7 octombrie 1993.
- 21 martie: Namibia devine independentă după 75 de ani aflată sub controlul Africii de Sud.
- 26 martie: A luat ființă Serviciul Român de Informații.
AprilieModificare
Ion Iliescu este ales președinte al României din primul tur de scrutin, cu 85% din totalul voturilor exprimate. Prezența la vot a fost a fost de peste 90%.
- 6 aprilie: Ion Rațiu este ales candidat la președinție din partea PNȚCD.
- 7 aprilie: Ion Iliescu este ales președinte al FSN.
- 11 aprilie: Înființarea Centrului European de Cultură din București.
- 20 aprilie: Este lansat telescopul Hubble.
- 22 aprilie: Manifestațiile din Piața Universității: După un miting electoral al PNȚCD, o parte dintre manifestanți se baricadează în Piața Universității din București.
- 24 aprilie: Manifestațiile din Piața Universității: La ședința CPUN, Ion Iliescu afirmă că în Piața Universității manifestă „golani" și „grupuri de huligani".
MaiModificare
- 3 mai: Manifestațiile din Piața Universității: Demonstranții din Piața Univesității primesc un mesaj de solidaritate din partea lui Eugen Ionescu, care se declara „academician golan".
- 16 mai: A luat ființă prima societate pe acțiuni din România, după Revoluția din decembrie 1989.
- 20 mai: Au avut loc primele alegeri libere din România de după cel de-al doilea război mondial. Participarea la vot a fost de 86,19%. Ion Iliescu a fost ales al 2-lea președinte al României, din primul tur de scrutin, primind 85,07% din totalul voturilor. Contracandidați: Radu Câmpeanu 10,64%, Ion Rațiu 4,29%. El îl succede pe Nicolae Ceaușescu.
- 22 mai: Microsoft lansează Windows 3.0.
- 24 mai: A fost înființat Teatrul Masca de către actorul Mihai Mălaimare.
IunieModificare
- 13 iunie: Mineriada din iunie 1990: Începutul represiunii violente a ceea ce s-a numit „Fenomenul Piața Universității", începutul celei de-a treia mineriade din anul 1990, cea mai sângeroasă dintre toate.
- 14 iunie: Mineriada din iunie 1990: Urmare a evenimentelor din 13 iunie, circa 10.000 de mineri din Valea Jiului au descins în București pentru a restabili „ordinea". Au fost atacate sediile partidelor din opoziție, lideri ai acestora, studenți.
- 14 iunie: Franța, Germania și Benelux au semnat Convenția de la Schengen, privind libera circulație a persoanelor.
IulieModificare
- 3 iulie: Adunarea generală a Academiei Române primește 72 de membri corespondenți (literați, istorici, oameni de știință) cărora li s–a retras această calitate sau care au fost privați de ea, pe nedrept, între 1948–1989.
- 8 iulie: Germania de Vest învinge Argentina cu scorul de 1-0 și câștigă Campionatul Mondial de Fotbal din Italia.
- 24 iulie: Senatul României adoptă un proiect de lege prin care se instituie ca sărbătoare națională a României ziua 1 decembrie, zi în care, în anul 1918, prin unirea Transilvaniei cu România, s–a încheiat procesul constituirii Statului național unitar român.
- 27 iulie: Proclamarea suveranității Republicii Belarus. Sărbătoare națională.
- 28 iulie: Alberto Fujimori devine președinte al statului Peru. A câștigat alegerile în turul doi de scrutin, unde l-a avut drept contracandidat pe scriitorul Mario Vargas Llosa.
AugustModificare
- 2 august: Invadarea Kuweit-ului de către Irak.
- 6 august: Organizația Națiunilor Unite decretează un embargou împotriva Irakului și autorizează, la 25 august 1990, recurgerea la forță împotriva regimului de la Bagdad.
- 19 august: Leonard Bernstein dirijează ultimul său concert, sfârșind cu Simfonia nr. 7 de Ludwig van Beethoven.
- 27 august: Republica Moldova își declară independența față de Uniunea Sovietică.
SeptembrieModificare
- 2 septembrie: A fost proclamată Republica Moldovenească Nistreană.
- 21 septembrie: Tribunalul Militar Teritorial București l-a condamnat pe Nicu Ceaușescu la 20 de ani de închisoare, 10 ani de interdicție a unor drepturi și degradare militară. În noiembrie 1992 va rămâne în picioare doar acuzația de port ilegal de armă, pentru care va primi 5 ani de detenție și va fi pus în libertate condiționată pe motive medicale. A murit în 1996.
OctombrieModificare
- 3 octombrie: Germania de Est și Germania de Vest se reunifică formând o singură Germanie.
- 21 octombrie: Ayrton Senna își câștigă al doilea titlu mondial în Formula 1.
- 15 octombrie: Liderul URSS, Mihail Gorbaciov primește Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de a detensiona Războiul Rece și pentru reformele din URSS.
NoiembrieModificare
- 13 noiembrie: A fost scrisă prima pagină World Wide Web cunoscută.
- 15 noiembrie: A avut loc, la Brașov, o demonstrație de mari proporții cu prilejul aniversării a trei ani de la revolta anticomunistă a muncitorilor și locuitorilor din Brașov. În frunte cu membrii Asociației „15 noiembrie", demonstranții au parcurs vechiul traseu al manifestației din 1987.
- 28 noiembrie: Marea Britanie: Margaret Thatcher demisionează din postul de premier.
DecembrieModificare
- 9 decembrie: Lech Wałęsa câștigă turul doi al alegerilor prezidențiale din Polonia.
- 9 decembrie: Slobodan Milošević devine președinte al Serbiei.
Arte, științe, literatură și filozofieModificare
- Pentru prima dată, medalia Fields este decernată unui fizician, Edward Witten.
- Premiul Oscar pentru cel mai bun film este acordat filmului Dances With Wolves (Dansând cu lupii).
- Se publică postum Jurnal de idei, de Constantin Noica.
NașteriModificare
- 27 ianuarie: Mihai Onicaș, fotbalist român
- 9 februarie: Alina Bercu, pianistă română
- 23 martie: Prințesa Eugenie de York, nepoata reginei Elisabeta a II-a
- 13 aprilie: Lodovica Comello, actriță italiană
- 18 iunie: Sandra Izbașa, gimnastă română
- 27 iulie: Indiana Evans, actriță australiană
- 17 octombrie: Marius Copil, jucător român de tenis de câmp
- 29 octombrie: Amarna Miller, actrită Spaniolă
- 31 octombrie: J.I.D, cântăre rap American
- 23 noiembrie: Rita Ora (n. Rita Sahatçiu Ora), cântăreață si actriță din Kosovo
- 20 decembrie: Joanna „JoJo” Levesque (n. Joanna Noëlle Blagden Levesque), cântăreață americană de muzică pop/R&B
DeceseModificare
- 6 ianuarie: Pavel Alexeevici Cerenkov, 85 ani, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (1958), (n. 1904)
- 25 ianuarie: Ava Gardner (n. Ava Lavinia Gardner), 67 ani, actriță americană (n. 1922)
- 31 ianuarie: Alexandru Tatos (n. Alexandru Adrian Teodor Tatos), 52 ani, regizor și scenarist român (n. 1937)
- 23 februarie: Florin Pucă, 57 ani, grafician român (n. 1932)
- 27 februarie: Alexandru Rosetti, 94 ani, filolog român, lingvist, istoric al limbii române (n. 1895)
- 24 martie: Tanți Cocea, 80 ani, actriță română (n. 1909)
- 15 aprilie: Greta Garbo (n. Greta Lovisa Gustafson), 84 ani, actriță suedeză (n. 1905)
- 7 mai: Prințul Andrei de Iugoslavia, 60 ani (n. 1929)
- 2 iunie: Rex Harrison (n. Reginald Carey Harrison), 82 ani, actor englez (n. 1908)
- 17 august: Béla Abody, 59 ani, scriitor, critic literar, traducător, redactor maghiar (n. 1931)
- 30 septembrie: Patrick White (n. Patrick Victor Martindale White), 78 ani, scriitor australian, laureat al Premiului Nobel (1973), (n. 1912)
- 14 octombrie: Leonard Bernstein (n. Louis Bernstein), 72 ani, dirijor american de etnie evreiască (n. 1918)
- 27 octombrie: Prințesa Sophie von Hohenberg (n. Sophie Marie Franziska Antonia Ignatia Alberta), 89 ani (n. 1901)
- 7 noiembrie: Lawrence Durrell (n. Lawrence George Durrell), 78 ani, romancier, poet, eseist, dramaturg britanic (n. 1912)
- 14 decembrie: Johannes, Prinț de Thurn și Taxis, 64 ani (n. 1926)
Premii NobelModificare
- Chimie: Elias James Corey (SUA)
- Fizică: Jerome I. Friedman (SUA), Henry W. Kendall (SUA), Richard E. Taylor (Canada)
- Literatură: Octavio Paz (Mexic)
- Medicină: Joseph E. Murray (SUA), E. Donnall Thomas (SUA)
- Pace: Mihail Sergheievici Gorbaciov (URSS)
Medalia FieldsModificare
- Vladimir Drinfeld (URSS)
- Vaughan Frederick Randal Jones (Noua Zeelandă)
- Shigefumi Mori (Japonia)
- Edward Witten (SUA)