Județul Dolj

județ în România

Dolj este un județ situat în sud-vestul regiunii istorice Oltenia din România, aflat în zona cea mai mănoasă (fertilă) și roditoare a Câmpiei Române, într-o zonă ce a oferit, de-a lungul timpului, condiții de climă și mai ales sol dintre cele mai prielnice. Reședința sa este municipiul Craiova.

Dolj
—  Județ  —

Stemă
Stemă
Map
Dolj (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°10′N 23°42′E ({{PAGENAME}}) / 44.17°N 23.7°E

Țară România
RegiuneSud-Vest

SIRUTA163

ReședințăCraiova
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Dolj[*]Dorin-Cosmin Vasile[*]  Modificați la Wikidata (PSD, 2020)
 - PrefectDan Diaconu (din 2022)

Suprafață
 - Total7,414 km²

Populație (2011)
 - Total735,335 locuitori
 - Densitate83,4 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic51
Indicativ autovehiculeDJ
Locul după populație7

Prezență online
http://www.cjdolj.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Dolj indicat
Harta României cu județul Dolj indicat
Harta României cu județul Dolj indicat

Descriere geografică

modificare

Privit în ansamblul teritorial al României, Doljul are o poziție sudică-sud-vestică, axată pe cursul inferior al râului Jiu de la care își trage numele (Jiul de Jos sau Doljiu). Teritoriul județului se întinde între 43°43' și 44°42' latitudine nordică și, respectiv, 22° 50' și 24° 16' longitudine estică, adică pe aproximativ un grad latitudinal și un grad și jumătate longitudinal.

Doljul este învecinat cu județele: Mehedinți la vest, Gorj și Vâlcea la nord, Olt la est și fluviul Dunărea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanță ce constituie o parte din granița naturală a României cu Bulgaria.

Suprafața totală este de 7.414 kmp și reprezintă 3,1% din suprafața țării. Din acest punct de vedere Doljul se situează pe locul 7 între unitățile administrativ-teritoriale ale României.

Județul Dolj aparține zonei climatice temperate, cu influențe mediteraneene datorită poziției sud - vestice. Poziția și caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupă, în apropiere de curbura lanțului muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă decât în partea centrală și nordică a țării, cu o medie anuală de 10-11.5 °C.

Relieful județului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia și zona de deal. Altitudinea crește de la 30 la 350 m față de nivelul mării, din sudul spre nordul județului, formând un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca niște trepte plate care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350 m deasupra nivelului mării. Merită menționat existența în sudul județului a celei mai mari suprafețe nisipoase din țară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitații. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un județ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadrează perfect în categoria județelor dunărene.

Rețeaua hidrografică este reprezentată de Dunăre care curge între Cetate și Dăbuleni, de Jiu care străbate județul de la Filiași la Zăval pe o distanță de 154 km și de lacuri și iazuri (Lacul Bistreț, Fântâna Banului, Maglavit, Golenți, Ciuperceni).

O mare parte din sudul județului este acoperită de lanuri bogate, vegetația fiind specifică zonei de stepă. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperită de păduri de stejar care alternau cu tufărișuri. Influențele climatice și intervenția omului au determinat modificarea învelișului vegetal. În zona Ciupercenii Noi și Apele Vii se întind păduri de salcâm, iar la Verbița, Murgași și Braniște predomină pădurile întinse de stejar.

Fauna terestră și acvatică a suferit modificări generate de vânatul și pescuitul abuziv, multe dintre speciile care populau teritoriul județului Dolj supraviețuind în număr mic sau dispărând cu totul. Dintre speciile care populează regiunile de luncă predomină lișița, barza, egreta precum și unele specii de rozătoare.

Populația județului este de 618.335 locuitori, reprezentând 2,7 % din populația țării.

Stema județului Dolj

modificare
 
Stema județului Dolj

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 626 din 29 mai 2003 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 13 iunie 2003.

Stema județului se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și retezat. În cartierul unu, în câmp roșu, un leu rampant, încoronat, de aur, armat și limbat cu negru, ținând o sabie de aur, în pal. În cartierul doi, în câmp roșu, un snop de grâu, de aur. În cartierul trei, în câmp albastru, un pește de argint, orientat spre dreapta.

Leul este vechiul simbol al Olteniei, ca provincie istorică românească, și este un corolar al virtuților locuitorilor acestor meleaguri. Snopul de grâu reprezintă bogăția acestui județ și ocupația tradițională a locuitorilor săi. Peștele este un element heraldic tradițional, înscris în vechea stemă interbelică a județului, și reprezintă bogăția apelor acestei zone, iar prin extrapolare poate deveni un simbol al agilității oamenilor de pe aceste meleaguri.

Dolj, în varianta veche - Doljii - își are originea în limba slavonă (Dole=Jos la care se adaugă Jii, rezultând Doljii, adică Jiul în Aval sau Jiul de Jos. La țară, bătrânii mai spun încă Jii în loc de Jiu. Jii este pluralul numelui Jiu, format prin unirea Jiului de Vest cu Jiul de Est care se unesc la Aninoasa, lângă Petroșani, Județul Hunedoara). Regula se aplică și în cazul Județului Gorj - Gorjii în varianta veche (Gore=Sus - Gorjii = Jiul în Amonte, Jiul de Sus). Prefixele, respectiv adverbele "gore" și "dole" (sus, jos) s-au păstrat în limba română doar în aceste două toponime - Gorj și Dolj, ele rămânând însă de bază în sârbo-croată.

Descoperirile arheologice au relevat că teritoriul Doljului a cunoscut o locuire autohtonă neîntreruptă încă din era paleolitică. Cea dintâi mențiune documentară datează din 1444, sub denumirea de Județul de Baltă, așezat în Câmpia Dunării și se întindea de la Balta Blahnița, aflată azi pe teritoriul județului Mehedinți, pâna la actuala comună doljeană, Bistreț.

Descoperiri de ultima oră (mai 2003) au relevat că localitatea Craiova, capitala județului, în afara denumirii antice, Pelendava, a mai purtat în secolele VII-VIII denumirea latină Ponsiona (pod peste Jiu), denumire aflată pe o inscripție găsită pe un fragment de stelă în apropierea castrului Pelendava, datată din secolul al VII-lea, a primit o confirmare de extremă importanță, într-o hartă alcatuită în preajma bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un manuscris ce se păstrează la Biblioteca Națională de la Paris. Aceast document, relevat istoriografiei românești, prin bunăvoința ministerului francez al cultelor, probează continuitatea așezării Craiovei cel puțin între secolele VII-XII (preajma bătăliei de la Nicopole). Existența unui centru administrativ in zonă probează existența unei vieți destul de înfloritoare pe aria județului Dolj.

După o perioadă medievală înfloritoare, datorată situarii Marii Bănii a Olteniei pe teritoriul județului, la Craiova, a urmat o perioadă de tulburări sociale și politice în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea când teritoriul județului Dolj, împreună cu cea mai mare parte a Olteniei, este disputat între români, otomani, austrieci și ruși.

Evenimentele politico-sociale petrecute în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, unirea principatelor, obținerea independenței, Marea Unire, reformele agrare au creat condiții favorabile dezvoltării economiei.

Populația

modificare

Dolj - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Administrația publică

modificare

Județul Dolj este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Dorin-Cosmin Vasile[*] de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[1]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat21                     
Partidul Național Liberal9                     
Alianța pentru Unirea Românilor3                     
Uniunea Salvați România1                     
Partidul Mișcarea Populară1                     
[[:Forța Dreptei|Forța Dreptei]]1                     

Diviziuni administrative

modificare

Județul este format din 111 unități administrativ-teritoriale: 3 municipii, 4 orașe și 104 comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Dolj.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

 municipiu17.437 
 municipiu17.336 
 municipiu reședință de județ269.506 
 oraș3.657 
 oraș12.175 
oraș16.900 
oraș7.019 

Comune

comună2.633
 comună1.974
comună5.520
comună1.703
comună2.112 
comună4.382
comună4.356
comună809
comună1.550
comună3.684
comună3.313
comună3.906
comună4.431
comună4.213
comună1.590
comună3.689
comună3.723
comună2.423
comună2.375
comună3.394
comună1.832
comună4.593
comună1.929
comună4.226
comună5.368
comună1.595 
comună5.274
comună3.237
comună2.337 
comună1.904 
comună3.424
comună1.363
comună5.977
comună6.257
comună4.740 
comună3.054
comună2.443
comună1.733
comună2.174 
comună2.738
comună1.951 
comună4.268
comună1.512
comună1.690
comună2.408
comună1.936
comună3.131 
comună2.036
comună2.883
comună723
 comună2.760 
comună3.113 
comună1.706
comună2.478
comună1.643
 comună3.770
comună4.824
comună3.313
comună4.875 
comună3.780 
comună3.890
comună1.760
comună6.935
comună2.508 
comună4.745
comună1.338
comună1.348
comună2.235
comună2.731
comună5.062 
comună1.746 
comună3.609
comună2.499
comună4.686
comună1.395
comună6.909 
 comună10.740 
comună1.905
comună1.432 
comună3.343
comună2.395
comună2.421
comună7.976
comună2.139
comună1.965 
comună1.042
comună1.140
comună1.609
comună1.836
comună2.319
comună3.253
comună1.673
comună2.432
comună1.262
comună3.814
comună3.128
comună5.642
comună1.943
comună1.342
comună1.658 
comună2.955
comună1.508
comună4.627
comună2.834

Absența peisajelor naturale și transformările antropice determină un potențial turistic redus, dar care recompensează prin obiectivele turistice și arhitectonice din principalele orașe

Rezervații naturale și monumente ale naturii

modificare
  • Pădurea Ciurumela de la Poiana Mare - Este o rezervație forestieră, cu salcâmi bătrâni, apreciată pentru conținutul lemnos și dimensiunile arborilor, unici în Europa. Rezervația forestieră se află pe partea dreaptă a drumului național CalafatBechetCernavodă, la circa 5 km de comuna Poiana Mare. Pădurea de salcâm care formează rezervația are o vechime de peste 90 de ani și se întinde pe o suprafață de 8 ha.
  • Punctul fosilifer Bucovăț - În comuna Bucovăț se întinde pe o suprafață de 4 ha, un important punct fosilifer, cu o bogată faună fosilă de cochilii de moluște, care datează din Pleistocenul terminal, etajul Romanian, descoperit în anul 1949. Datorită cercetărilor și studiilor publicate despre fauna fosiliferă de moluște existentă aici, zona este ocrotită de lege.
  • Rezervația ornitologică de la Ciupercenii Noi (la sud de Calafat) - În apropiere de comuna Ciupercenii Noi se întinde pe o suprafață de 500 ha un colț de luncă care a fost declarată rezervație ornitologică în anul 1971. Aici trăiesc peste 140 de specii de păsări, unele rare, printre care se numără barza neagră, egreta mică, rața pestriță, lișița, codobatura albă, stârcul roșu etc. Este singurul loc din lunca Dunării care a rămas neîndiguit.
  • Rezervația de bujori sălbatici de la Plenița - Este unică în Romania.
  • Păduri - Zona Doljului este presarată cu numeroase păduri cum sunt cele de la Coșoveni (o zonă de vanatoare de căpriori și fazani la 10 km de Craiova pe DN 6), Radovan (la 30 km de Craiova) sau de la Braniște (cu stejar brumăriu).
  • Parcul Nicolae Romanescu din Craiova - Realizat după planurile arhitectului francez E. Redont între anii 19001903, este unul dintre cele mai mari parcuri din țară (cu o suprafață de 90 ha). Aici au fost amenajate sere, un lac cu insule, statui și un frumos pod suspendat.

Personalități

modificare

Lectură suplimentară

modificare
  • Județul Dolj, Lucian Badea, Alexandra Ghenovici, Ed. Acad. Republicii Socialiste România, 1974
  • Dicționarul istoric al localităților din Județul Dolj, Cezar Avram, Editura Alma, 2004
  • Zona etnografică Dolj, Ștefan Enache, Teodor Pleșa, Editura Sport-Turism, 1982
  • Ghidul bibliotecilor publice din județul Dolj, Rodica Păvălan, Editura Sitech, 2007

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare

  Materiale media legate de Dolj la Wikimedia Commons

Portale

Hărți

Etnografie


  1. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă. Arhivat din original (Json) la . Accesat în .