Senatul României

camera superioară a Parlamentului român
Senat
Senatul României  Modificați la Wikidata
Stema sau logo
Tip
TipSenat
adunare deliberantă[*]  Modificați la Wikidata
Țară România
Istoric
Creat  Modificați la Wikidata
Conducere
Președintele Senatului RomânieiNicolae Ciucă, PNL[1]
Structură
Membri136  Modificați la Wikidata
Romania Senate 2020.svg
Grupuri politiceGuvern (86) - mare coaliție
  •      PSD (50)
  •      PNL (36)

Opoziție (50)

Comisii15
Alegeri
Sistem de votReprezentare proporțională
Ultimele alegeri6 decembrie 2020
Sediu
Palatul Parlamentului
Website
site web oficial

Senatul României este una din cele două camere ale Parlamentului României, acesta fiind bicameral. La fel ca și cealaltă cameră, mai precis Camera Deputaților, Senatul este ales prin vot universal, liber, secret și direct de către cetățenii cu drept de vot ai României.

Alegerea senatorilor se face în baza Legii 208 din 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților.[2]

Prin decretul lege din 17 iunie 1946, emis de fostul Prim-ministru comunist Petru Groza în pofida prevederilor Constituției din 1930, Senatul a fost desființat.[3] Autoritățile comuniste au întărit desființarea Senatului prin legea electorală din 15 iulie 1946.[4]

Acest corp legiuitor și-a reluat activitatea după Revoluția Română din 1989. În anul 2009, fostul președinte Traian Băsescu a inițiat un referendum pentru un Parlament unicameral și scăderea numărului de parlamentari. Acest referendum, deși validat, nu a fost pus în practică până în prezent.

În prezent, sediul Senatului României este în Palatul Parlamentului. Președintele actual al Senatului României este Nicolae Ciucă din partea Partidului Național Liberal (PNL), în funcție de la data de 13 iunie 2023.

Stema Senatului României

Biroul permanent al Senatului (august 2023)

  1. Președinte Nicolae Ciucă - PNL
  2. Vicepreședinți Robert Cazanciuc (PSD), Paul Stănescu (PSD), Ion Marcel Vela (PNL), Cîmpeanu Sorin-Mihai (PNL)
  3. Secretari Ion Mocioalcă (PSD), Roberta Anastase (PNL), Narcis Mircescu (USR), Sorin Lavric (AUR)
  4. Chestori Cristina-Mariana Stocheci (PSD), Marius Dunca (PSD), Sergiu Cosmin Vlad (USR), Laszlo Attila (UDMR)

Grupuri parlamentare (ianuarie 2022)

Grup parlamentar Număr de membri
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD)
47
  • 46
  • 1
Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal (PNL) 38
Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România (USR) 25
Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) 13
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) 9
Senatori neafiliați (Neafiliați) 4

Comisii permanente

  • Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări
  • Comisia pentru constituționalitate
  • Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital
  • Comisia pentru politică externă
  • Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională
  • Comisia pentru afaceri europene
  • Comisia economică, industrii și servicii
  • Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală
  • Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic
  • Comisia pentru administrație publică
  • Comisia pentru muncă, familie și protecție socială
  • Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport
  • Comisia pentru sănătate publică
  • Comisia pentru cultură și media
  • Comisia pentru transporturi și infrastructură
  • Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale
  • Comisia pentru comunicații și tehnologia informației
  • Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități
  • Comisia pentru comunitățile de români din afara țării
  • Comisia pentru mediu
  • Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții
  • Comisia pentru regulament

Structură după 1989

Legislatura LVI (2020-2024)
Partid Aleși Pierdut Câștigat În prezent
Procente (%) Locuri Procente (%) Locuri
PSD 34,55% 47 1 1 33,82% 46
PNL 30,14% 41 4 2 28,67% 39
USR 18,38% 25 3 0 16,17% 22
AUR 10,29% 14 2 0 8,82% 12
UDMR 6,61% 9 0 0 6,61% 9
Forța Dreptei 0 3 2,20% 3
PUSL 0 1 0,73% 1
PNR 0 1 0,73% 1
Independent 4 4 1,47% 2
Vacant 0 1 0,73% 1
Total 100 136 100 136
Legislatura LV (2016-2020)
Aleși Pierdut Câștigat În prezent
Partid Procente (%) Locuri Procente (%) Locuri
PSD 49,26% 67 10 2 43,38% 59
PNL 22,05% 30 4 0 19,11% 26
USR 9,55% 13 0 0 9,55% 13
UDMR 6,61% 9 1 1 6,61% 9
ALDE 6,61% 9 5 3 5,14% 7
PMP 5,88% 8 4 1 3,67% 5
PUSL 0 2 1,47% 2
Independent 0 15 11,02% 15
Total 100 136 100 136

Observație: structura menționată este cea de la începutul mandatului.

Legislatura LIV (2012-2016)
Partid % Locuri
USL
69,32
  • 33,52
  • 28,41
  • 4,55
  • 2,84
122
  • 59
  • 50
  • 8
  • 5
ARD
13,64
  • 12,5
  • 0,57
  • 0,57
24
  • 22
  • 1
  • 1
PP-DD 11,93 21
UDMR 5,11 9
Total 100 176
Legislatura LIII (2008-2012)
Partid % Locuri
PDL 37,22 51
PSD-PC
35,76
  • 35,03
  • 0,72
49
  • 48
  • 1
PNL 20,43 28
UDMR 6,56 9
Total 100 137
Legislatura LII (2004-2008)
Partid % Locuri
PSD+PUR
41,6
  • 33,57
  • 8,02
57
  • 46
  • 11
D.A.
35,76
  • 21,16
  • 14,59
49
  • 29
  • 20
PRM 15,32 21
UDMR 7,29 10
Total 100 137
Legislatura LI (2000-2004)
Partid % Locuri
PDSR
46,42
  • 42,85
  • 2,85
  • 0,71
65
  • 60
  • 4
  • 1
PRM 26,42 37
PD 9,28 13
PNL 9,28 13
UDMR 8,57 12
Total 100 140
Legislatura L (1996-2000)
Partid % Locuri
CDR
37,06
  • 18,18
  • 11,88
  • 3,49
  • 2,09
  • 0,69
  • 0,69
53
  • 26
  • 17
  • 5
  • 3
  • 1
  • 1
PDSR 28,67 41
USD
16,08
  • 15,38
  • 0,69
23
  • 22
  • 1
UDMR 7,69 11
PRM 5,59 8
PUNR 4,89 7
Total 100 143
Legislatura XLIX (1992-1996)
Partid % Locuri
FDSN 34,26 49
CDR
23,77
  • 14,68
  • 4,89
  • 2,79
  • 0,69
  • 0,69
34
  • 21
  • 7
  • 4
  • 1
  • 1
FSN 12,58 18
PUNR 9,79 14
UDMR 8,39 12
PRM 4,19 6
PDAR 3,49 5
PSM 3,49 5
Total 100 143
Legislatura XLVIII (1990-1992)
Partid % Locuri
FSN 76,47 91
UDMR 10,08 12
PNL 8,4 10
PUNR 1,68 2
MER 0,84 1
PNȚCD 0,84 1
PER 0,84 1
Ind. 0,84 1
Total 100 119

Președinții Senatului după 1989

Alegeri # Nume Imagine An naștere/

an deces

De la Până la Partid
1990 36 Alexandru Bârlădeanu   1911–1997 18 iunie 1990 16 octombrie 1992 FSN
1992 37 Oliviu Gherman   1930–2020 22 octombrie 1992 22 noiembrie 1996 FDSN/PDSR
1996 38 Petre Roman   1946– 27 noiembrie 1996 22 decembrie 1999 PD
39 Mircea Ionescu-Quintus   1917–2017 4 februarie 2000 30 noiembrie 2000 PNL
2000 40 Nicolae Văcăroiu   1943– 15 decembrie 2000 30 noiembrie 2004 PDSR/PSD
2004 19 decembrie 2004 14 octombrie 2008 PSD
Doru Ioan Tărăcilă   1951– 14 octombrie 2008 28 octombrie 2008 PSD
41 Ilie Sârbu   1950– 28 octombrie 2008 13 decembrie 2008 PSD
2008 42 Mircea Geoană   1958– 19 decembrie 2008 23 noiembrie 2011 PSD
Petru Filip   1955– 23 noiembrie 2011 28 noiembrie 2011 PDL
43 Vasile Blaga   1956– 28 noiembrie 2011 3 iulie 2012 PDL
44 Crin Antonescu   1959– 3 iulie 2012 19 decembrie 2012 PNL
2012 19 decembrie 2012 10 martie 2014
Cristian Dumitrescu   1955– 4 martie 2014 10 martie 2014 PSD
45 Călin Popescu-Tăriceanu   1952– 10 martie 2014 21 decembrie 2016 Independent

PLR/ALDE

2016 21 decembrie 2016 2 septembrie 2009
Șerban Valeca   1956-2022 2 septembrie 2019 10 septembrie 2019 PSD
46 Teodor Meleșcanu   1941– 10 septembrie 2019 3 februarie 2020 Independent

(susținut de PSD)

Titus Corlățean   1968– 3 februarie 2020 9 aprilie 2020 PSD
Robert Cazanciuc   1971– 9 aprilie 2020 21 decembrie 2020 PSD
2020 47 Anca Dragu   1972– 21 decembrie 2020 23 noiembrie 2021 USR PLUS
48 Florin Cîțu   1972– 23 noiembrie 2021 29 iunie 2022 PNL
Alina Gorghiu   1978– 29 iunie 2022 13 iunie 2023 PNL
49 Nicolae Ciucă   1967– 13 iunie 2023 În funcție PNL

Numismatică

La 2 iunie 2014, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția colecționarilor, un set de trei monede (din aur, din argint și din tombac cuprat), precum și o monedă din argint, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înființarea Senatului României.[5]

Monedele din aur au valoarea nominală de 100 de lei, au titlul de 900‰, diametrul de 21 mm, o greutate de 6,452 grame și cantul zimțat. Toate monedele de argint, au valoarea nominală de 10 lei, titlul de 999‰, diametrul de 37 mm, o greutate de 31,103 grame, iar cantul este zimțat. Monedele din tombac cuprat au valoarea nominală de 1 leu, diametrul de 37 mm, greutatea de 23,5 grame și cantul zimțat. Toate monedele din această emisiune sunt rotunde și sunt de calitate proof.[6]

Aversurile monedelor de aur, de argint și de tombac cuprat au gravuri similare: sunt redate reprezentarea parțială a Palatului Parlamentului din București, o imagine din interiorul Senatului, în timpul unei ședințe a acesteia, stema României, milesimul 2014, valoarea nominală (100 de lei, pe moneda de aur, 10 lei, pe moneda de argint și 1 leu, pe moneda de tombac cuprat); în arc de cerc este gravată denumirea statului emitent, ROMANIA.[6]

Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint și din tombac cuprat), prezintă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al mitropolitului Nifon, care a fost primul președinte al Senatului, numele acestora, textul în arc de cerc 150 DE ANI DE LA INFIINTAREA SENATULUI și 1864, anul evenimentului aniversat.[6]

Note

  1. ^ „VIDEO Nicolae Ciucă a fost ales în funcția de președinte al Senatului”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  2. ^ „alegere Senat”. 
  3. ^ M. Ștefan, "În umbra Cortinei de Fier", în: Magazin Istoric, noiembrie 1995, pag. 10.
  4. ^ LECȚIILE ISTORIEI: Alegerile din 1946
  5. ^ Emisiune numismatică dedicată aniversării a 150 de ani de la înființarea Senatului României. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ a b c „Banca Națională a României”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Lectură suplimentară

  • Istoria Senatului României, Nicolae Văcăroiu, Constantin Sava, Editura Regia Autonomă Monitorul Oficial, 2004

Vezi și

Legături externe