Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2024

alegerile din 2024 pentru Parlamentul European în România

În cadrul alegerilor pentru Parlamentul European (PE) din 2024, cele din România au avut loc la data de 9 iunie 2024.[1] Aceste alegeri sunt organizate concomitent cu cele locale din România care au fost programate și comasate la aceeași dată de 9 iunie 2024. Au fost admise 9 partide politice, 3 alianțe electorale respectiv 4 candidați independenți. Totodată, aceste alegeri sunt al cincilea de acest tip de la intrarea țării în Uniunea Europeană (UE) în 2007.

Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2024
România
2019 ←
9 iunie 2024
→ 2029

Toate cele 33 de mandate ale României în Parlamentul European

Prezență la urne

52,42% (1,22%)
  Primul partid Al doilea partid Al treilea partid
 
Lider Mihai Tudose
Rareș Bogdan
Claudiu Târziu Dan Barna
Partid CNR AUR ADU
Ultimele alegeri 19 mandate, 49,50%[a] Nu a existat 10 mandate, 28,12%[b]
Mandate câștigate 19 6 3
Mandate schimbate 0 6 7
Vot popular 4.304.937 1.321.272 761.307
Procente 48,7% 14,9% 8,6%
Schimbare 0,8% Nou 19,6%
Grup europarlamentar PPE-S&D CRE Renew Europe-PPE
Alianță




  Al patrulea partid Al cincilea partid
 
Lider Iuliu Winkler Diana Șoșoacă
Partid UDMR/RMDSZ S.O.S. România
Ultimele alegeri 2 mandate, 5,26% Nu a existat
Mandate câștigate 2 2
Mandate schimbate 0 2
Vot popular 577.233 445.951
Procente 6,6% 5,04%
Schimbare 1,34% Nou
Grup europarlamentar PPE ID
Alianță

Procedura de vot modificare

Cei 33 de eurodeputați români[c] sunt aleși prin vot universal direct de către toți cetățenii UE înregistrați pe listele electorale și având vârsta de peste 18 ani. Scrutinul se desfășoară într-o singură circumscripție electorală pe baza reprezentării proporționale, ceea ce înseamnă că numărul de deputați aleși de la fiecare partid politic depinde de numărul de voturi obținut de partid. România folosește un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine a candidaților pe listă. Locurile în Parlamentul European (PE) sunt alocate partidelor care obțin cel puțin 5% din voturile valabil exprimate prin metoda d'Hondt.

Contextul politic modificare

Coaliția Națională pentru România (CNR: PSD-PNL) modificare

La ultimele alegeri europarlamentare, cele din 2019, PSD a obținut 9 mandate. A fost cel mai slab rezultat electoral înregistrat de PSD în toată istoria sa, în mare parte obținut din cauza retoricii eurosceptice și naționaliste[2] pe care a adoptat-o partidul în timpul conducerii lui Liviu Dragnea, a slăbirii statului de drept și a încurajării corupției. A urmat o perioadă în care partidul în termen de câteva luni a schimbat 2 președinți: Liviu Dragnea (27 mai 2019)[3][4] și Viorica Dăncilă (noiembrie 2019). În noiembrie 2019, Marcel Ciolacu a preluat ca interimar președinția PSD și ulterior a fost ales în 2020 la un congres.[5] Pe tot parcursul președinției lui Marcel Ciolacu, PSD a încercat să se îndepărteze de retorica eurosceptică și să-și spele imaginea de partid al corupției. Din 2021 PSD este unul din principalele partide de la guvernare alături de PNL în cadrul Coaliției Naționale pentru România (CNR).[6][7]

Partidul Național Liberal (PNL) s-a clasat pe primul loc la ultimele alegeri europarlamentare, obținând 10 mandate. Discursurile liderilor și candidaților PNL au balansat în timpul campaniei între un focus pe subiecte de politică europeană și un accent pe politica internă și disputele cu coaliția de guvernare. Printre promisiunile electorale s-au numărat: ridicarea MCV-ului, aderarea României la Spațiul Schengen și la zona euro, îmbunătățirea statului de drept și investiții prin accesarea fondurilor europene.

După alegerile din 2020, PNL a intrat la guvernare alături de USR și UDMR,[8] coaliție ce va rezista până în septembrie 2021.[9] Pe tot parcursul anului 2021, în cadrul PNL au crescut tensiunile, președintele partidului Ludovic Orban fiind contestat de oameni de rang înalt din PNL. La congresul din septembrie 2021, Florin Cîțu a câștigat președinția partidului în fața lui Ludovic Orban.[10] Cîțu nu va rămâne însă multă vreme președinte, în aprilie 2022, Nicolae Ciucă devenind noul președinte.[11] În urma pierderii președinției partidului de către Ludovic Orban și a crizei politice din 2021, din PNL s-a desprins și a fost înființat de către Orban un nou partid, Forța Dreptei (FD).[12]

Pe 21 febuarie 2024, PSD și PNL au anunțat comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European. Pe lângă asta, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au anunțat că cele două partide de la guvernare vor candida pe liste comune la alegerile europarlamentare.[13]

Alianța Dreapta Unită (ADU: USR-PMP-FD) modificare

Uniunea Salvați România (USR) a participat la alegerile din 2019 ca Alianța 2020 USR PLUS,[14] o alianță între partidele USR și PLUS care ulterior vor fuziona, obținând 8 mandate de eurodeputați. A fost cel mai bun rezultat electoral înregistrat de USR de la înființarea sa în 2016. Campania electorală din 2019 s-a concentrat în special pe o retorică pro-europeană, iar printre ofertele electorale s-au numărat: protejarea drepturilor românilor în UE, aderarea României la Spațiul Schengen, modificări în educație, agricultură și infrastructură și luarea unor măsuri care să crească bunăstarea socială. De asemenea, în mitingurile ținute în timpul campaniei electorale, mesajul Alianței USR PLUS a pus accent pe lupta împotriva puterii guvernamentale (fiind una autoritară și represivă).

În 2020, USR PLUS a intrat la guvernare alături de PNL și UDMR. În 2021, USR și PLUS au fuzionat oficial, numele de USR fiind păstrat.[15] În septembrie 2021, ieșirea USR-ului de la guvernare a declanșat o criză politică care a fost soluționată de intrarea PSD-ului la guvernare alături de PNL și UDMR. În octombrie 2021, congresul USR l-a ales în funcția de președinte al partidului pe Dacian Cioloș,[16] acesta nu va ocupa mult funcția însă în febuarie 2022 părăsind postul de președinte și partidul.[17] Ulterior Cătălin Drulă a fost ales președinte.[18]

În febuarie 2023, eurodeputatul USR Nicolae Ștefănuță și-a anunțat părăsirea partidului și afilierea la Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Verzii/ALE) ca independent.[19]

La sfârșitul anului 2023, liderii USR, PMP și FD și-au anunțat intenția de-a crea o alianță de centru-dreapta pentru a participa pe o listă comună la alegerile europarlamentare din 2024.[20][21] Pe 18 decembrie 2023, USR, PMP și Forța Dreptei au lansat oficial Alianța Dreapta Unită (ADU), urmând să candideze pe o listă comună la alegerile europarlamentare.[22]

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) modificare

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid politic care a fost înființat de către candidatul independent de la europarlamentarele din 2019, George Simion, în decembrie 2019. Intrarea neașteptată a AUR în parlamentul României după alegerile din 2020 a avut ca rezultat apariția de-a lungul vremii în presă a articolelor care etichetează AUR ca fiind un partid extremist de dreapta cu o retorică ultranaționalistă,[23][24] eurosceptică,[25] neolegionară,[26][27][28] șovinistă și populistă.[29] Din 2021, AUR intenționează să se afilieze grupului europarlamentar al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (CRE).[30]

Reînnoim Proiectul European al României (REPER) modificare

În mai 2022, Dacian Cioloș alături de alți 4 eurodeputați, au anunțat lansarea unui nou partid, REPER, eurodeputații Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu, Alin Mituța și Dragoș Tudorache părăsind USR și intrând în noul partid.[31]

Delegația României în Parlamentul European (PE) înainte de alegeri modificare

Grup europarlamentar Mandate Partid național Mandate Note
Grupul Partidului Popular European (PPE/EPP)
14 / 33
Partidul Național Liberal (PNL) 10 [d]
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ) 2 [e]
Partidul Mișcarea Populară (PMP) 2 [f]
Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D)
10 / 33
Partidul Social Democrat (PSD) 8 [g]
PRO România (PRO) 1 [h]
Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) 1 [i]
Renew Europe (Renew)
7 / 33
Uniunea Salvați România (USR) 2 [j]
Reînnoim Proiectul European al României (REPER) 5 [k]
Conservatorii și Reformiștii Europeni (CRE/ECR)
1 / 33
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) 1 [l]
Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Verzii/ALE/The Greens/EFA)
1 / 33
Independent 1 [m]
Sursă: Parlamentul European

Candidați modificare

Uniunea Salvați România (USR) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au fost primele partide care și-au anunțat candidații oficiali pentru Parlamentul European (PE).[32] La data de 18 decembrie 2023, Uniunea Salvați România (USR) a anunțat formarea unei alianțe politice alături de Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD), Alianța Dreapta Unită (ADU), cele trei partide urmând să candideze pe o listă comună la alegerile europarlamentare.[22]

La data de 11 martie 2024, Reînnoim Proiectul European al României (REPER) și-a anunțat lista de candidați pentru alegeri europarlamentare.[33] Tot în aceeași zi, coaliția de guvernare și-a anunțat lista de candidați pentru aceste alegeri.[34] De asemenea, Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) va avea doi candidați pe listele Alianței PSD-PNL, două locuri eligibile fiind cedate de PSD și PNL în favoarea PUSL.[35] La data de 21 martie, Ramona Chiriac s-a retras de pe lista PSD-PNL.[36]

În tabelul de mai jos, sunt listați candidații partidelor politice în ordinea în care apar pe buletinul de vot conform ultimului comunicat al Biroului Electoral Central (BEC):[37][38]

1. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ) 2. Alianța Electorală PSD-PNL (CNR) 3. Reînnoim Proiectul European al României (REPER) 4. Alianța AUR
5. Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) 6. Alianța Dreapta Unită (ADU)[n] 7. Alianța România Socialistă (ARS) 8. Partidul România Mare (PRM)
9. Partidul Patrioților (PP) 10. Partidul Alternativa Dreaptă (AD) 11. Partidul S.O.S. România (S.O.S.) 12. Partidul Diaspora Unită (PDU)
13. Independent: Paula-Marinela Pîrvănescu 14. Independent: Vlad Gheorghe[o] 15. Independent: Nicolae Ștefănuță[p] 16. Independent: Dumitru Silvestru Șoșoacă

Sondaje modificare

Dată Firmă de sondare Eșantion Alianța PSD-PNL PUSL
S&D
Alianța Dreapta Unită
(ADU)
PRO[51]
S&D
UDMR
RMDSZ

PPE
AUR
ECR
Alianța AER[51] S.O.S.
ID
REPER
Renew
Alții Avans
PNL
PPE
PSD
S&D
USR
Renew
PMP
PPE
FD
PPE
PER
NI
PV
G/EFA
9 iunie 2024 Exit poll N/A 54.0 N/A 11.0 N/A 5.0 14.0 N/A N/A 3.0 3.0 N/A 40.0
20–25 mai 2024 INSCOP 1,100 43.7 1.3 14.1 N/A 6.0 17.5 N/A 4.4 1.3 6.8 26.2
12–20 aprilie 2024 INSCOP 1,100 46.6 1.5 13.8 2.7 5.1 16.7 4.4 4.5 1.8 2.9 29.9
19–28 martie 2024 CURS 1,067 53 4 14 N/A 5 14 N/A 5 N/A 5 39
23 febuarie–5 martie 2024 Ipsos 970 42.4 3.0 14.2 5.1 3.6 20.7 N/A 5.9 N/A 5.2 21.7
22–29 februarie 2024 INSCOP 1,100 43.7 N/A 13.7 3.7 3.9 20.9 3.4 6.4 0.9 3.4 22.8
febuarie 2024 INSOMAR 1,030 40.8 1.5 11.5 1.7 4.5 30.5 N/A N/A 2 N/A 7.5[q] 10.3
21 febuarie 2024 Coaliția de guvernare (i.e. Coaliția Națională pentru România sau CNR pe scurt) formată din PSD și PNL a decis comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare. Cele două partide vor candida pe liste comune la alegerile europarlamentare dar nu și la alegerile locale în general la nivel național (în afară de câteva județe precum și în sectoarele din București).[52]
19–20 febuarie 2024 Avangarde 950 20 31 N/A 15 N/A 5 20 N/A N/A 8 2 1 11
15–27 ianuarie 2024 CURS 19 30 3 14 N/A 5 21 N/A N/A 4 N/A 4 9
16–24 ianuarie 2024 INSCOP 18.8 29.5 N/A 12.9 3.0 4.8 18.4 3.4 6.5 0.5 2.2 10.7
8–22 ianuarie 2024 Avangarde 21 31 N/A 14 N/A 5 19 N/A N/A 8 1 1 10
ianuarie 2024 Sociopol 17 29 1 13 2 5 23 2 N/A 3 1 3[r] 6
ianuarie 2024 CIRA 1,000 20 30 N/A 14 2 2 N/A 5 18 N/A N/A 6 2 1 10
26–30 decembrie 2023 CURS 852 19 31 4 9 4 1 2 4 19 N/A N/A 5 N/A 2 12
30 octombrie–6 noiembrie 2023 Mercury Research 1,227 16 26 0 22 N/A 3 19 N/A N/A 7 1 5 4
16 28 1 15 4 2 N/A 3 19 N/A N/A 7 1 3 9
20–28 septembrie 2023 Avangarde 994 21 31 N/A 13 3 1 1 5 19 N/A N/A 5 N/A 1 10
11–25 septembrie 2023 LARICS 1,003 22.9 31.5 1.0 15.2 4.4 N/A N/A 3.2 14.6 N/A N/A 4.7 N/A 2.4 8.6
28–31 august 2023 INSOMAR 1,030 15 25 2 7 3 3 N/A 4 27 N/A N/A 4 N/A 10 2
6 decembrie 2020 Alegerile parlamentare din 2020 25.18 28.9 1.01 15.37[s] 4.82 N/A 4.09 5.74 9.08 N/A N/A N/A N/A 5.81 3.72
26 mai 2019 Alegerile din 2019 27.0 22.5 22.36[t] 5.76 N/A 6.44 5.26 N/A N/A N/A N/A N/A 10.68 4.5

Proiecția locurilor în Parlamentul European (PE) modificare

Dată Firmă de sondare PNL
PPE
PSD
S&D
USR
Renew
PMP
PPE
FD
PPE
PRO
S&D
UDMR
RMDSZ

PPE
AUR
ECR
S.O.S.
ID
PUSL
S&D
Alții Avans
31 mai 2024 Europe elects 8 11 4 1 1 N/A N/A 8 N/A N/A N/A 3
30 aprilie 2024 Europe elects 9 10 4 1 1 N/A N/A 8 N/A N/A N/A 1
31 martie 2024 Europe elects 8 8 4 1 1 N/A N/A 8 2 N/A N/A Egalitate
23 februarie–5 martie 2024 Ipsos 16 5 2 0 8 2 0 0 8
29 februarie 2024 Europe elects 10 10 4 1 N/A N/A N/A 8 N/A N/A N/A Egalitate
31 ianuarie 2024 Europe elects 7 12 3 1 1 N/A N/A 7 2 N/A N/A 5
30 decembrie 2023 Europe elects 8 12 4 N/A N/A N/A N/A 7 2 N/A N/A 4
30 noiembrie 2023 Europe elects 8 12 6 N/A N/A N/A N/A 7 N/A N/A N/A 4
31 octombrie 2023 Europe elects 8 13 4 N/A N/A N/A N/A 8 N/A N/A N/A 5
30 septembrie 2023 Europe elects 6 11 3 N/A N/A N/A 2 11 N/A N/A N/A Egalitate
31 august 2023 Europe elects 7 13 5 N/A N/A N/A N/A 8 N/A N/A N/A 5
31 iulie 2023 Europe elects 8 12 5 N/A N/A N/A N/A 8 N/A N/A N/A 4
28 iunie 2023 Europe elects 7 12 4 2 N/A 2 N/A 6 N/A N/A N/A 5
31 mai 2023 Europe elects 8 12 4 N/A N/A N/A 2 7 N/A N/A N/A 4
26 mai 2019 Alegerile din 2019 10 8 8 2 N/A 2 2 N/A N/A 1 N/A 2

Sondaje la nivel de județ/municipiu/capitală modificare

București modificare

Firmă de sondare Date Eșantion Alianța PSD-PNL
(CNR)
PUSL
S&D
Alianța Dreapta Unită (ADU) PRO
S&D
UDMR
RMDSZ

PPE
AUR
ECR
S.O.S.
ID
REPER
Renew
Alianța AER Alții Avans
PNL
PPE
PSD
S&D
USR
Renew
PMP
PPE
FD
PPE
PER PV
Avangarde 24–27 aprilie 2024 1.150 50.0 9.0 26.0 N/A N/A 11.0 1.0 2.0 N/A 1.0 24.0
Verifield 2–9 martie 2024 N/A 45.7 4.6 26.3 N/A N/A 6.4 4.2 5.8 4.2 2.8 19.4
Ipsos 1 noiembrie–18 decembrie 2023 5.400 15.5 39.5 N/A 22.4 2.3 1.8 N/A 0.7 11.7 2.7 1.4 N/A N/A 1.9 17.1
Alegerile din 2019 26 mai 2019 943.118 15.48 16.38 39.89 7.99 N/A 6.75 0.36 N/A N/A N/A N/A N/A 13.15 23.51

Rezultate modificare

Rezultatele alegerilor europarlamentare din România de la data de 9 iunie 2024 se regăsesc în tabelul de mai jos:

Partid/Candidat Număr de
candidați
Voturi Procente +/– Mandate +/–[u]
Partid național Partid european Grup europarlamentar
Alianța Electorală PSD-PNL PES (PSD), PPE (PNL) S&D (PSD), PPE (PNL) 43 4.304.937 48,7% 0.8pp 19 0
Alianța pentru Unirea Românilor CRE (Intenție de aderare) CRE (Intenție de aderare) 43 1.321.272 14,9% Nou 6 6
Alianța Dreapta Unită ALDE (USR), PPE (PMP, FD) Renew Europe (USR), PPE (PMP) 43 761.307 8,6% 19,6% 3 7
Uniunea Democrată Maghiară din România PPE PPE 43 577.233 6,6% 1,3% 2 0
S.O.S. România ID (Intenție de aderare) 43 445.591 5,04% Nou 2 2
Reînnoim Proiectul European al României Renew Europe 43 324.827 3,67% Nou 0 5
Candidat independent: Nicolae Ștefănuță 1 269.448 3,05% 3,05% 1 1
Candidat independent: Vlad Gheorghe 1 217.558 2,46% 2,46% 0 1
Partidul Diaspora Unită 31 157.781 1,78% Nou 0 0
Partidul Umanist Social Liberal S&D 43 129,723 1,47% Nou 0 0
Candidat independent: Dumitru-Silvestru Șoșoacă 1 79,677 0,94% Nou 0 0
Partidul Patrioților 30 64,644 0,73% Nou 0 0
Partidul România Mare 43 58,546 0,66% 0,66% 0 0
Candidat independent: Paula-Marinela Pîrvănescu 1 50,348 0,57% Nou 0 0
Partidul Alternativa Dreaptă CRE 42 39,542 0,45% Nou 0 0
Alianța România Socialistă PEL 43 36.760 0,42% Nou 0 0
Total: 494 9.439.644 100% 1.35pp 33 1
Sursă: Biroul Electoral Central

Pe județe modificare

Județ PSD-PNL (%) AUR (%) ADU (%) UDMR/RMDSZ (%) S.O.S. (%) REPER (%)
Alba 54,80 18,54 5,74 4,25 4,21 2,39
Arad 37,14 16,66 16,85 3,41 5,18 5,99
Argeș 57,59 18,54 4,97 0,69 5,72 2,02
Bacău 51,85 15,64 9,27 1,81 6,27 3,31
Bihor 45,87 13,55 3,99 22,22 3,6 2,28
Bistrița-Năsăud 57,77 15,16 6,06 5,11 3,47 2,68
Botoșani 62,90 15,69 4,31 0,72 5,28 1,47
Brașov 40,94 13,58 15,43 6,35 4,36 5,06
Brăila 62,96 14,15 4,66 0,67 6,99 1,41
Buzău 63,76 13,01 6,40 0,59 5,16 1,49
Caraș-Severin 58,73 17,26 5,69 1,33 5,61 1,41
Călărași 66,82 14,10 5,09 0,50 5,09 1,12
Cluj 33,26 14,02 11,16 13,37 3,17 8,08
Constanța 45,61 17,43 10,37 0,69 7,10 2,97
Covasna 11,57 5,75 2,55 74,37 1,25 0,75
Dâmbovița 64,06 14,05 5,58 0,57 5,02 1,72
Dolj 63,63 14,77 6,82 1,30 3,86 2,11
Galați 59,45 13,14 6,30 0,65 5,52 2,55
Giurgiu 71,52 11,57 3,66 0,68 4,08 0,98
Gorj 56,15 21,54 5,24 1,08 5,62 1,45
Harghita 7,21 2,85 1,09 84,71 0,93 0,51
Hunedoara 52,35 19,17 5,16 3,94 4,76 2,25
Ialomița 60,55 14,89 6,40 0,80 6,11 1,31
Iași 49,42 13,73 10,08 0,59 5,61 6,17
Ilfov 49,36 14,00 11,39 0,60 5,54 4,92
Maramureș 50,32 16,07 7,76 6,42 4,98 3,05
Mehedinți 68,97 15,39 3,88 0,82 3,93 0,98
Mureș 30,69 12,98 5,56 37,21 2,77 2,20
Neamț 54,79 15,94 6,16 0,79 6,78 2,58
Olt 68,02 14,50 3,71 0,78 5,02 0,92
Prahova 48,98 15,74 8,82 1,03 6,08 3,49
Satu Mare 33,10 10,27 4,69 40,79 3,03 1,82
Sălaj 44,13 13,93 4,49 22,86 3,07 4,51
Sibiu 41,38 14,88 11,58 2,52 4,99 4,00
Suceava 55,89 19,14 5,26 0,73 5,83 2,19
Teleorman 69,90 14,29 4,20 0,67 3,68 1,27
Timiș 37,14 16,66 16,85 3,41 5,18 5,99
Tulcea 55,32 19,55 5,31 0,70 7,56 3,71
Vaslui 57,07 16,38 8,57 0,98 4,92 1,76
Vâlcea 57,59 18,54 4,97 0,69 5,72 2,02
Vrancea 59,09 15,84 7,67 0,67 5,02 1,76
București 28,64 12,35 19,40 0,64 3,97 10,66
Sectorul 1 27,87 12,66 22,11 0,77 2,98 12,62
Sectorul 2 29,55 12,10 21,42 0,69 4,12 10,91
Sectorul 3 29,01 11,69 19,92 0,61 4,08 11,59
Sectorul 4 29,54 13,10 18,18 0,59 4,36 10,56
Sectorul 5 26,52 13,80 15,30 0,57 4,86 6,88
Sectorul 6 28,81 11,38 19,16 0,62 3,49 10,92
Diaspora 21,35 14,65 16,34 1,04 13,52 9,70

Note modificare

  1. ^ Bratu, Victor (). „Alegeri europarlamentare în România pe 9 iunie 2024”. CursDeGuvernare.ro. Accesat în . 
  2. ^ „VIDEO Dragnea, discurs cu puternic accent naționalist / Ce spune despre el însuși: Un lider politic nebun, iresponsabil, care își riscă libertatea și spune - nu, nu suntem de acord să vă dăm resursele noastre pe degeaba!”. hotnews.ro. . Accesat în . 
  3. ^ „Romania's Liviu Dragnea sentenced to jail for corruption” (în engleză). ft.com. . Accesat în . 
  4. ^ „VIDEO. Liviu Dragnea, condamnat definitiv la închisoare, a ajuns la Penitenciarul Rahova”. digi24.ro. . Accesat în . 
  5. ^ „Marcel Ciolacu, un președinte PSD cu o misiune imposibilă”. dw.com. . Accesat în . 
  6. ^ „Guvernul PSD-PNL-UDMR a fost învestit de Parlament cu 318 voturi "pentru" / Ciucă: Ne aflăm într-un moment mult așteptat de toți românii / Ciolacu: Nu voi minți niciodată că am învins pandemia / Barna: De ce nu l-ați chemat direct pe Dragnea să îi predați Ministerul Justiției?”. g4media.ro. . Accesat în . 
  7. ^ „Guvernul Ciolacu, învestit lejer de Parlament: Marcel Ciolacu: Susțin cu tărie eliminarea pensiilor pentru parlamentari, pentru a elimina apoi toate pensiile speciale / Kelemen: Dle Ciolacu, aveți grijă de PNL, aveți grijă să nu se trezească. Replica liderului PSD”. hotnews.ro. . Accesat în . 
  8. ^ „Noul guvern de coalitie condus de Florin Citu a fost investit de parlament mesaj scurt al lui Iohannis la ceremonia de investire”. mediafax.ro. . Accesat în . 
  9. ^ „Miniștrii USR-PLUS au demisionat în bloc”. dw.com. . Accesat în . 
  10. ^ „PNL și-a ales unicul conducător / Cronologia unui congres încheiat cu demisii”. europalibera.org. . Accesat în . 
  11. ^ Valică, Carmen (). „Nicolae Ciucă, unic candidat, a fost "ales" președinte al PNL”. Europa Liberă România. europalibera.org. Accesat în . 
  12. ^ „Cine sunt membrii partidului Forța Dreptei, fondat de Ludovic Orban”. libertatea.ro. . Accesat în . 
  13. ^ „Ciolacu și Ciucă au anunțat alianța PSD-PNL pentru europarlamentare. Prezidențiale în septembrie”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  14. ^ „Dacian Cioloș va deschide lista USR-PLUS pentru europarlamentare. Nemulțumiri în USR”. digi24.ro. . Accesat în . 
  15. ^ „USR și PLUS au fuzionat. Decizia Curții de Apel București, definitivă. Noul partid se pregătește de Congres”. digi24.ro. . Accesat în . 
  16. ^ „Dacian Cioloș, ales președinte al USR PLUS cu 50,9%. Barna, învins cu 695 de voturi”. europalibera.org. . Accesat în . 
  17. ^ „Este oficial! Dacian Cioloș a demisionat de la conducerea USR: Rămân în partid ca membru”. evz.ro. . Accesat în . 
  18. ^ „Cătălin Drulă a fost ales președinte al USR: "De astăzi suntem toți USR. Nu mai avem timp de vedetisme și politică imatură". digi24.ro. . Accesat în . 
  19. ^ „Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a demisionat din USR: "Direcția pe care o are de ani buni conducerea este una pentru care nu pot gira". Digi24.ro. . Accesat în . 
  20. ^ „Drulă, despre un pol de dreapta cu liberalii: PNL a făcut „alba-neagra" cu voturile de dreapta și le-a pus în buzunar la Marcel Ciolacu”. Digi24.ro. . Accesat în . 
  21. ^ „Apare polul de dreapta pe scena politică? Drulă anunță discuții cu două partide”. DCNews.ro. . Accesat în . 
  22. ^ a b „USR, Forța Dreptei și PMP candidează pe liste comune la alegerile pentru Parlamentul European”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  23. ^ „Romanian nationalist party AUR attracts 15,000 new virtual members”. Romania-insider.com. . 
  24. ^ "Surpriza" AUR, partidul cu mesaj anti-maghiar, anti-occidental, unionist și anti-mască. Cine sunt liderii partidului: George Simion, Claudiu Târziu și Dan Tănasă”. G4 Media. . Arhivat din original la . 
  25. ^ „Elections 2020: A small victory for the right, but Romania won't deviate from its Western path”. Middle East Institute. . Accesat în . 
  26. ^ „AUR și Mișcarea Legionară. Cât de valabilă este comparația între cele două partide.html”. G4 Media. . [nefuncționalăarhivă]
  27. ^ „Istoricul Madalin Hodor: "AUR este un amestec de filoane" (Ziare.com) - 10.12.2020”. Deutsche Welle. Accesat în . 
  28. ^ „SpotMedia: Cum a crescut AUR în Frății ortodoxe”. spotmedia.ro. . 
  29. ^ „Romanian opposition takes narrow lead after election”. BBC News. . Arhivat din original la . 
  30. ^ „AUR și-a început emanciparea internațională”. dw.com. . Accesat în . 
  31. ^ „Partidul REPER al lui Dacian Ciolos există oficial”. rfi.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ „Opoziția fură startul în cursa pentru europarlamentare. AUR și USR sunt primele partide mari care și-au prezentat candidații”. euronews.ro. . Accesat în . 
  33. ^ „Dacian Cioloș deschide lista de candidați REPER pentru Parlamentul European”. digi24.ro. . Accesat în . 
  34. ^ Pantazi, Cristian (). „BREAKING Coaliția PSD-PNL a decis ca Ramona Chiriac să deschidă lista comună la europarlamentare / Candidați separați la Primăria București, cea mai probabilă soluție”. G4Media.ro. Accesat în . 
  35. ^ Hurdea, Ioana (). „Santajul a functionat, Grapini primeste loc pe lista PSD-PNL. Ciolacu si Ciuca le-au facut loc oamenilor lui Dan Voiculescu”. Aktual24. Accesat în . 
  36. ^ Pantazi, Cristian (). „OFICIAL Ramona Chiriac s-a retras de pe lista PSD - PNL la europarlamentare / Lista e deschisă de Mihai Tudose și Rareș Bogdan / Maria Grapini, singura reprezentantă a partidului lui Dan Voiculescu”. G4Media.ro. Accesat în . 
  37. ^ „Comunicat” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  38. ^ „Listele definitive” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  39. ^ „Lista de candidați ai Uniunii Democrate Maghiare din România la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  40. ^ „Lista de candidați ai Alianței Electorale PSD-PNL la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  41. ^ „Lista de candidați ai Partidului Reînnoim Proiectul European al României la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  42. ^ „Lista de candidați ai Alianței AUR la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  43. ^ „Lista de candidați ai Partidului Umanist Social Liberal la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  44. ^ „Lista de candidați ai Alianței Dreapta Unită USR-PMP-Forța Dreptei (Dreapta Unită) la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  45. ^ „Lista de candidați ai Alianței politice România Socialistă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  46. ^ „Lista de candidați ai Partidului România Mare la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  47. ^ „Lista de candidați ai Partidului Patrioților la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  48. ^ „Lista de candidați ai Partidului Alternativa Dreaptă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  49. ^ „Lista de candidați ai Partidului S.O.S. România la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  50. ^ „Lista de candidați ai Partidului Diaspora Unită la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  51. ^ a b Nu a depus candidaturi pentru alegerile europarlamentare.
  52. ^ Gabriel Tudor (). „Surse liberale: PNL ar putea rupe coalitia cu PSD imediat dupa alegeri, intrand iarasi in alianta cu USR”. Aktual24.ro. Accesat în .