Camera Deputaților din România

Tip
Camera Deputaților din România Camera Deputaților din România

Tip	Camera Deputaților cameră legislativă aleasă[*]
Țară	România
Istoric
Creat	24 ianuarie 1862
Conducere
Președintele Camerei Deputaților din România	Ciprian-Constantin Șerban, PSD
Structură
Membri	330

Grupuri politice	Guvern (175) - coaliție semafor PSD (86) PNL (49) UDMR (22) Minorități (17) Opoziție (155) AUR (63) USR (40) S.O.S (24) POT (22) Independenți(7)
Comisii	24
Alegeri
Sistem de vot	Reprezentare proporțională
Ultimele alegeri	1 decembrie 2024
Sediu
Palatul Parlamentului
Website
site web oficial
Modifică date / text

Camera Deputaților din România este una din cele două camere a Parlamentului bicameral al României. La fel ca și cealaltă cameră, Senatul, Camera Deputaților este aleasă prin vot universal, liber, secret și direct de către cetățenii cu drept de vot ai României. În prezent, Camera Deputaților din România se află alături de Senatului României în Palatul Parlamentului din București.

Istoric

Adunarea deputaților a fost înființată ca și cameră inferioară a Parlamentului român, prin Constituția din 1866.^[1]^[2] Modul de alegere și de funcționare a suferit modificări de-a lungul timpului.^[2]

În urma adoptării Constituției de la 1938, Camera Deputaților, numită Reprezentanța Națională, reprezenta corpul legislativ prin care Regele României își exercita puterea legislativă. Constituția și, implicit, Reprezentanța, vor fi suspendate în perioada Statului Național-Legionar.

După lovitura de stat a Regelui Mihai, va avea loc o revenire la Constituția din 1923. Acest status va fi schimbat de decretul nr. 2.218 din 13 iulie 1946, prin care Senatul urma să fie desființat. Reprezentanța era reorganizată ca Adunarea Deputaților, fiind singura cameră a Parlamentului.^[3]

Funcționare

Camera Deputaților, asemenea Senatului, este condusă de un Birou Permanent, format din președinte, vicepreședinți, secretari și chestori.

Președintele Camerei Deputaților are drepturi disciplinare asupra celorlalți membrii ai Camerei sale, acesta putând impune anumite sancțiuni cu scopul menținerii bunei desfășurări a ședințelor. În caz de necesitate, Președintele poate cere Biroului Permanent sancțiuni mai severe, precum excluderea temporară a deputatului din ședințele Camerei.^[4]

Chestorii exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate de Cameră.^[5]

Președinții Camerei Deputaților după 1989

Articol principal: Președintele Camerei Deputaților din România

Alegeri	Nume	În funcție din	Până la	Partid
1990	Marțian Dan	19 iunie 1990	16 octombrie 1992	FSN
1992	Adrian Năstase	28 octombrie 1992	22 noiembrie 1996	FDSN/PDSR
1996	Ion Diaconescu	27 noiembrie 1996	30 noiembrie 2000	PNȚCD
2000	Valer Dorneanu	15 decembrie 2000	30 noiembrie 2004	PDSR/PSD
2004	Adrian Năstase	19 decembrie 2004	16 martie 2006	PSD
2004	Bogdan Olteanu	20 martie 2006	13 decembrie 2008	PNL
2008	Roberta Anastase^[6]	19 decembrie 2008	3 iulie 2012	PDL
2008	Valeriu Zgonea^[7]	3 iulie 2012	20 decembrie 2012	PSD
2012	Valeriu Zgonea^[7]	20 decembrie 2012	13 iunie 2016
2012	Florin Iordache	13 iunie 2016	21 decembrie 2016
2016	Liviu Dragnea	21 decembrie 2016	27 mai 2019
2016	Marcel Ciolacu^[8]	29 mai 2019	21 decembrie 2020
2020	Ludovic Orban	21 decembrie 2020	18 octombrie 2021	PNL
	Marcel Ciolacu	23 noiembrie 2021	15 iunie 2023	PSD
	Alfred Simonis	15 iunie 2023	2 septembrie 2024
	Vasile-Daniel Suciu	2 septembrie 2024	23 decembrie 2024
2024	Ciprian Șerban	23 decembrie 2024	prezent

Structura politică

Compoziția Camerei Deputaților la începutul mandatului în 2024.

Observație: structura menționată este cea de la începutul mandatului.

Legislatura actuală LVII (2024–2028)

Partid	%	Locuri
PSD	25,98	86
AUR	19,34	64
PNL	14,8	49
USR	12,08	40
SOS RO	8,16	27
POT	7,25	24
UDMR	6,65	22
Minorități	5,74	19
Total	100	331

Legislatura LVI (2020–2024)

Partid	%	Locuri
PSD	33,33	110
PNL	28,18	93
USR PLUS	16,66	55
AUR	10	33
UDMR	6,36	21
Minorități	5,45	18
Total	100	330

Legislatura LV (2016–2020)

Partid	%	Locuri
PSD	46,8	154
PNL	21	69
USR	9,1	30
UDMR	6,4	21
ALDE	6,05	20
PMP	5,5	18
Minorități	5,15	17
Total	100	329

Legislatura LIV (2012–2016)

Partid	%	Locuri
USL PSD PNL PC UNPR	66,26 36,41 24,27 3,16 2,42	273 150 100 13 10
ARD PDL FC PNȚCD	13,59 12,62 0,73 0,24	56 52 3 1
PP-DD	11,4	47
UDMR	4,36	18
Minorități	4,36	18
Total	100	412

Legislatura LIII (2008–2012)

Partid	%	Locuri
PDL	34,43	115
PSD-PC PSD PC	34,13 32,93 1,19	114 110 4
PNL	19,46	65
UDMR	6,58	22
Minorități	5,4	18
Total	100	334

Legislatura LII (2004–2008)

Partid	%	Locuri
PSD+PUR PSD PUR	39,75 34,03 5,72	132 113 19
D.A. PNL PD	33,73 19,27 14,45	112 64 48
PRM	14,45	48
UDMR	6,62	22
Minorități	5,42	18
Total	100	332

Legislatura LI (2000–2004)

Partid	%	Locuri
PDSR PDSR PSDR PUR	44,92 40,86 2,31 1,73	155 141 8 6
PRM	24,34	84
PD	8,98	31
PNL	8,69	30
UDMR	7,82	27
Minorități	5,21	18
Total	100	345

Legislatura L (1996–2000)

Partid	%	Locuri
CDR PNȚCD PNL PNL-CD PER PAR FER	35,56 23,9 7,58 1,45 1,45 0,87 0,29	122 82 26 5 5 3 1
PDSR	26,53	91
USD PD PSDR	15,45 12,53 2,91	53 43 10
UDMR	7,28	25
PRM	5,53	19
PUNR	5,24	18
Minorități	4,37	15
Total	100	343

Legislatura XLIX (1992–1996)

Partid	%	Locuri
FDSN	34,31	117
CDR PNȚCD PAC PNL-AT PSDR PER PNL-CD	24,04 12,02 3,81 3,22 2,93 1,17 0,87	82 41 13 11 10 4 3
FSN	12,6	43
PUNR	8,79	30
UDMR	7,91	27
PRM	4,69	16
PSM	3,81	13
Minorități	3,81	13
Total	100	341

Legislatura XLVIII (1990–1992)

Partid	%	Locuri
FSN	66,41	263
UDMR	7,32	29
PNL	7,32	29
MER	3,03	12
PNȚCD	3,03	12
Alte partide	9,86	39
Minorități	3,03	12
Total	100	396

Biroul permanent al Camerei Deputaților (din decembrie 2024)

Președinte: Ciprian Șerban (PSD)
Vicepreședinți: Vasile Suciu (PSD), Gianina Șerban (AUR), Raluca Turcan (PNL), Cătălin Drulă (USR)
Secretari: Claudia-Silvia Mihalcea (PSD), Patricia Simina Arina Moș (PNL), Mihail-Cezar Drăgoescu (USR), Victor Ovidiu Ganț (FDGR/minorități)
Chestori: Daniel-Romeo Lungu (PSD), Neculai Costel Dunava (PSD), Dan Tănasă (AUR), Loránd-Bálint Magyar (UDMR)

Grupuri parlamentare (decembrie 2024)

Deputații sunt reuniți în grupuri parlamentare. Dintr-un grup parlamentar trebuie să facă parte cel puțin 10 membri. Grupurile parlamentare sunt un indiciu în ceea ce privește componența politică a Camerei Deputaților.

Grup parlamentar	Număr de membri
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD)	86
Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR)	63
Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal (PNL)	49
Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România (USR)	40
Grupul parlamentar al S.O.S. România (SOS RO)	28
Grupul parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri (POT)	24
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR)	22
Grupul parlamentar al Minorităților Naționale (Minorități)	18

Comisii parlamentare

Comisii permanente

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare
Comisia pentru buget, finanțe și bănci
Comisia pentru industrii și servicii
Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice
Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale
Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic
Comisia pentru muncă și protecție socială
Comisia pentru sănătate și familie
Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport
Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
Comisia juridică, de disciplină și imunități
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională
Comisia pentru politică externă
Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții
Comisia pentru regulament
Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor
Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați
Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
Comisia pentru afaceri europene

Alte comisii

Comisia de validare

Note

^ Constituția din 1866 adoptată sub suzeranitate otomană Arhivat în 30 iulie 2014, la Wayback Machine., Grigore Adriana Diana, Historia, accesat la 19 iulie 2014
^ ^a ^b „copie arhivă”. Arhivat din original la 2 iunie 2020. Accesat în 19 iulie 2014.
^ Bădescu, 2023, p. 45
^ Bădescu, p. 348
^ Bădescu, p. 328
^ Roberta Anastase, revocată din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Valeriu Zgonea, noul președinte al Camerei^{[nefuncțională]}, 4 iulie 2012, România liberă, accesat la 4 iulie 2012
^ Valeriu Zgonea a fost ales președinte al Camerei Deputaților, 3 iulie 2012, Liviu Dadacus, Ziarul financiar, accesat la 4 iulie 2012
^ Luminita Pirvu (29 mai 2019), „UPDATE PSD își păstrează majoritatea: Marcel Ciolacu este noul președinte al Camerei Deputaților - Politic”, HotNews.ro, accesat în 29 mai 2019

Bibliografie

Bădescu, M., Drept constituțional și instituții politice; Curs universitar, București, Editura Hamangiu, 2023.

Lectură suplimentară

Din însemnările unui fost reporter parlamentar. Camera deputaților. 1919-1939: (Note și memorii)., Ion Constantinescu, Editura politică, 1973

Vezi și

Legături externe

Situl oficial Camera Deputaților din România Arhivat în 24 februarie 2016, la Wayback Machine.
Situl oficial al Senatului României
Lista candidaților la Camera Deputaților la alegerile parlamentare din 2008^{[nefuncțională]}

[historia.ro_2014-07-19-1] Constituția din 1866 adoptată sub suzeranitate otomană Arhivat în 30 iulie 2014, la Wayback Machine., Grigore Adriana Diana, Historia, accesat la 19 iulie 2014

[i-2] „copie arhivă”. Arhivat din original la 2 iunie 2020. Accesat în 19 iulie 2014.

[3] Bădescu, 2023, p. 45

[4] Bădescu, p. 348

[5] Bădescu, p. 328

[rl2012-07-04-6] Roberta Anastase, revocată din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Valeriu Zgonea, noul președinte al Camerei^{[nefuncțională]}, 4 iulie 2012, România liberă, accesat la 4 iulie 2012

[7] Valeriu Zgonea a fost ales președinte al Camerei Deputaților, 3 iulie 2012, Liviu Dadacus, Ziarul financiar, accesat la 4 iulie 2012

[HotNews.ro_2019-05-29-8] Luminita Pirvu (29 mai 2019), „UPDATE PSD își păstrează majoritatea: Marcel Ciolacu este noul președinte al Camerei Deputaților - Politic”, HotNews.ro, accesat în 29 mai 2019

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]