Deschide meniul principal

Regiunile de dezvoltare ale României

România

Regiunile de dezvoltare sunt opt mărimi statistice, fără personalitate juridică, create în anul 1998 prin asocierea consiliilor județene din România pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Deși devin din ce în ce mai semnificative în domeniul de dezvoltare regională, aceste regiuni nu au nici un statut administativ, neavând un consiliu legislativ sau corp executiv. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale. Funcția lor este de a aloca fondurile PHARE de la UE, pentru dezvoltare regională, și de a interpreta și cerceta statistici regionale. Deasemenea, regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale regionale și au devenit membre ale Comitetului Regiunilor când România a aderat la UE, în 2007.

România
Coat of arms of Romania.svg

Acest articol face parte din seria:
Organizarea administrativ-teritorială
a României




Geografia României · Politica României · Atlas

IstoricModificare

Conform Hotarârii de Guvern nr. 488 din 24 mai 2001 privind organizarea şi funcționarea Institutului Național de Statistică (modificată ulterior) au fost create 8 direcții generale pentru statistică regională, care, alături de cele 34 de direcții județene de statistică, au ca scop dezvoltarea statisticii regionale.

OrganizareModificare

 
Regiunile de dezvoltare ale României

Actele normative cu privire la organizarea statistică a României definesc structurile asimilabile NUTS, după cum urmează:

  • Nivel NUTS I: macroregiuni se folosește în prezent
  • Nivel NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie de 3 milioane locuitori
  • Nivel NUTS III: 41 de județe și Municipiul București, care reflectă structura administrativ teritorială a României
  • Nivel NUTS IV: nu se folosește, deoarece nu s-au identificat asocieri de unități teritoriale
  • Nivel NUTS V: 265 municipii și orașe, 2.686 comune, cu 13.092 sate, care reflectă structura administrativ teritorială a României.

1. Regiunea de dezvoltare Nord-EstModificare

Cuprinzând Bucovina și mare parte din Moldova, Regiunea Nord-Est are în componență următoarele județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

2. Regiunea de dezvoltare Sud-EstModificare

Cuprinzând Dobrogea, precum și părți din Moldova și Muntenia, Regiunea Sud-Est are în componență următoarele județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.

3. Regiunea de dezvoltare Sud - MunteniaModificare

Aflându-se integral în Muntenia, Regiunea Sud - Muntenia este alcătuită din următoarele județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

4. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest OlteniaModificare

Cuprinzând întreaga Oltenie și o mică parte din Muntenia, Regiunea Sud-Vest Oltenia este alcătuită din următoarele județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.

5. Regiunea de dezvoltare VestModificare

Cuprinzând întregul Banat precum și părți din Crișana și Transilvania, Regiunea Vest are în componență următoarele județe: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.

6. Regiunea de dezvoltare Nord-VestModificare

Cuprinzând Maramureșul și părți importante din Crișana și Transilvania, Regiunea Nord-Vest are în componență următoarele județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj.

7. Regiunea de dezvoltare CentruModificare

Aflându-se în Transilvania, Regiunea Centru are în componență următoarele județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.

8. Regiunea de dezvoltare București - IlfovModificare

Aflându-se în Muntenia, Regiunea București - Ilfov cuprinde municipiul București și județul Ilfov.

Propunerea de reorganizare administrativă din 2011Modificare

În anul 2011, fostul președinte Traian Băsescu a adus în discuție o propunere de organizare administrativ-teritorială care să transforme teritoriul celor opt regiuni de dezvoltare în opt super-județe,[1] care ar urma să aibă reședințele la București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Craiova, Brașov și Ploiești.

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ „Oltean: Guvernul își va asuma răspunderea pe legea de reorganizare administrativă a României”, Mediafax, , accesat în  

BibliografieModificare

  • „Regionalizarea: raport despre starea noțiunii”, Sabin Gherman, 2003 [1]

Legături externeModificare