Wikipedia

Partidul Mișcarea Populară

partid politic român
Partidul Mișcarea Populară
Logo Partidul Miscarea Populara.png
Oameni cheie
PreședinteEugen Tomac
Secretar generalIonuț Simionca
Președinte de onoareTraian Băsescu
Date
Înființat29 ianuarie 2014[1]
SediuStrada Nicolae Iorga, Nr.11, Sector 1, București
Număr de membri75.000–100.000
Informații
Ideologie oficialăConservatorism social
Liberalism economic[2]
Creștin democrație
Poziție politicăCentru-dreapta
Afiliere internaționalăInternaționala Centrist-Democrată
Afiliere europeanăPartidul Popular European
Grup europarlamentarGrupul Partidului Popular European
Culori oficialeVerde și albastru
Senat
0 / 136
Camera Deputaților
0 / 330
Parlamentul European
2 / 33
Consilieri Județeni
67 / 1340
Primari
50 / 3176
Consilieri Locali
2137 / 39900
Prezență online
pmponline.ro
Modifică text Consultați documentația formatului

Partidul Mișcarea Populară este un partid politic, actualmente reprezentant în Parlamentul European, din România, lansat de Fundația Mișcarea Populară, creat la inițiativa fostului președinte al statului, Traian Băsescu, după ce susținătorii săi au părăsit Partidul Democrat Liberal (PDL). A avut grup parlamentar în Parlament în legislatura 2016–2020 a Camerei Deputaților și Senatului.

IstoricModificare

La data de 23 martie 2013, după Convenția Națională a Partidului Democrat Liberal (PDL) pentru alegerea conducerii, președintele României, Traian Băsescu, a anunțat printr-un mesaj postat pe Facebook că se desparte de PDL, acuzând fraudarea rezultatului votului de către echipa lui Vasile Blaga pentru ca acesta să fie reales președintele PDL, în situația în care președintele o susținea pe Elena Udrea.

Astfel, susținătorii lui Băsescu au lansat la data de 26 martie 2013, Fundația Mișcarea Populară. Pe 18 mai 2013, conducerea fundației a anunțat că inițiază un sondaj privind transformarea în partid a organizației. Pe 25 mai 2013, s-au anunțat rezultatele sondajului: 58% din voturi pentru co-existența fundației și partidului, 31% pentru transformarea fundației în partid și 11% pentru menținerea status-quo-ului. [3]

După anunțarea rezultatelor sondajului, conducerea fundației a inițiat o campanie de strângere de semnături și un comitet de inițiativă, compus din Eugen Tomac, Cristian Petrescu, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi și Dragoș Ciuparu, pentru înființarea partidului. În două luni, Fundația Mișcarea Populară a reușit să strângă semnăturile necesare pentru înregistrarea Partidului Mișcarea Populară.

Partidul Mișcarea Populară (PMP) a fost lansat neoficial la data de 23 iulie 2013 de către Fundația Mișcarea Populară.[4] După o ședință, fostul deputat PDL, Eugen Tomac, a fost însărcinat ca președinte al partidului și Cristian Petrescu a fost desemnat secretar general al partidului. [5]

Pe 3 februarie 2014, mai mulți deputați au anunțat în fața Parlamentului că au demisionat din PDL pentru a se alătura Partidului Mișcarea Populară.[6] Între ei erau foștii miniștri Elena Udrea și Theodor Paleologu și deputații Florin Popescu, Aurelian Popescu, Adrian Gurzău, Florin Secară, Camelia Bogdănici, Petru Movilă, Ștefan Bucur Stoica și Dragoș Gunia.[7]

În aprilie 2014, PMP a inițiat o petiție împotriva accizelor la carburanți introduse de guvernul Ponta.[8] O verificare din partea corpului de control al guvernului a listelor de semnături a generat un scandal mediatic. Din cele 300.000 de semnături, peste 200.000 nu au putut fi identificate, fie deoarece conțineau date false, fie pentru că aparțineau unor persoane decedate. Ca răspuns, Elena Udrea declară că va face plângere penală împotriva lui Victor Ponta.

Pe data de 8 iunie 2014, a avut loc congresul PMP. La această întâlnire a fost aleasă președinte Elena Udrea.[9] Cu toate acestea, pe data de 30 ianuarie 2015 Elena Udrea s-a autosuspendat din funcția de președinte a partidului, interimatul fiind asigurat de Eugen Tomac. La 8 februarie 2015, a avut loc un nou congres, în urma căruia Tomac a fost ales președinte al partidului.

La 27 martie 2016, a avut loc un nou congres al PMP, culminând cu alegerea fostului președinte al României, Traian Băsescu, în funcția de președinte al Partidului Mișcarea Populară. Președinte executiv ales a fost Eugen Tomac, iar prim-vicepreședinți Cristian Diaconescu și Siegfried Mureșan. Ulterior, PMP și-a deschide câte o filială pentru Diaspora în aproape statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada și alte câteva state.

În perioada iulie 2016–2018, Mișcarea Populară a încercat o fuziune cu Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR), dar fără succes.[10][11]

La alegerile parlamentare din 2016, PMP a obținut un scor de 5%, reușind intrarea în Parlament cu 18 deputați și 8 senatori, ca partid de opoziție.

CoalițiiModificare

În urma alegerilor locale din 2016, PMP a încheiat protocoale de colaborare cu PSD în județele Constanța, Maramureș, Prahova și Timiș.[12][13][14][15]

AlegeriModificare

Alegeri prezidențialeModificare

An Candidat Primul tur Al doilea tur Rezultat
Voturi % Voturi %
2014 Elena Udrea 493.376
5.20 / 100
— — Locul 4
2019 Theodor Paleologu 527.098
5.72 / 100
— — Locul 5

Alegeri parlamentareModificare

An Voturi % Camera Deputaților Senat Poziție Guvern
2016 398.791 5,50
18 / 329
8 / 136
6 Opoziție
2020 284.502 4,82
0 / 330
0 / 136
6 Extraparlamentar

Alegeri europarlamentareModificare

An Voturi % Mandate Poziție
2014 345.973 6,2
2 / 32
6
2019 522.104 5,7
2 / 32
5

ConducereModificare

PreședințiModificare

Președinte onorificModificare

ReferințeModificare

  1. ^ „PMP, înscris în Registrul partidelor. Tomac: 29 ianuarie 2014 rămâne în istorie data de naștere a PMP”. realitatea.net. . 
  2. ^ „Program PMP”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Fundația "Mișcarea Populară" face partid: Membrii-fondatori au decis începerea formalităților legale pentru înființarea unui partid de centru-dreapta”. Mediafax. . 
  4. ^ „Partidul Miscarea Populara se lanseaza marti. Elena Udrea: Eugen Tomac va fi presedinte interimar”. hotnews.ro. . 
  5. ^ Partidul Mișcarea Populară s-a lansat. Eugen Tomac: Vom fi vocea de dreapta a românilor[nefuncțională], 23 iulie 2013, Laura Ciobanu, Carmen Vintilă, Evenimentul zilei, accesat la 23 iulie 2013
  6. ^ Carmen Vintilă (), „Mai mulți parlamentari și-au anunțat demisia din PDL.Theodor Paleologu a ales și el PMP”, Evenimentul zilei, accesat în  
  7. ^ RL Online (), „Theodor Paleologu a demisionat din PDL pentru a se alătura PMP”, România liberă, arhivat din original la , accesat în  
  8. ^ HotNews.ro
  9. ^ Mediafax (), „Congresul PMP: Elena Udrea, aleasă președinte”, România liberă, accesat în  
  10. ^ Băsescu anunță fuziunea PMP cu UNPR!
  11. ^ Băsescu vrea să denunțe fuziunea PMP cu UNPR
  12. ^ PMP confirmă alianța cu PSD pentru crearea majorității în CJ Constanța, hotnews.ro, 10 iunie 2016. Accesat la 29 decembrie 2016.
  13. ^ PSD și PMP Maramureș au semnat un protocol de colaborare politică și administrativă, adevarul.ro, 13 iunie 2016. Accesat la 29 decembrie 2016.
  14. ^ PSD și PMP au semnat un protocol de colaborare la Prahova, observatorulph.ro, 23 iunie 2016. Accesat la 29 decembrie 2016.
  15. ^ Majoritate PSD, PMP și ALDE. Cine vor fi vicepreședinții, pressalert.ro, 22 iunie 2016. Accesat la 29 decembrie 2016.

Legături externeModificare

  Portal Politică
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Partidul_Mișcarea_Populară&oldid=15475971