Politica României

Constituția României se bazează pe modelul Constituției celei de a cincea Republici Franceze, și a fost ratificată prin referendum național la data de 8 decembrie 1991. În anul 2003 a avut loc un referendum prin care Constituției i-au fost aduse 79 de amendamente, devenind astfel conformă cu legislația Uniunii Europene. Conform Constituției, România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Forma de guvernământ a statului român este republică . Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor — legislativă, executivă și judecătorească — în cadrul unei democrații constituționale. Președintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. În urma amendamentelor din 2003, mandatul de președinte a fost prelungit de la 4 la 5 ani. Președintele numește primul-ministru din partidul sau coaliția care a câștigat majoritatea în Parlament, care la rândul său numește Guvernul. În timp ce șeful statului își are reședința la Palatul Cotroceni, primul-ministru împreună cu Guvernul își desfășoară activitatea la Palatul Victoria.

Puterea executivă

Deținătorii funcțiilor
Funcție	Nume	Partid	Data începerii mandatului
Președinte	Klaus Iohannis	Partidul Național Liberal	21 decembrie 2014
Prim-ministrul	Nicolae Ciucă	Partidul Național Liberal	25 noiembrie 2021

Președintele este ales prin vot popular pentru maximum două mandate de câte cinci ani (mandate de patru ani până în 2004). Este șeful statului (însărcinat cu veghea constituției, afacerilor externe și buna funcționare a autorității publice), comandant suprem al forțelor armate și președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Conform constituției, el/ea acționează ca mediator între centrele de putere ale statului și între stat și societate. Președintele numește prim-ministrul după consultarea partidului care deține majoritatea absolută în Parlament sau, dacă nu există o astfel de majoritate, a tuturor partidelor din Parlament.

Ambiguitatea din Constituția României (articolul 85 alineatul (1), articolul 103 alineatul (1) poate duce la situații în care o coaliție de partide care obțin majoritatea absolută în Parlament sau un partid care deține majoritatea relativă în Parlament ar fi în imposibilitatea de a nominaliza un prim-ministru deoarece președintele ar refuza numirea (fără ca niciun partid să dețină majoritate absolută în Parlament). Potrivit articolului 103 (1), „dacă nu există o astfel de majoritate”, interpretat de președinte ca „dacă nu există un astfel de partid” ( deși o majoritate absolută poate fi formată dintr-un singur partid, o coaliție de partide sau o alianță).

La alegerile parlamentare din 2008, Alianța PSD+PC a câștigat 33.09% din locurile din Camera Deputaților și 34.16% din locurile din Senat. PNL a câștigat 18.57% din locuri la Camera Deputaților și 18.74% la Senat, dând ambelor partide majoritate atât în Camera Deputaților, cât și în Senat. În orice caz, președintele a nominalizat un membru PDL (care a câștigat mai puțin de 32.36% din locuri la Camera Deputaților și 33.54% din locurile de la Senat). Prim-ministrul nominalizat alege ceilalți membri ai guvernului, iar guvernul și programul său trebuie confirmate printr-un vot de încredere al Parlamentului.

Parlamentul și Guvernul

Deținătorii funcțiilor
Funcție	Nume	Partid	Data începerii mandatului
Președintele Senatului	Florin Cîțu	Partidul Național Liberal	23 noiembrie 2021
Președintele Camerei Deputaților	Marcel Ciolacu	Partidul Social Democrat	23 noiembrie 2021

Parlamentul României este bicameral, fiind alcătuit din Senat, cu 136 de membri, și Camera Deputaților, cu 330 de membri. Un număr de 18 locuri suplimentare în Camera Deputaților sunt rezervate reprezentanților minorităților naționale. Parlamentul are rol legislativ, discutând și votând legile ordinare și organice, atât în comisiile de specialitate cât și în plen. Membrii parlamentului sunt aleși prin vot uninominal mixt, universal, direct și secret. Sistemul electoral este unul proporțional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral de 5 % din totalul sufragiilor exprimate, folosind unui algoritm bazat pe metoda d’Hondt). Alegerile se țin o dată la 4 ani, ultimele având loc la 6 decembrie 2020. Palatul Parlamentului găzduiește din anul 1994 sediul Camerei Deputaților, iar din anul 2004 și sediul Senatului.

Guvernul României este autoritatea publică a puterii executive, care funcționează în baza votului de încredere acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice. Numirea Guvernului se face de Președintele României, pe baza votului de încredere acordat Guvernului de Parlament. Guvernul este alcătuit din primul-ministru și miniștri. Primul-ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale care le revin. De asemenea, Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe.

Puterea judecătorească

Potrivit principiului separării puterilor în stat, sistemul judiciar din România este independent de celelalte ramuri ale guvernului și este compus dintr-o structură de instanțe organizate ierarhic. În România, justiția se înfăptuiește numai de către Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, respectiv curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate și judecătoriile. Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța cea mai înaltă în grad, iar rolul său fundamental este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Sistemul judiciar românesc este puternic influențat de modelul francez. Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției. Constituția, introdusă în 1991, poate fi amendată doar printr-un referendum public, iar ultimul referendum de modificare a fost organizat în 2003. De atunci, de la acea modificare, Parlamentul nu mai are dreptul să treacă peste deciziile Curții Constituționale, indiferent de majoritate.

Integrarea României în Uniunea Europeană din 2007 a avut o influență semnificativă asupra politicii interne a țării. Ca parte a acestui proces, România a inițiat reforme, inclusiv reforma din justiție, a intensificat cooperarea judiciară cu alte state membre și a luat măsuri împotriva corupției. Cu toate acestea, în raportul de țară din 2006, România și Bulgaria au fost descrise ca fiind cele mai corupte țări ale Uniunii Europene.

Relațiile externe

Articol principal: relațiile externe ale României.

După decembrie 1989, România și-a reorientat politica pe calea întăririi legăturilor cu occidentul, în mod special cu Statele Unite și Uniunea Europeană. Dacă, în 1972, România devenea membră a Băncii Mondiale și a FMI și de asemenea a Organizației Mondiale a Comerțului, în 2004 ea a devenit membră a NATO iar din 2007 face parte din Uniunea Europeană.

Liderii României postdecembriste au făcut declarații publice în ceea ce privește strângerea relațiilor cu alte țări europene și, de asemenea, în ceea ce privește ajutorul dat acestora în procesul integrării euro-atlantice, în special în cazul Moldovei, Ucrainei și Georgiei. Liderii români au declarat public în mai multe ocazii că se așteaptă ca într-o perioadă de aproximativ 10 ani, toate țările democratice postsovietice din Europa Răsăriteană și din Caucaz să acceadă în UE și NATO. În decembrie 2005, președintele Traian Băsescu și secretarul de stat SUA Condoleezza Rice au semnat un acord care permite instalarea de baze militare americane în România. România și-a arătat în mod public sprijinul pentru Turcia și Croația în eforturile făcute de aceste țări pentru aderarea la Uniunea Europeană. Relațiile economice turco-române au statut privilegiat. În același timp, relațiile româno-maghiare s-au aflat tot timpul la nivelul cel mai înalt, Ungaria sprijinind eforturile României de aderare la UE.

Relațiile României cu Republica Moldova au un statut special, având în vedere că cele două țări folosesc practic aceași limbă și au un fond istoric comun. România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova, la numai câteva ore după proclamarea independenței noului stat (27 august 1991). Din declarația guvernului român, făcută cu acest prilej, reiese clar că, în viziunea autorităților de la București, independența Moldovei era considerată o formă de emancipare de sub tutela Moscovei și un pas spre reunificarea cu România. În prezent, România concepe relația sa cu Republica Moldova pe două coordonate majore: afirmarea caracterului special al acestei relații, conferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură, tradiții - realități ce nu pot fi eludate sau negate; dimensiunea europeană a cooperării bilaterale, având la bază obiectivul strategic al ambelor state de integrare în Uniunea Europeană.

România a avut neînțelegeri cu Ucraina în legătură cu Insula Șerpilor și cu platforma continentală a Mării Negre la est de Sulina, miza principală fiind zăcămintele de petrol și de gaze din zonă. Problema a fost prezentată în fața Curții Internaționale de Justiție. CIJ, prin decizia nr. 2009/9 din 3 februarie 2009 a acordat României 79,34% din zona în dispută. Astfel, României îi revin 9.700 km², iar Ucrainei îi revin 2.300 km². Prin decizia CIJ, Insula Șerpilor rămâne în componența Ucrainei. Aceasta a fost a 100-a decizie a CIJ de la înființarea sa. O altă problemă dintre cele două țări este cea a construcției Canalului Bâstroe.

Partidele politice

Începând cu anul 2008, partidele primesc subvenții de la bugetul de stat prin bugetul Autorității Electorale Permanente și au obligația să înregistreze distinct în evidența contabilă proprie subvenția primită.

Klaus Iohannis, actualul președinte al României din 21 decembrie 2014

Principalele partide politice

România are un sistem multipartid, ceea ce face practic imposibil un guvern majoritar (cu excepția cazului în care un anumit partid politic obține un scor foarte mare la alegerile legislative). Partidele parlamentare mai mici au fuzionat uneori cu altele mai mari în timpul legislaturii anterioare înainte de 2020 (și chiar în timpul legislaturii curente). În prezent, există cinci partide parlamentare principale (excluzând cele 18 partide ale minorităților etnice care au câte un reprezentant):

Logo	Nume partid		Ideologie	Lider(i)	Note
		Partidul Național Liberal	Liberal-conservator, Centru-dreapta populist, de facto Big tent	Nicolae Ciucă	Până în noiembrie, cel mai mare partid de guvernământ printr-un guvern de coaliție din decembrie 2020, dar formând un guvern minoritar numai cu UDMR după începutul lunii septembrie 2021 și până în noiembrie (chiar și după a fost demis prin moțiune de cenzură). În prezent face parte dintr-un guvern cu PSD și UDMR, fiind al doilea partid ca mărime. De asemenea este măcinat de disputele interne și de creșterea corupției în partid.
		Partidul Social Democrat	Social democrat, centru-stânga populist, de facto Big tent	Marcel Ciolacu	Din 2019 și până în 2021 a fost în opoziție. A intrat în noiembrie 2021 într-un guvern alături de PNL și UDMR, formând o majoritate comfortabilă, chiar constituțională. A obținut cele mai bune ministere.
		Uniunea Salvați România	Progresist-liberală, anticorupție	Cătălin Drulă (interimar)	În prezent, al treilea partid ca mărime (înființat anterior ca o alianță politică formală între USR și PLUS) din parlament (în prezent, în opoziție față de guvernul PNL-PSD-UDMR); cu o poziție politică sincretică (mai ales cu o concentrare semnificativă către anticorupție și domnia legii).
		Alianța pentru Unirea Românilor	Naționalism românesc, populism de dreapta, conservatorism național, iredentism românesc, euroscepticism	George Simion	În prezent, cel mai mic partid de opoziție din parlament. La alegerile legislative, AUR a câștigat 9% din voturi în toată România și diaspora, ceea ce s-a soldat cu un rezultat surprinzător care a determinat partidul să devină al patrulea ca mărime din țară la nivel politic central.
		Uniunea Democrată Maghiară din România	Centru-dreapta, partidul minorității maghiare	Hunor Kelemen	Anterior, cel mai mic partid de guvernământ din coaliția de dreapta înființată în decembrie 2020 (care s-a desființat ulterior în septembrie 2021). În prezent face parte din coaliția de guvernământ cu PNL și PSD, fiind cel mai mic partid din această monstruasă coaliție.

Principalele patru partide neparlamentare (primele două în jurul pragului de cinci la sută) cu reprezentanți locali sunt după cum urmează:

Logo	Nume partid		Ideologie	Lider
		Partidul Mișcarea Populară	Centru-dreapta Creștin democrație	Eugen Tomac
		PRO România	Liberalism social	Victor Ponta
		Partidul Ecologist Român	Ecologism	Dănuț Pop

Spre deosebire de alte țări din fostul bloc sovietic, niciun partid care se pretinde a fi succesorul Partidului Comunist Român nu a fost sau nu este în prezent un jucător semnificativ pe scena politică, deși principalul continuator al FSN, mai precis FDSN/PDSR/PSD, a ridicat de multe ori suspiciuni și acuzații din partea concurenților electorali cu privire la carierele politice trecute ale multor actuali și foști membri ai săi.

Calitatea discursului politic

Analiști culturali notabili au criticat calitatea discursului politic postdecembrist românesc, pe care Andrei Pleșu îl descria ca departe de a fi ”încă normal. E fie ipocrit, fie agresiv, fie bășcălios, fie mincinos, fie electoral, în orice caz e un discurs căruia îi lipsesc componente elementare cum ar fi convingerea autentică și gramatica” . Alina Mungiu-Pippidi a avansat comentarii similare, în contextul manifestațiilor antiguvernamentale masive din luna februarie 2017 . În martie 2017, parlamentarul Mihai Goțiu comenta pe marginea carențelor profunde din activitatea Senatului României: "cu greu poți descrie bătaia de joc la adresa regulilor, a regulamentelor, a membrilor Opoziției, a cetățenilor din stradă și a tot ceea ce înseamnă bun-simț și democrație" .

Ultimele alegeri

Alegeri prezidențiale

Ultimele alegeri prezidențiale au avut loc pe 10 și 24 noiembrie 2019.

Candidat		Partid	Primul tur		Al doilea tur
			Voturi	%	Voturi	%
	Klaus Iohannis	Partidul Național Liberal	3.485.292	37,82	6.509.135	66,09
	Viorica Dăncilă	Partidul Social Democrat	2.051.725	22,26	3.339.922	33,91
	Dan Barna	Alianța 2020 USR–PLUS Uniunea Salvați România Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate	1.384.450	15,02
	Mircea Diaconu	Alianța „Un Om” PRO România Partidul Alianța Liberalilor și Democraților	815.201	8,85
	Theodor Paleologu	Partidul Mișcarea Populară	527.098	5,72
	Hunor Kelemen	Uniunea Democrată Maghiară din România	357.014	3,87
	Ramona Bruynseels	Partidul Puterii Umaniste	244.275	2,65
	Alexandru Cumpănașu	Independent	141.316	1,53
	Viorel Cataramă	Dreapta Liberală	48.622	0,53
	Bogdan Stanoevici	Independent	39.192	0,43
	Cătălin Ivan	Alternativa pentru Demnitate Națională	32.787	0,36
	Ninel Peia	Partidul Neamul Românesc	30.884	0,34
	Sebastian Popescu	Partidul Noua Românie	30.850	0,33
	John Banu	Partidul Națiunea Română	25.769	0,3
Voturi nule			142.961	1,53	182.648	1,82
Total			9.359.673	100	10.031.762	100
Înscriși/Prezență			18.217.156	51,19	18.217.411	54,86
Sursă: BEC

Alegeri europarlamentare

Ultimele alegeri europarlamentare au avut loc pe 26 mai 2019.

Partid/Candidat				Număr de candidați	Voturi	%	+/–	Mandate	+/–
Partid național		Partid european	Grup europarlamentar
	Partidul Național Liberal	PPE	PPE	43	2.449.068	27%	▲12pp	10	▲2
	Partidul Social Democrat	PES	S&D	43	2.040.765	22,5%	▼15,1pp	8	▼1
	Alianța 2020 USR+PLUS Uniunea Salvați România Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate	ALDE (USR)	Renew Europe	40	2.028.236	22,36%	Nou	8	▲7
	PRO România	EDP	S&D	33	583.916	6,44%	Nou	2	▬0
	Partidul Mișcarea Populară	PPE	PPE	43	522.104	5,76%	▼0,45pp	2	▲2
	Uniunea Democrată Maghiară din România	PPE	PPE	43	476.777	5,26%	▼1,03pp	2	▬0
	Partidul Alianța Liberalilor și Democraților	ALDE	—	42	372.760	4,11%	Nou	0	▼2
	Candidat independent: Peter Costea	—	—	1	131.021	1,44%	▲0,7pp	0	▬0
	Candidat independent: George Simion	—	—	1	117.141	1,29%	Nou	0	▬0
	Candidat independent: Gregoriana Tudoran	—	—	1	100.669	1,11%	Nou	0	▬0
	Uniunea Națională pentru Progresul României	—	—	43	54.942	0,61%		0	▼1
	Partidul PRODEMO	—	—	27	53.351	0,59%	Nou	0	▬0
	Partidul România Unită	—	—	30	51.787	0,57%	Nou	0	▬0
	Partidul Socialist Român	—	—	28	40.435	0,45%	Nou	0	▬0
	Partidul Social Democrat Independent	—	—	43	26.439	0,29%	Nou	0	▬0
	Blocul Unității Naționale	—	—	12	20.411	0,23%	Nou	0	▬0
Total: 18.267.732 înscriși (prezență la vot – 49,65%)				473	9.069.822	100%	▲17,21pp	32	▬0
Sursă: Biroul Electoral Central

Alegeri legislative

Ultimele alegeri parlamentare au avul loc pe 6 decembrie 2020. În cele două tabele de mai jos sunt reprezentate rezultatele atât pentru Senat, cât și pentru Camera Deputaților:

Camera Deputaților

Distribuirea locurilor în Camera Deputaților după alegerile din 6 decembrie:

     PSD: 110 de locuri

     PNL: 93 de locuri

     USR PLUS: 55 de locuri

     AUR: 33 de locuri

     UDMR: 21 de locuri

     National minorities: 18 de locuri

Partid		Voturi	%	Mandate	+/–	%
	Partidul Social Democrat	1.705.786	28,90	110	–44	33,33
	Partidul Național Liberal	1.486.402	25,18	93	+24	28,18
	Alianța USR-PLUS	906.965	15,37	55	+25	16,67
	Alianța pentru Unirea Românilor	535.831	9,08	33	Nou	10,00
	Uniunea Democrată Maghiară din România	339.030	5,74	21	0	6,36
	Partidul Mișcarea Populară	284.502	4,82	0	–18
	PRO România Social-Liberal	241.272	4,09	0	–21
	Partidul Ecologist Român	65.808	1,12	0	0
	Partidul Puterii Umaniste (social-liberal)	59.465	1,01	0	0
	Partidul România Mare	32.655	0,55	0	0
	Alianța Renașterea Națională	21.662	0,37	0	Nou
	Partidul Verde	20.615	0,35	0	0
	Partidul Socialist Român	19.695	0,33	0	0
	Valeriu Nicolae Ciolan (independent)	16.343	0,28	0	Nou
	Partida Romilor „Pro Europa”	14.525	0,25	1	0	0,30
	Partidul Noua Românie	14.093	0,24	0	0
	Liga Albanezilor din România	9.031	0,15	1	0	0,30
	Forumul Democrat al Germanilor din România	7.582	0,13	1	0	0,30
	Asociația Macedonenilor din România	7.144	0,12	1	0	0,30
	Uniunea Elenă din România	6.096	0,10	1	0	0,30
	Uniunea Ucrainenilor din România	5.458	0,09	1	0	0,30
	Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România	5.386	0,09	1	0	0,30
	Comunitatea Rușilor Lipoveni din România	5.146	0,09	1	0	0,30
	Uniunea Bulgară din Banat-România	4.853	0,08	1	0	0,30
	Uniunea Sârbilor din România	4.692	0,08	1	0	0,30
	Asociația Italienilor din România	4.170	0,07	1	0	0,30
	Uniunea Armenilor din România	3.820	0,06	1	0	0,30
	Uniunea Culturală a Rutenilor din România	3.779	0,06	1	0	0,30
	Uniunea Polonezilor din România	3.751	0,06	1	0	0,30
	Noua Dreaptă	3.552	0,06	0	0
	Uniunea Democrată Turcă din România	3.540	0,06	1	0	0,30
	Federația Comunităților Evreiești din România	3.509	0,06	1	0	0,30
	Uniunea Croaților din România	3.345	0,06	1	0	0,30
	Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România	2.862	0,05	1	Nou	0,30
	Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache	2.727	0,05	0	Nou
	Alternativa Dreaptă	2.005	0,03	0	Nou
	Partidul Social Democrat al Muncitorilor	1.912	0,03	0	Nou
	Partidul Națiunea Română	1.755	0,03	0	0
	Partidul Re:Start România	537	0,01	0	Nou
	Blocul Unității Naționale	293	0,00	0	0
	Partidul Comuniștilor	213	0,00	0	Nou
	Partidul Forța Națională	148	0,00	0	0
	Independenți	40.004	0,67	0	0
Voturi invalide/albe		155.815
Total		6.057.774	100	330	+1	100
Votanți înregistrați/prezența		18.964.642	33,30
Sursa: Biroul Electoral Central

Senat

Distribuirea locurilor în Senatul României după alegerile din 6 decembrie:

     PSD: 47 de locuri

     PNL: 41 de locuri

     USR PLUS: 25 de locuri

     AUR: 14 de locuri

     UDMR: 9 de locuri

Partid		Voturi	%	Mandate	+/–	%
	Partidul Social Democrat	1.732.289	29,32	47	–20	34,56
	Partidul Național Liberal	1.511.227	25,58	41	+11	30,18
	Alianța USR-PLUS	936.864	15,86	25	+12	18,38
	Alianța pentru Unirea Românilor	541.938	9,17	14	Nou	10,29
	Uniunea Democrată Maghiară din România	348.262	5,89	9	0	6,62
	Partidul Mișcarea Populară	291.485	4,93	0	–8
	PRO România Social-Liberal	244.227	4,13	0	–9
	Partidul Ecologist Român	78.656	1,33	0	0
	Partidul Puterii Umaniste (social-liberal)	70.536	1,19	0	0
	Partidul România Mare	38.475	0,65	0	0
	Alianța Renașterea Națională	23.773	0,40	0	Nou
	Partidul Socialist Român	23.094	0,39	0	0
	Partidul Verde	23.085	0,39	0	0
	Partidul Noua Românie	19.520	0,33	0	0
	Ștefan Voloșeniuc (independent)	7.440	0,13	0	0
	Noua Dreaptă	4.347	0,07	0	0
	Partidul Social Democrat al Muncitorilor	3.855	0,07	0	Nou
	Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache	2.803	0,05	0	Nou
	Alternativa Dreaptă	2.233	0,04	0	Nou
	Partidul Națiunea Română	2.061	0,03	0	0
	Partidul Comuniștilor	763	0,01	0	Nou
	Partidul Re:Start România	753	0,01	0	Nou
	Blocul Unității Naționale	410	0,01	0	0
	Partidul Forța Națională	268	0,00	0	0
Voturi invalide/albe		149.396
Total		5.908.364	100	136	0	100
Votanți înregistrați/prezența		18.964.642	33,30
Sursa: Biroul Electoral Central

Alegeri locale

Articol principal: Alegeri locale în România, 2020.

Ultimele alegeri locale au avut loc pe 27 septembrie 2020.

Partid				Președinți de consilii județene			Consilii județene			Primari			Consilii locale
				Voturi valabil exprimate	%	Mandate	Voturi valabil exprimate	%	Mandate	Voturi valabil exprimate	%	Mandate	Voturi valabil exprimate	%	Mandate
	Partidul Național Liberal (PNL)			2.261.157	31,07	17	2.212.904	30.76	474	2.578.820	34,58	1232	2.420.413	32,88	14.182
	Partidul Social Democrat (PSD)			1.663.399	22,86	20	1.605.721	22,32	362	2.262.791	30,34	1362	2.090.777	28,40	13.820
	Alianța USR-PLUS (USR-PLUS)			439.324	6,04	0	478.659	6,65	65	490.362	6,58	28	504.563	6,85	1.207
	Partidul Mișcarea Populară (PMP)			406.453	5,59	0	423.147	5,88	67	353.005	4,73	50	420.791	5,72	2.137
	Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)			366.480	5,04	4	379.924	5,28	92	299.334	4,01	199	362.442	4,92	2.360
	PRO România (PRO)			318.131	4,37	0	356.030	4,95	56	331.878	4,45	36	381.535	5,18	1.885
	Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE)			165.776	2,28	0	209.411	2,91	15	124.649	1,67	15	189.665	2,58	861
	Partidul Ecologist Român (PER)			107.178	1,47	0	101.087	1,41	5	96.386	1,29	7	106.811	1,45	374
	Partidul Verde (PV)			61.419	0,84	0	57.808	0,80	0	30.142	0,40	1	50.860	0,69	117
	Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)			56.286	0,77	0	71.022	0,99	0	21.876	0,29	3	31.740	0,43	79
	Partidul Puterii Umaniste (PPU)			40.795	0,67	0	48.578	0,68	0	37.228	0,50	2	46.489	0,63	166
	Partidul România Mare (PRM)			20.659	0,28	0	27.279	0,38	0	6.817	0,09	0	15.454	0,21	31
	Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR)			20.592	0,28	0	24.333	0,34	5	27.501	0,37	5	25.301	0,34	68
	Alianțe locale, alte partide și candidați independenți			1.349.747	18,55	0	1.198.082	16,65	199	796.304	10,68	236	714.977	9,71	2613
Total:				7.277.396	100	41	7.193.985	100	1340	7.457.093	100	3176	7.361.818	100	39.900
Surse: Autoritatea Electorală Permanentă

Bibliografie suplimentară

• Contribuții privind viața politică din România: evoluția formei de guvernămînt în istoria modernă și contemporană, Ioan Scurtu, Editura științificǎ și enciclopedicǎ, 1988
• România, viața politică în documente, Arhivele Statului din România, 1945
• Enciclopedia istoriei politice a României: 1859-2002, Stelian Neagoe, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, 2003
• Oameni politici români - enciclopedie, Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, București, 2007 - recenzie
• Șefii de stat și de guvern ai României (1859 - 2003), Nicolae C. Nicolescu, Editura Meronia, București, 2003 - recenzie
• Partidele politice din România, 1862-1994: enciclopedie, Ion Alexandrescu, Editura Mediaprint, 1995
• Enciclopedia partidelor politice din România, 1859-2003, Ioan Scurtu, Editura Meronia, Political parties, 2003
• Sistemul partidelor politice din România, 1919-1940, Alexandru Gh. Savu, Editura științifiǎ și encilopedicǎ, 1976
• Dicționarul partidelor politice din România: 1989-2001, Stan Stoica, Editura Meronia, 2001
• Partidele politice din România 1918-1940: programe și orientări doctrinare, Gheorghe Sbârnă, Editura Sylvi, 2001
• Viața politică în România: Partidele politice. 1918-1921, Mircea Mușat, Ion Ardeleanu, Editura politicƯa, 1971
• Viata Politica in Romania 1918-1921, Mircea Mușat, Editura politică, 1976
• Viața politică în România, 1899-1910, Mircea Iosa, Traian Lungu, Editura Politică, 1977
• Viața politică în România 1922-1928, Mihail Rusenescu, Ioan Saizu, Editura Politică, 1979
• Din viața politică a României, 1926-1947: studiu critic privind istoria Partidului Național-Țărănesc, Ioan Scurtu, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983
• Nevoia schimbării: un deceniu de pluripartidism în România, Alexandru Radu, Editura "Ion Cristoiu,", 2000
• Sistemul politic al Republicii Socialiste România: studii, Manea Băbuț, Editura Politică, 1979
• Democrația la români: 1866-1938, Ioan Scurtu, Ion Bulei, Editura Humanitas, 1990
• Istoria politică a României între anii 1944-1947: crestomația tranziției dintre două dictaturi, Stelian Neagoe, Editura Noua Alternativă, 1996
• Doctrine politice în România secolului XX, Vol. 1, Aristide Cioabă, Constantin Nica, Institutul de Teorie Socială, Editura Institutului de Teorie Socială, 2001

Vezi și

• Alegeri în România
• Listă de partide politice din România
• Mișcarea pentru reunificarea României cu Moldova
• Relațiile externe ale României

Legături externe

• Vesnica problema cu zidarii, 5 noiembrie 2003, Marius Oprea, Ziarul de Duminică