Wikipedia

Liviu Dragnea

politician român, fost președinte al PSD și al Camerei Deputaților
Liviu Dragnea
Date personale
Nume la naștereLiviu Nicolae Dragnea Modificați la Wikidata
Născut (62 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Gratia, România Modificați la Wikidata
PărințiDumitru
Stanca
Frați și suroriViorel
Căsătorit cuBombonica Prodana[*]​ (–) Modificați la Wikidata
Număr de copii2 Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Română Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
baterist
bucătar
youTuber
TikToker[*][[TikToker (person that produces videos on TikTok)|​]]
influencer[*][[influencer (person who uses their social media activity to influence buying decisions)|​]]
baron local Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Președinte al Camerei Deputaților din România Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deFlorin Iordache
Succedat deMarcel Ciolacu
Deputat al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Succedat dePetre Cioabă[*]​
CircumscripțiaTeleorman
Legislaturălegislatura 2012–2016[*]​
legislatura 2016–2020[*]​
Grup parlamentarPartidul Social Democrat
Ales înAlegeri parlamentare în România, 2012
alegeri parlamentare în România, 2016
Președintele Partidului Social Democrat Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deVictor Ponta
Succedat deVasilica-Viorica Dăncilă
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deEduard Raul Hellvig
Succedat deSevil Shhaideh
Ministru al Afacerilor Interne Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deGabriel Oprea
Succedat deDan Nica
Președinte al Consiliului Județean Teleorman Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Succedat deAdrian-Ionuț Gâdea
Prefect al județului Teleorman Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Partid politicAPP (–prezent)
PSD (–)
PD-FSN (–) Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Națională de Apărare „Carol I”
Universitatea Politehnica din București
Academia de Studii Economice din București
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Liviu Nicolae Dragnea (n. , Gratia, Teleorman, România) este un politician român, fost președinte al Partidului Social Democrat și fost președinte al Camerei Deputaților. Până la încarcerarea sa, Liviu Dragnea era considerat cel mai influent politician din România.[2][3][4][5][6][7]

De profesie inginer, a intrat în politică după Revoluție: inițial a fost membru al Partidului Democrat (1994–2001), iar apoi s-a înscris în Partidul Social Democrat. Printre funcțiile publice pe care le-a deținut sunt cele de președinte al Consiliului Județean Teleorman (2000–2012), ministru al Afacerilor Interne în guvernul Boc I (2009) și viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în guvernele conduse de Victor Ponta (2012–2015).

În aprilie 2016 a fost condamnat definitiv cu suspendare în dosarul „Referendumul”. În consecință, nu a putut accede în funcția de prim-ministru,[8] deși, sub conducerea sa, PSD a obținut în decembrie 2016 majoritatea relativă în alegeri și, împreună cu ALDE, a format ulterior trei guverne. Pe 27 mai 2019 a fost condamnat definitiv cu executare la 3 ani și 6 luni închisoare în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman.

La data de 15 iulie 2021, instanța a decis să îl elibereze condiționat din penitenciar.

Biografie și educație

modificare

Liviu Nicolae Dragnea s-a născut la 28 octombrie 1962, în comuna Gratia, județul Teleorman. Tatăl lui Liviu Dragnea, Dumitru, a fost subofițer de miliție și a deținut funcția de șef de post în două comune din județul Teleorman (Gratia și Dobrotești).[9]

A urmat cursurile Liceului de matematică–fizică Unirea din Turnu Măgurele (1976–1980).[10] În 1987 a absolvit Facultatea de Transporturi, secția Autovehicule rutiere, din cadrul Institutului Politehnic București.[11] Aici l-a avut ca profesor de Mecanica fluidelor pe fostul premier Petre Roman.[12] A lucrat ca inginer stagiar într-o secție auto aparținând Întreprinderii de Utilaj Greu și Transport pentru Construcții Craiova.[13] În 1997 a urmat un curs de specializare la Școala de Înalte Studii Administrative din Roma. Între 1999 și 2002 a urmat cursurile Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune din cadrul Universității „Alexandru Ghica” din Alexandria, fără a susține și examenul de licență.[14] Ulterior, procurorii de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 4 au anulat foaia matricolă a lui Liviu Dragnea, întrucât universitatea a fost înființată oficial în 2001, iar situația școlară emisă de universitate a fost falsă.[15] În 2001 a urmat un curs de management al administrației publice locale din cadrul ASE București.[11] În 2004 a absolvit cursurile Colegiului Național de Apărare în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I” din București.[11]

În 1990 se asociază cu un sătean din Giuvărăști, Vasilică Petcu, în „Asociația cu scop lucrativ Bachus”, cei doi deschizându-și un bar.[13] Dragnea și Petcu se asociază apoi în firma „Com Orizont SRL”, care deschide și administrează o serie de baruri în satele de lângă Giuvărăști.[13] În 1992 se asociază cu Florin Mîndroc cu care preia firma „Dacorom SRL”, în actele căreia figura un bar din Turnu Măgurele. Firma preia în locație de gestiune Restaurantul Modern, Hanul Diligenței și Hotelul Turris din Turnu Măgurele în 1993 de la SC Turris SA Turnu Măgurele și SC Vedea SA Teleorman, ambele societăți deținute de statul român.[13] Cel care semnează cedarea în locație de gestiune din partea SC Vedea SA este directorul ei, Cicerone Constantinescu. În 1994, Dragnea înființează firma „Ștefimar SRL”, în care este asociat unic și pe numele căreia mută unele din activele deținute anterior de Dacorom și Com Orizont.[13] Cele trei firme sunt radiate în anii 2000, când Dragnea devine președintele Consiliului Județean Teleorman.

Carieră politică

modificare
 
Ion Iliescu, Victor Ponta și Liviu Dragnea, președinți ai PSD între 1997–2000, 2010–2015, respectiv 2015–2019

În plan politic, Liviu Dragnea s-a înscris după Revoluție în Partidul Democrat, la recomandarea fostului său coleg de facultate Adriean Videanu,[16] devenind vicepreședinte al Organizației PD Turnu Măgurele. În anii 1995–1996, a fost vicepreședinte al Organizației Județene a Partidului Democrat Teleorman.[17] În anul 1996, devine directorul de campanie electorală pentru alegerile locale și generale ale PD Teleorman și tot în 1996 este ales consilier local în Consiliul Local al municipiului Turnu Măgurele.[17]

În iunie 2001, când Traian Băsescu a câștigat șefia Partidului Democrat în detrimentul lui Petre Roman, Liviu Dragnea a demisionat și s-a înscris în PSD.[18] În ianuarie 2001, citat de ziarul Teleormanul, Dragnea declara: „În niciun caz nu mă voi înscrie în PDSR [noul PSD]. Dacă îmi voi da demisia din Partidul Democrat, atunci îmi voi prezenta demisia și din funcția de președinte al Consiliului Județean și mă voi ocupa de afacerile mele”.[19] Între 2001 și 2005 a fost președinte executiv al PSD Teleorman și membru în Biroul Executiv Central. A condus Teleormanul în tandem cu Teodor Nițulescu, prefectul județului ṣi președintele de atunci al PSD Teleorman.[20] La Congresul Extraordinar al PSD din 10 decembrie 2006, Liviu Dragnea a fost ales vicepreședinte însărcinat cu reforma statului și descentralizarea. A fost șeful de campanie al PSD la alegerile pentru Parlamentul European din noiembrie 2007. În campania pentru alegerile parlamentare din 2008, a fost coordonator al campaniei PSD, împreună cu fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea.[21]

La 7 iulie 2008 Liviu Dragnea a fost numit coordonator al filialei Giurgiu a PSD, iar la 11 iulie 2008 a fost desemnat la Consiliul Național Comun al PSD și PC pentru a se ocupa de prezentarea ofertei electorale pe probleme de reformă, administrație și descentralizare.[22] La 18 decembrie 2008 a fost ales de Comitetul Executiv Național al PSD în funcția de coordonator al grupului de miniștri social-democrați din Guvernul Boc,[23] cu rolul de a păstra legătura de la nivelul conducerii partidului cu echipa de miniștri ai PSD. Din iulie 2009, a deținut funcția de secretar general interimar al PSD, pentru ca în octombrie 2009, Consiliul Național al PSD să-l desemneze secretar general al partidului.[22] A fost reales în această funcție la 20 februarie 2010, în cadrul Congresului Extraordinar al PSD.

Liviu Dragnea a fost ales, la 20 aprilie 2013, în funcția de președinte executiv al PSD, la Congresul formațiunii.[24] Funcția de președinte executiv a fost reînființată prin noul Statut al PSD, aprobat cu o zi înaintea Congresului. A candidat la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 în Teleorman, obținând un mandat de deputat în Colegiul 3 – Alexandria, cu scorul de 71,49 %.[25] La Comitetul Executiv Național din 22 iulie 2015, a fost ales președinte interimar al PSD,[26] după ce Victor Ponta a anunțat că s-a retras din funcția de președinte al partidului. S-a înscris în cursa pentru președinția partidului, la 27 septembrie 2015, fiind singura candidatură acceptată de Comitetul Executiv Național al PSD. În 12 octombrie 2015, a fost ales cu 97% dintre voturi în funcția de președinte al PSD.[27]

Prefect al județului Teleorman (1996–2000)

modificare

În decembrie 1996, la doar 34 de ani, Dragnea este numit prefect de Teleorman.[28] A fost prefect al județului până în 2000, an în care a candidat și a câștigat șefia Consiliului Județean Teleorman pe listele PD.[28] Ca prefect, acesta a inițiat constituirea primei regiuni de dezvoltare (Muntenia-Sud) și a înființat Agenția pentru Dezvoltare Regională.[11] În perioada 1998–2000 a inițiat și a realizat ample lucrări de modernizare a legăturii rutiere dintre Alexandria și București, care au dus la reclasificarea DN6 în șoseaua europeană E70.[11]

Președinte al Consiliului Județean Teleorman (2000–2012)

modificare
 
Liviu Dragnea în septembrie 2009

Liviu Dragnea a deținut funcția de președinte al Consiliului Județean Teleorman între iunie 2000 și decembrie 2012, în cei 12 ani în care a condus județul alegându-se cu renumele de „baron de Teleorman”.[29][30]

În iunie 2002 inițiază și promovează proiectul „Punct de trecere a frontierei cu bacul Turnu Măgurele–Nikopol”, finanțat din fonduri Phare–CBC.[11] În luna noiembrie a aceluiași an a înființat Biroul de reprezentare a județului Teleorman la Bruxelles.[11] În aprilie 2003, a organizat, în calitate de raportor CPLRE, Conferința europeană privind managementul apelor din Bazinul Dunării, pe tema raportului „Rolul autorităților regionale și locale în managementul resurselor de apă”. O lună mai târziu, raportul întocmit a fost adoptat în unanimitate de către CPLRE ca rezoluție și de către Consiliul Europei ca recomandare.[11] În martie 2004 inițiază procedura de înființare la Bruxelles a Biroului de reprezentare a UNCJR, urmată de lansarea oficială a acestuia în octombrie 2005.[31] În septembrie 2006 inițiază proiectul de modificare a legii administrației publice locale pentru promovarea descentralizării și extinderea autonomiei regionale și locale.[11]

Ministru de Interne (ianuarie–februarie 2009)

modificare

Liviu Dragnea a deținut, la începutul anului 2009, portofoliul Administrației și Internelor, în Guvernul PSD–PDL, dar numai pentru 12 zile, preluând ministerul în urma demisiei lui Gabriel Oprea.[32] El demisionează la rândul său după numai 12 zile, în 3 februarie,[33] invocând ca motiv oficial insuficiența fondurilor alocate ministerului în raport cu îndeplinirea obiectivelor pe care și le fixase.[34] În presă s-a vehiculat faptul că demisia lui Dragnea de la MAI ar fi avut la bază refuzul premierului de atunci, Emil Boc, de a-i nominaliza pe Ionel Georgescu și Mincu Silvestru la șefia DGIPI.[34] Ionel Georgescu și Mincu Silvestru ar fi fost susținuți de liderul PSD București, Marian Vanghelie, care l-ar fi sprijinit pe Dragnea să ajungă ministru în schimbul nominalizării celor doi pe posturile enumerate.[34]

Ministru al Dezvoltării Regionale (2012–2015)

modificare
 
Liviu Dragnea la un miting electoral al alianței PSD–UNPR–PC în Călan

A deținut funcția de vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în Cabinetul Ponta II între 21 decembrie 2012–5 martie 2014.[35] Între 5 martie–16 decembrie 2014 a fost viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în Cabinetul Ponta III.[36] A deținut portofoliul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și în Cabinetul Ponta IV, în intervalul 16 decembrie 2014–15 mai 2015.[37] La 15 mai 2015, a demisionat din funcția de ministru și din cea de președinte executiv al PSD, ca urmare a condamnării sale la un an de închisoare cu suspendare în dosarul „Referendumul”.[38]

 
Liviu Dragnea susține un discurs la Consiliul Național al PSD din Craiova.

În această funcție, finalizează negocierile cu Comisia Europeană pentru o serie de programe de finanțare: Programul Operațional Regional,[39] Programul Operațional Capacitate Administrativă,[40] Programul Național de Dezvoltare Locală[41] și Programul Național de Cadastru și Carte Funciară.[42] În 2013, adoptă măsura rambursării, care introdusese un blocaj generalizat atât în rândul autorităților locale, cât și în rândul beneficiarilor privați.[43] De asemenea, inițiază și implementează o serie de propuneri legislative: Strategia pentru consolidarea administrației publice,[44] Proiectul de strategie generală a descentralizării[45] și Codul administrativ al României.[46] În raportul de audit al performanței Programului Național de Dezvoltare Locală în perioada 2013–2014, Curtea de Conturi a semnalat nereguli privind cheltuirea a 2,3 miliarde de lei pentru respectivul program.[47] De asemenea, potrivit unui raport al Expert Forum, alocarea fondurilor din Programul Național de Dezvoltare Locală s-a realizat fără nicio justificare obiectivă, ci doar în baza clientelismului de partid.[48]

Președinte al Camerei Deputaților (2016–2019)

modificare

În 21 decembrie 2016 Liviu Dragnea a fost ales președinte al Camerei Deputaților cu 216 voturi „pentru” și 101 „împotrivă”,[49] el fiind singurul candidat pentru această funcție.[50]

Protestele de stradă împotriva Ordonanței 13/2017, care au adunat peste 600.000 de oameni în țară și diaspora,[51] au fost îndreptate și împotriva liderului PSD, Liviu Dragnea, văzut ca principalul beneficiar al legii.[52][53] Mai mult, Dragnea era acuzat de presă și de opoziție că ar fi avut inițiativa modificărilor incriminate.[54]

Poziții politice

modificare

Liviu Dragnea a fost descris în publicații autohtone, dar și internaționale (Politico, The Washington Post, Deutsche Welle, Der Spiegel) drept un autocrat cu viziuni iliberale.[55][56][57][58] Discursul său politic este caracterizat ca având orientări populiste.[59][60][61] În aparițiile sale publice, Dragnea susținea că poporul român a fost indus în eroare și împins spre sărăcie de interese străine și agenți locali care lucrează în favoarea lor.[62] De asemenea, acesta clama interferențe din partea unei elite tehnocrate prin multinaționale și servicii secrete.[62]

 
Dragnea în 2013

Deși este liderul unui partid a cărui ideologie oficială este social-democrația, Dragnea a avut de-a lungul timpului opinii puternic conservatoare în ceea ce privește teme precum naționalismul, minoritățile sexuale, migrația și relația stat–biserică.[63] În contextul referendumului pentru redefinirea familiei în Constituție, susținut vehement de acesta,[64] Liviu Dragnea s-a declarat în dezacord cu legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, spunând că este „un om tradiționalist” care vede „familia formată dintr-un bărbat și o femeie și, când vrea Dumnezeu, și cu copii”.[65] Liviu Dragnea se declară credincios și consideră că este important ca tinerii să fie îndrumați către credință.[66] De asemenea, acesta se opune impozitării bunurilor și afacerilor Bisericii.[67] În 2014, Liviu Dragnea a fost decorat de Patriarhul Daniel cu Ordinul „Sfinții Martiri Brâncoveni” pentru contribuția adusă în renovarea mai multor lăcașe de cult.[68]

Deși consideră că integrarea României în Uniunea Europeană este „una dintre cele mai mari realizări istorice ale poporului român”,[69] Liviu Dragnea a avut mai multe luări de poziție critice la adresa blocului comunitar.[70] Deseori, Dragnea a prezentat Uniunea Europeană ca fiind dezinformată sau ignorantă în legătură cu problemele reale ale poporului român.[62] Mai mult, acesta a acuzat Uniunea Europeană și NATO de încurajarea și finanțarea așa-numitului „stat paralel”,[71] un concept în jurul căruia Dragnea și-a construit argumentele în favoarea modificărilor controversate la legile justiției.[72][73]

În octombrie 2018, Liviu Dragnea a anunțat că va cere Guvernului un proiect de lege privind modul de finanțare a publicațiilor online, în contextul în care Dan Voiculescu, fondatorul trustului Intact Media Group și condamnat pentru fapte de corupție, a atras atenția Guvernului, pe blog, asupra site-urilor care critică majoritatea PSD–ALDE, insinuând ca acestea ar urmări anumite interese obscure.[74][75] Ulterior, mai multe redacții și organizații neguvernamentale din toată țara au lansat un apel intitulat „Protest: Mass-media sub atacul puterii” prin care au condamnat declarațiile lui Liviu Dragnea.[76] Potrivit semnatarilor protestului, afirmațiile acestuia „încalcă flagrant și amenință (...) independența presei”.[77]

Imagine publică

modificare

Într-un articol al cotidianului britanic The Guardian, jurnaliștii Shaun Walker și Jennifer Rankin notau că Liviu Dragnea este priceput în gestionarea politicii interne și echilibrarea forțelor regionale, însă aptitudinile sale sunt limitate când vine vorba de aparițiile publice sau scena internațională.[78] Lectorul în științe politice George Jiglău scria în The Conversation că, „pentru mulți, Liviu Dragnea este un simbol al corupției și al clientelismului adus în politica statului”.[79]

Controverse

modificare

De la alegerile parlamentare din 2016, mai mulți membri ai PSD s-au declarat nemulțumiți de modul autoritar în care Liviu Dragnea conduce partidul.[80][81] În septembrie 2018, Paul Stănescu, Gabriela Firea și Adrian Țuțuianu au semnat, în numele unui comitet de inițiativă, o scrisoare prin care au solicitat demisia acestuia din funcțiile de președinte al PSD și președinte al Camerei Deputaților.[82] Ulterior, scrisoarea a fost dezbătută într-o ședință a Comitetului Executiv al PSD, în urma căreia majoritatea a votat pentru susținerea lui Liviu Dragnea.[83]

Condamnări penale

modificare

În 22 aprilie 2016 Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”. Procurorii DNA au cerut magistraților ÎCCJ pedeapsă cu executare pentru Liviu Dragnea, pedeapsa minimă solicitată de DNA fiind între trei și cinci ani de închisoare.[84] În cererea procurorilor se arată că liderul PSD ar fi tratat alegătorii ca pe niște obiecte, iar neprezentarea la vot a fost văzută ca „un moft, nu ca un drept”.[85] În primă instanță, judecătorii ÎCCJ l-au condamnat, în 15 mai 2015, pe Liviu Dragnea la un an de închisoare cu suspendare. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.[86] Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt.[85] Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.[85] În paralel, Dragnea a fost găsit vinovat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primării/activiștii de partid.[87]

Pe 21 iunie 2018 magistrații ÎCCJ l-au condamnat în primă instanță pe Liviu Dragnea la trei ani și șase luni de închisoare cu executare plus interzicerea unor drepturi în procesul angajărilor de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, în care e acuzat de instigare la abuz în serviciu.[88] Decizia anulează condamnarea din dosarul „Referendumul”. Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006–decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, respectiv de președinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al DGASPC Teleorman, să își încalce atribuțiile de serviciu prin menținerea în funcție și implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiași instituții.[89] „În realitate, cele două persoane și-au desfășurat activitatea la sediul organizației județene Teleorman a partidului politic al cărui președinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, se arată în rechizitoriul DNA.[90] Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță de un complet de trei judecători. Decizia a fost contestată și judecata a ajuns la un complet de cinci judecători. Procesul în apel a fost amânat pe parcursul mai multor termene de judecată, în urma controverselor referitoare la constituirea completurilor de cinci judecători.[91] Pe 27 mai 2019, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la trei ani și șase luni de închisoare cu executare. Magistrații au menținut astfel sentința dată în primă instanță. [92]

Pe data de 21 aprilie 2021, Liviu Dragnea a primit aviz pozitiv pentru eliberare condiționată din partea comisiei Penitenciarului Rahova.[93] Fostul lider al PSD a solicitat Judecătoriei Sectorului 5 al Capitalei eliberarea condiționată încă din data de 12 aprilie 2021. Decizia finală va aparține însă instanței, care a stabilit termenul de soluționare a cererii în data de 27 aprilie 2021.

În data de 27 aprilie 2021, magistrații Judecătoriei Sectorului 5 al Capitalei au respins cererea lui Liviu Dragnea de eliberare condiționată.[94] Liviu Dragnea a fost audiat prin videocoferință în data de 27 aprilie, invocând faptul că a stat suficient timp în penitenciar și că s-a reabilitat.[95] În replică, procurorul DNA a cerut instanței judecătorești prelungirea pedepsei în spatele gratiilor pentru încă șase luni în cazul lui Liviu Dragnea. Procurorul a argumentat faptul că Liviu Dragnea consideră, în continuare, că a fost condamnat politic și că nu acceptă faptul că a încălcat legea.

Acuzații de corupție

modificare

În septembrie 2016 Oficiul European de Luptă Antifraudă a trimis autorităților competente din România informații pe baza cărora s-a constituit dosarul „Tel Drum”. Începând cu data de 13 noiembrie 2017, DNA a dispus urmărirea penală a lui Liviu Dragnea sub acuzațiile de constituire de grup infracțional organizat, deturnare de fonduri europene și abuz în serviciu.[96] Alături de alte persoane, Liviu Dragnea ar fi obținut foloase necuvenite din diverse contracte publice acordate societății Tel Drum.[97] Potrivit purtătorului de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, „prejudiciile (...) se constituie din două sume – un prejudiciu din abuz în serviciu, aproximativ 30 de milioane de lei, și un prejudiciu de 20 de milioane de euro, bani obținuți nelegal, ca urmare a fraudării fondurilor europene”.[98]

În martie 2018 RISE Project și Folha de S.Paulo au dezvăluit că autoritățile din Brazilia au în desfășurare o anchetă al cărei subiect este Liviu Dragnea.[99] Conform procurorului federal Carlos Wagner Barbosa Guimarães, Dragnea este suspectat că ar fi folosit bani proveniți din afaceri corupte din România la achiziția de proprietăți pe plaja din Cumbuco, la 30 km de Fortaleza, capitala statului Ceará.[100] Brazilienii ar fi inițiat ancheta după ce procurorii din România au luat legătura cu ei în iulie 2017.[101] Liviu Dragnea a negat acuzațiile.[102]

Interdicție de intrare în SUA

modificare

Liviu Dragnea și cei doi copii ai săi, Valentin Ștefan Dragnea și Maria Alexandra Dragnea, au interdicție de a intra în SUA pentru implicarea lui Dragnea în acțiuni de corupție semnificativă.[103][104]

Viață personală

modificare

Liviu Dragnea este mezinul familiei Dragnea. Fratele său mai mare, Viorel, a decedat în 24 august 2013, la vârsta de 58 de ani. Colonel în rezervă al Poliției Române, acesta suferea de cancer pulmonar.[105] Liviu Dragnea a fost căsătorit 28 de ani cu Bombonica Prodana.[106] Împreună cu aceasta are doi copii: Valentin și Alexandra. Din mai 2016, Dragnea este logodit cu Irina Alexandra Tănase, fosta lui secretară, care este cu 30 de ani mai tânără decât el.[107] În anii studenției, Liviu Dragnea a fost toboșar în trupa rock Ego.[108]

Distincții

modificare
  • 2001 – Cetățean de onoare al Comitatului Leon, Florida, SUA[11]
  • 2003 – Oscarul pentru excelență, pentru recompensarea personalității anului în județul Teleorman[11]
  • 2004 – Diplomă de excelență, acordată de Federația Autorităților Locale din România, pentru recompensarea celui mai activ președinte de consiliu județean[11]
  • 2007 – Medalia de onoare „Prieten al comunităților evreiești din România”[109]
  • 2014
  • 2016 – Compasul Ierusalimului, acordat de Congresul Evreiesc European[111]
  • 2018 – Medalia Democrației, acordată de Andrian Candu, președintele Parlamentului Republicii Moldova[112]

Note

modificare
  1. ^ Liviu Dragnea, Munzinger Personen, accesat în  
  2. ^ en Valerie Hopkins (). „Romania's convicted powerbroker faces EU scrutiny”. Financial Times. 
  3. ^ en Jennifer Rankin (). „Romania to take over EU presidency amid fears for rule of law”. The Guardian. 
  4. ^ de Volker Pabst (). „Die Regierung der Korrupten präsidiert den EU-Rat”. Neue Zürcher Zeitung. 
  5. ^ de „Rumänien: Liviu Dragnea und die Korruption”. ARD. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ fr Thierry Portes (). „La Roumanie, pays d'un seul parti”. Le Figaro. 
  7. ^ es Carmen Valero (). „La Justicia rumana aplaza el juicio por abuso de poder contra el primer ministro en la sombra Liviu Dragnea”. El Mundo. 
  8. ^ en Daniel Brett (). „There were huge protests in Romania — but what happens next?”. The Washington Post. Dragnea (...) cannot serve as prime minister because of an earlier conviction for ballot rigging 
  9. ^ „Tatăl lui Dragnea a fost șef de post, tatăl lui Cioloș, ofițer de miliție”. Cotidianul. . 
  10. ^ „Liviu Dragnea”. Libertatea. 
  11. ^ a b c d e f g h i j k l „Nicolae-Liviu DRAGNEA”. Camera Deputaților. 
  12. ^ Cristian Delcea, Mihai Voinea. „Trecutul lui Dragnea (II)”. Recorder. 
  13. ^ a b c d e Mihai Voinea, Cristian Delcea. „Trecutul lui Dragnea (I)”. Recorder. 
  14. ^ Ionel Stoica (). „Procurorii insistă să desființeze cursurile de contabilitate făcute de Dragnea: Sunt acte falsificate”. Ziare.com. 
  15. ^ Ionel Stoica (). „Instanța desființează cursurile de contabilitate făcute de Dragnea la o facultate-fantomă din Alexandria”. Ziare.com. 
  16. ^ „VIDEO. Ascensiunea lui Liviu Dragnea, pas cu pas”. Digi 24. . 
  17. ^ a b „Profil de candidat – Liviu Nicolae Dragnea, candidat USL-PSD Camera Deputaților Colegiul 3 Alexandria”. Teleormanul. . 
  18. ^ Mihai Voinea, Cristian Delcea. „Trecutul lui Dragnea (III)”. Recorder. 
  19. ^ „„În nici un caz nu mă voi înscrie în PDSR"”. Teleormanul. . 
  20. ^ Elisabeth Bouleanu (), Mărirea și decăderea baronilor de Teleorman. De la locotenenții lui Năstase în 2001, la cei mai aprigi dușmani în 2014, adevarul.ro 
  21. ^ Dan Duca (). „Baronul PSD Liviu Dragnea bate pas de defilare spre MAI”. Cotidianul. 
  22. ^ a b Cerasela Bădiță, ed. (). „Liviu Dragnea - fișă biografică”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ A. N. (). „Liviu Dragnea, ales coordonator al grupului de miniștri PSD”. HotNews.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ „CONGRESUL PSD: Ponta, reales președinte al partidului, Dragnea - președinte executiv. Care este componența noii echipe”. Mediafax. . 
  25. ^ Claudiu Dumitrache (). „Liviu Dragnea demisionează de la Consiliul Județean Teleorman”. Adevărul. 
  26. ^ „Liviu Dragnea a fost ales președinte interimar al PSD”. Digi 24. . 
  27. ^ „Liviu Dragnea, ales oficial președintele PSD. Primele măsuri pe care le va lua cu privire la membrii de partid”. Știrile Pro TV. . 
  28. ^ a b Elisabeth Bouleanu (). „Secretele lui Liviu Dragnea, baronul „sărac" de Teleorman care a înviat morții, a lăsat România fără banii UE și a pus stăpânire pe tot poporul PSD”. Adevărul. 
  29. ^ „ANALIZĂ: Liviu Dragnea, de la șefia CJ Teleorman, la vicepremier, ministru, om-cheie în PSD”. Mediafax. . 
  30. ^ en „Alarming attempts to undermine Romanian democracy”. The Economist. . Before he came to lead the PSD Mr Dragnea was a local baron, in charge of his party in his native province of Teleorman. 
  31. ^ Ionuț Oprea (). „Cu taxa la Bruxelles”. HotNews.ro. 
  32. ^ A. Neagu, V. Marin (). „Liviu Dragnea a depus jurământul la Interne / Traian Băsescu: Fac un apel către PSD și PDL ca problemele partidelor să nu mai fie transferate în Guvern”. HotNews.ro. 
  33. ^ Liviu Dădăcuș (). „Dragnea a demisionat din cauza numirilor la MAI - surse”. Mediafax. 
  34. ^ a b c Liviu Dădăcuș (). „BIOGRAFIE: Cine este Liviu Dragnea, desemnat vicepremier și ministru al Administrației și Dezvoltării Regionale în cabinetul Ponta II”. Mediafax. 
  35. ^ Clarice Dinu (). „GUVERNUL PONTA II. Lista miniștrilor, anunțată de premier”. Gândul. 
  36. ^ „LISTA miniștrilor din Guvernul Ponta 3”. Știrile Pro TV. . 
  37. ^ Cristian Andrei (). „LISTA INTEGRALĂ A NOILOR MINIȘTRI din cabinetul Ponta IV”. Gândul. 
  38. ^ „Liviu Dragnea A DEMISIONAT din funcțiile de ministru și de președinte executiv PSD”. Mediafax. . 
  39. ^ „Dragnea: Am semnat contracte de finanțare pe POR de peste 200 de milioane de euro”. Ziare.com. . 
  40. ^ „POCA 2014-2020, PRINTRE PRIMELE PROGRAME OPERAȚIONALE LANSATE OFICIAL ÎN ROMÂNIA”. Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative. Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ „Se simplifică accesul la finanțare pentru comunitățile locale printr-un nou program guvernamental!”. Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța. Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ „Programul național de cadastru și carte funciară”. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. 
  43. ^ „Ordonanța de urgență nr. 3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum și modificarea unor acte normative”. Lege5 Online. 
  44. ^ „Hotărârea nr. 909/2014 privind aprobarea Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 și constituirea Comitetului național pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014-2020” (PDF). Agenția Națională a Funcționarilor Publici. 
  45. ^ Alina Neagu (). „Noul proiect de descentralizare a fost transmis de Liviu Dragnea către Klaus Iohannis, Parlament și autoritățile locale”. HotNews.ro. 
  46. ^ „MDRAP lucrează la elaborarea Codului finanțelor publice locale și Codului administrativ”. Curierul Judiciar. . 
  47. ^ „Sinteza raportului de audit al performanței Programului național de dezvoltare locală finanțat de la bugetul de stat prin bugetul MDRAP și derulat prin autoritățile locale” (PDF). Curtea de Conturi a României. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  48. ^ „Banii și achizițiile: unde au ajuns contractele din PNDL?” (PDF). Expert Forum. septembrie 2016. 
  49. ^ „Liviu Dragnea e președintele Camerei Deputaților”. Digi 24. . 
  50. ^ Cătălina Mănoiu, Mădălina Dârvaru (). „Camera Deputaților și-a ales conducerea / Liviu Dragnea, noul președinte: Parlamentul, locul unde se stopează abuzul în aplicarea legii”. Mediafax. 
  51. ^ „Ziua a 6-a de proteste: 600.000 de oameni în stradă în toată țara. Piața Victoriei a fost luminată de telefoanele sutelor de mii de protestatari”. Adevărul. . 
  52. ^ en Palko Karasz (). „Protests Rock Romania After Government Weakens Corruption Law”. The New York Times. Officials including Liviu Dragnea, the leader of the governing Social Democratic Party, stand to benefit from the measure. 
  53. ^ fr Jean-Baptiste Chastand, Mirel Bran (). „Liviu Dragnea, le visage de la corruption roumaine”. Le Monde. 
  54. ^ Marian Voicu (). Matrioșka mincinoșilor: Fake news, manipulare, populism. București: Editura Humanitas. ISBN 978-973-50-6218-7. 
  55. ^ en Carmen Păun (). „Liviu Dragnea, Brussels' oncoming 'illiberal' headache”. POLITICO. 
  56. ^ en Griff Witte (). „The new autocrats”. The Washington Post. 
  57. ^ en Robert Schwartz (). „Opinion: The hideous face of communism is alive and well in Romania”. DW. 
  58. ^ de Jan Puhl (). „Rumäniens zynischer Machttechniker”. Der Spiegel. 
  59. ^ fr Benjamin Ribout (). „Qui est Liviu Dragnea, le chef du Parlement roumain accusé de corruption ?”. Ouest-France. Faisant fi des contraintes budgétaires, Dragnea le populiste incarne la politique sociale du PSD. 
  60. ^ Ioan Stanomir (). „Paradoxalul populism românesc”. Dilema veche (662). 
  61. ^ en Mihai Turcanu (). „Ruling party in Bucharest accuses NATO, EU of financing a „parallel state" in Romania”. European Security Journal. Dragnea's present accusations are very vague, and at the same time very telling in themselves, as he didn't single out a responsible individual or a country, but rather lashed out against "globalists", as fitting the current right-wing populist discourse. 
  62. ^ a b c en Andrei Neguț (martie 2018). „Europe, Populism and You”. West University of Timișoara. 
  63. ^ en Cornel Ban (). „Romania: a social democratic anomaly in eastern Europe?”. openDemocracy. Arhivat din original la . Accesat în . 
  64. ^ en Valerie Hopkins (). „Romanian voters ignore referendum on same-sex marriage ban”. Financial Times. Mr Dragnea, who had vehemently supported the referendum 
  65. ^ Cristi Citre (). „Președintele PSD, Liviu Dragnea: Sunt un fanatic religios, eu văd familia formată dintr-un bărbat și o femeie”. Mediafax. 
  66. ^ Sebastian Zachmann (). „Dragnea, despre impozitarea afacerilor Bisericii: Nu sunt de acord să punem impozit pe credință”. Adevărul. 
  67. ^ „"Nu punem impozit pe credință". De ce nu vrea Dragnea să taxeze afacerile Bisericii”. Știrile Pro TV. . 
  68. ^ a b Irina Rîpan (). „Liviu Dragnea, decorat de Patriarhul Daniel. Preoții i-au cântat vicepremierului „Vrednic este!"”. Adevărul. 
  69. ^ „Cum vede Dragnea relația României cu UE”. Cotidianul. . 
  70. ^ en Kit Gillet (). „Romania, Fighting the E.U., Prepares to Lead It”. The New York Times. Liviu Dragnea, the leader of Romania’s governing Social Democratic Party, accused the bloc in December of “discriminatory” treatment, telling party members, “Romania will no longer accept being treated as a second-rate country.” 
  71. ^ „Dragnea: NATO și UE au finanțat statul paralel”. Digi 24. . 
  72. ^ Alexandra Șandru (). „Dragnea anunță că modificarea Legilor Justiției este o prioritate ca să oprească "abuzurile statului paralel"”. Ziare.com. 
  73. ^ en Marc Santora, Kit Gillet (). „Claiming 'Parallel State' Cabal, Romania's Leaders Target Anti-Corruption Prosecutor”. The New York Times. 
  74. ^ Camelia Badea (). „Dan Voiculescu și Liviu Dragnea vor să pună căluș presei independente: Zeci de publicații și jurnaliști se solidarizează”. Ziare.com. 
  75. ^ en „Romania: Party leader's idea for news probe upsets reporters”. AP. . 
  76. ^ „Jurnaliști și ONG-uri protestează față de atacul dat de Dragnea asupra presei independente”. Revista 22. . 
  77. ^ „Protest: Mass-media sub atacul puterii”. Freedom House România. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  78. ^ en Shaun Walker, Jennifer Rankin (). „'His ideology is himself': the shadowy figure calling the shots in Romania”. The Guardian. 
  79. ^ en George Jiglau (). „Should we trust Romania at the head of the European Union council?”. The Conversation. 
  80. ^ Sebastian Zachmann (). „Surse: Ce nume mari din PSD se pregătesc să treacă la partidul lui Ponta. Câți parlamentari va mai pierde Dragnea”. Adevărul. 
  81. ^ Matei Alexandru (). „Iliescu, critici la adresa lui Dragnea: Nu poți avea o democrație funcțională cu partide care, în interiorul lor, sunt conduse nedemocratic”. G4Media. 
  82. ^ „Textul complet al scrisorii prin care 3 lideri PSD îi cer demisia lui Liviu Dragnea”. Știrile Pro TV. . 
  83. ^ Cristina Radu (). „Vot de încredere pentru Liviu Dragnea în CEx. Dragnea: N-o să pot să accept ca cel mai mare partid social-democrat din Europa să redevină o unealtă a sistemului odios. Liderul PSD a explicat de ce a refuzat un vot pentru excluderea Gabrielei Firea - FOTO, VIDEO”. News.ro. 
  84. ^ „Liviu Dragnea, doi ani de închisoare cu suspendare în Dosarul Referendumul, sentința e definitivă”. HotNews.ro. . 
  85. ^ a b c Petriana Condruț, Andreea Traicu (). „Liviu Dragnea, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului. Lider PSD: "Suntem înmărmuriți"”. Mediafax. 
  86. ^ „De ce a fost Liviu Dragnea condamnat cu suspendare în dosarul Referendumului. Curtea Supremă a publicat motivarea”. Știrile Pro TV. . 
  87. ^ Eusebi Manolache (). „ÎCCJ: Liviu Dragnea, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul 'Referendumul'”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  88. ^ Florin Zafiu (). „Liviu Dragnea, condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare, pentru instigare la abuz, în dosarul angajărilor de la DGASPC Teleorman/ Fosta sa soție, Bombonica Prodana, scapă de proces”. Mediafax. 
  89. ^ „Dragnea, condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare”. Digi 24. . 
  90. ^ „Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. Decizia nu e definitivă”. HotNews.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  91. ^ Răzvan Mihalașcu (). „CCR urmează să decidă miercuri privind completurile de trei judecători de la instanța supremă. Cum ar putea schimba hotărârea judecătorilor soarta lui Liviu Dragnea”. Libertatea. 
  92. ^ „Liviu Dragnea, condamnat definitiv la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare”. Digi 24. . 
  93. ^ „Liviu Dragnea a primit aviz pozitiv pentru eliberare de la Penitenciarul Rahova”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  94. ^ „Liviu Dragnea rămâne în închisoare, instanța i-a respins cererea de eliberare condiționată”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  95. ^ „Cererea de eliberare condiționată a lui Liviu Dragnea, respinsă de instanță. Decizia nu este definitivă - Esential - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  96. ^ „COMUNICAT”. Direcția Națională Anticorupție. . 
  97. ^ Ionel Stoica (). „Liderul partidului de guvernământ din România, pus sub acuzare pentru fraudă ca urmare a unei investigații OLAF. Care sunt acuzațiile DNA”. Adevărul. 
  98. ^ „Săplăcan, despre prejudiciul în dosarul lui Dragnea: Aproximativ 30 de milioane de lei prin abuz în serviciu și 20 de milioane de euro prin fraudarea fondurilor europene”. News.ro. . 
  99. ^ pt Flávio Ferreira (). „Líder político romeno é investigado por compra de imóveis em praia cearense”. Folha de S.Paulo. 
  100. ^ „LIVIU DRAGNEA: ANCHETAT ÎN BRAZILIA PENTRU PORTOCALE”. RISE Project. . 
  101. ^ „RISE Project: Liviu Dragnea, anchetat în Brazilia pentru spălare de bani. Reacția șefului PSD: „Informațiile sunt false"”. Adevărul. . 
  102. ^ Claudia Spridon (). „Liviu Dragnea neagă informațiile RISE Project privind ancheta din Brazilia: „M-au prins vânzând portocale pe plajă"”. Adevărul. 
  103. ^ AGERPRES, Liviu Dragnea a primit interdicție de intrare în SUA, www.agerpres.ro, arhivat din original la , accesat în  
  104. ^ We apologize for the inconvenience... (în engleză), United States Department of State 
  105. ^ Sorin Ghica (). „Cinismul lui Liviu Dragnea: de ce a murit de fapt fratele său”. Adevărul. 
  106. ^ Elisabeth Bouleanu (). „Secretele Bombonicăi, femeia de care a divorțat Liviu Dragnea - fata „de bani gata" a unor legumicultori, înzestrată cu puteri „paranormale" și lipici la bani”. Adevărul. 
  107. ^ „Cine este Irina Tănase, iubita cu 30 de ani mai tânără a lui Liviu Dragnea”. Digi 24. . 
  108. ^ Elisabeth Bouleanu (). „Istoria toboșarului „Livache". Cum se numea formația lui Dragnea din facultate și cine sunt colegii de trupă, pe care liderul PSD susținea în 2011 că nu-i știe”. Adevărul. 
  109. ^ Cătălin Doscaș (). „Ce distincții a primit Liviu Dragnea de la Comunitatea Evreiască”. Libertatea. 
  110. ^ „VICEPREMIERUL LIVIU DRAGNEA A PRIMIT TITLUL DE CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI NEGREȘTI-OAȘ. ANUNȚĂ INVESTIȚII DE 250 MILIOANE LEI”. Primăria orașului Negrești-Oaș. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  111. ^ Romana Suciu (). „„Compasul Ierusalimului" i-a fost înmânat lui Liviu Dragnea”. Evenimentul zilei. 
  112. ^ „FOTO/ Dragnea și Tăriceanu, decorați de Candu cu Medalia Democrației”. Ziarul de Gardă. . 

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Liviu Dragnea
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Liviu_Dragnea&oldid=16652673