Deschide meniul principal

Alegerile legislative din 2008 în România s-au desfășurat în data de 30 noiembrie 2008. În premieră, la aceste alegeri s-a renunțat la votul pe liste, reprezentanții politici ai cetățenilor fiind aleși printr-un sistem mixt, în care candidaturile și votul sunt uninominale, iar acordarea mandatelor se face proporțional. Guvernul României a adoptat în acest sens HG nr. 802 din 8 august 2008[3] privind delimitarea colegiilor uninominale. Procentul participării la vot în alegerile parlamentare din 2008 a scăzut spectaculos la 39,20% (7.238.871)[4] din numărul cetățenilor cu drept de vot (18.464.274[4]), față de alegerile parlamentare din 2004, când procentul a fost de 58,50%.

Alegeri legislative în România, 2008
România
2004 ←
30 noiembrie 2008[1]
Lista parlamentarilor aleși
→ 2012

Toate cele 137 de mandate in Senat
Toate cele 334 de mandate in Camera Deputaților

Prezență la urne

39.20%
  Partidul majoritar Partid minoritar
  Conventia PD-L 2013 - Theodor Stolojan (2).jpg Mircea Geoană (5).jpg
Lider Theodor Stolojan Mircea Geoană
Partid PDL PSD
Lider din 2007 (candidat premier)[2] 2005
Mandatul liderului nu a candidat S 5-17
Ultimele alegeri 29 S / 67 D 45+10 S / 105+19 D
Mandate câștigate 51 S / 115 D 49 S / 114 D
Mandate schimbate 22 S / 48 D 6 S / 10 D
Vot popular 2,228,860 D 2,279,449 D
Procente 32.36% D 33.09% D

  Al treilea partid Al patrulea partid
  Victor Ponta la semnarea declaratiei politice privind infiintarea USL 2.0 - 14.11 (4) (15621866127) (cropped).jpg Marko-Bela1.jpg
Lider Călin Popescu-Tăriceanu Béla Markó
Partid PNL UDMR
Lider din 2004 1993
Locul liderului CD 4-25 S 2-65
Ultimele alegeri 24 S / 60 D 10 S / 22 D
Mandate câștigate 28 S / 65 D 9 S / 22 D
Mandate schimbate 4 S / 5 D 1 S / 0 D
Vot popular 1,279,063 D 440,449 D
Procentaj 18.57% D 6.39% D

Seats in the Romanian Parliament - 6th Legislature.png


Primul ministru în funcție

Călin Popescu-Tăriceanu
PNL

Primul ministru ales

Emil Boc
PDL

Rezultatele în colegiile pentru alegerea Deputaților
Rezultatele în colegiile pentru alegerea Senatorilor

Ca urmare a alegerilor, niciun partid nu a obținut majoritatea, cele două principale partide din Parlament, PSD și PDL formând o coaliție.

Sistemul de votModificare

Istoricul schimbării sistemului de votModificare

Noutatea acesui scrutin a reprezentat-o sistemul de vot. Schimbarea sistemului de vot a fost un subiect de dezbateri aprinse pe toată perioada legislaturii 2004-2008.[5] Pe parcursul discuțiilor între partide au fost propuse mai multe sisteme, printre care un sistem mixt după model german și un sistem uninominal în două tururi.

În anul 2007, a fost adoptat un sistem de vot mixt cu compensare, propus partidelor de Asociația Pro Democrația, sistem care a fost contestat de Președintele Traian Băsescu la Curtea Constituțională, deoarece ar fi introdus diferențieri între parlamentari, unii dintre ei urmând să fie aleși uninominal, și alții de pe o listă națională.[6] Curtea Constituțională a admis contestația și legea nu a fost adoptată.

Odată cu alegerile pentru Parlamentul European ce au avut loc în toamna lui 2007, Președintele Băsescu a convocat și un referendum în care cetățenii au fost chemați să se exprime în favoarea sau împotriva sistemului uninominal în două tururi pentru alegerea parlamentarilor. La acest referendum, 79,5% dintre cei prezenți au fost în favoarea votului uninominal în două tururi, dar referendumul nu a fost validat, deoarece doar 26,5% dintre cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne.[7]

În cele din urmă, Parlamentul a adoptat la 4 martie 2008 o lege[8] prin care se adopta un sistem uninominal într-un singur tur, cu distribuție proporțională a mandatelor.[9][10]

Trasarea colegiilorModificare

Colegiile au fost trasate după niște reguli generale specificate în legea din martie 2008. Norma de reprezentare a fost de un deputat la 70.000 de locuitori și de un senator la 160.000 de locuitori.[9] Condițiile legii au fost ca o circumscripție să aibă un număr întreg de colegii, minim 4 pentru Camera Deputaților și minim 2 pentru Senat, iar colegiul cel mai mic să fie cu maxim 30% mai mic decât cel mai mare. S-a adăugat o circumscripție pentru cetățenii români din afara țării.

Distribuția mandatelorModificare

Pragul electoral a fost de 5% din totalul voturilor, sau 6 mandate de deputat și 3 de senator obținute cu majoritatea voturilor din colegiu. Doar candidații care au obținut jumătate plus unul din numărul de voturi din colegiul lor au câștigat automat un loc în Parlament. În colegiile în care câștigătorul nu a obținut majoritatea voturilor, s-a trecut la redistribuirea proporțională a mandatelor întâi la nivel de circumscripție și apoi la nivel național.

RezultateModificare

În urma scrutinului, niciun partid nu a reușit sa obțină o majoritate. Deși alianța dintre Partidul Social Democrat și Partidul Conservator a obținut puțin mai multe voturi decât Partidul Democrat-Liberal, cel din urmă a obținut puțin mai multe mandate decât prima.

Partid Camera Deputaților Senat
Voturi % Locuri +/– Voturi % Locuri +/–
Alianța PSD+PC (PSD, PC) 2,279,449 33.1 114 –10 2,352,968 34.16 49 –6
Partidul Democrat Liberal 2,228,860 32.4 115 +48 2,312,358 33.57 51 +22
Partidul Național Liberal 1,279,063 18.6 65 +5 1,291,029 18.74 28 +4
Uniunea Democrată Maghiară din România 425,008 6.2 22 ±0 440,449 6.39 9 –1
Partidul România Mare 217,595 3.2 0 –21 245,930 3.57 0 –13
Partidul Noua Generație 156,901 2.3 0 0 174,519 2.53 0 0
Partida Romilor „Pro Europa” 44,037 0.6 1
Forumul Democrat al Germanilor din România 23,190 0.3 1
Federația Comunităților Evreiești din România 22,393 0.3 1
Partidul ecologist român 18,279 0.27 0 48,119 0.7 0
UDSCR 15,373 0.2 1
Uniunea Bulgară din Banat România 14,039 0.2 1
Uniunea Armenilor din România 13,829 0.2 1
Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România 11,868 0.2 1
Asociația Macedonenilor din România 11,814 0.2 1
Uniunea Sârbilor din România 10,878 0.2 1
Asociația Italienilor din România 9,567 0.1 1
Uniunea Democrată Turcă din România 9,481 0.1 1
Uniunea Ucrainenilor din România 9,338 0.1 1
Comunitatea Rușilor Lipoveni din România 9,203 0.1 1
Uniunea Croaților din România 9,047 0.1 1
Uniunea Elenă din România 8,875 0.1 1
Asociația Liga Albanezilor din România 8,792 0.1 1
PPPS 8,388 0.1 0 10,805 0.16 0
Uniunea polonezilor din România 7,670 0.1 1
Uniunea culturală a rutenilor 4,514 0.1 1
Partidul Socialist Român 585 0.0 0 445 0.02 0
Partidul Național Democrat Creștin 316 0.0 0 1,365 0.02 0
PRE 87 0.0 0
Independenți 28,355 0.4 10,068 0.1 0 0
Voturi invalide/nule 352,077 350,816
Total 7,238,871 100 334 +2 7,238,871 100 137 0
Votanți pe liste/prezența la vot 18,464,274 39.2 18,464,274 39.2
Surse: Nohlen & Stöver[11] Biroul Electoral central

Sistemul de vot cu distribuire proporțională a mandatelor a condus la niște rezultate contraintuitive. Numeroși candidați votați de zeci de mii de alegători, printre care Ionuț Popescu și Norica Nicolai, care au obținut cele mai multe voturi în colegiul lor, dar nu au obținut jumătate plus unu din voturi, au pierdut mandatul în favoarea unor candidați clasați pe locuri inferioare.[12] La polul opus, deputatul Iosif Koto de la UDMR a obținut mandatul de deputat în colegiul pentru cetățenii români din Asia și Africa cu doar 34 de voturi.[13][14] Astfel, Alianța PSD+PC a obținut 2.279.449 voturi în Camera Deputaților și 2.352.968 de voturi pentru Senat; PDL 2.228.860 voturi la Camera Deputaților și 2.318.358 la Senat; PNL 1.279.063 voturi la Camera Deputaților și 1.291.029 voturi la Senat; și UDMR 425.008 voturi la Cameră, 440.449 voturi la Senat[15] Partidul Democrat-Liberal a obținut cele mai multe mandate, 115 în Camera Deputaților și 51 în Senat, fiind urmat de alianța dintre PSD și PC (114 în Cameră și 49 în Senat), PNL (65 în Cameră și 28 în Senat) și UDMR (22 în Cameră și 8 în Senat). De asemenea, 18 mandate de deputat au fost rezervate reprezentanților altor minorități naționale.[16]. Cele două partide provenite din Frontul Salvării Naționale, PSD și PDL, s-au aflat multă vreme în contradicție, dar în urma rezultatelor alegerilor legislative din 2008 au hotărît să formeze împreună o largă coaliție guvernamentală; pentru că PDL avea mai multe mandate, a primit dreptul de a desemna primul ministru, iar cel nominalizat a fost Emil Boc, primarul municipiului Cluj și președintele PDL.

Alegeri parțialeModificare

Conform noii legi electorale, în cazul vacanței unui post de parlamentar, în colegiul său se vor desfășura alegeri parțiale, după un sistem uninominal într-un singur tur. Primele astfel de alegeri au avut loc la 17 ianuarie 2010, după ce Bogdan Olteanu a demisionat pentru a prelua un post de viceguvernator al BNR,[17] în colegiul numărul 1 din Sectorul 1 al Bucureștiului. Candidatul PD-L Honorius Prigoană nu a reușit să întoarcă rezultatul alegerilor din 2008, Radu Stroe reușind să păstreze mandatul de deputat pentru PNL.[18] În primăvara aceluiași an, după demisia deputatei PC Daniela Popa, au avut loc alegeri parțiale și în colegiul nr. 19 din București (aflat în sectorul 4). La aceste alegeri desfășurate în 25 aprilie 2010, Teo Trandafir de la Partidul Democrat Liberal a obținut 54,02% din voturi, câștigând locul de deputat.[19]

În august 2011, locul deputatului Cătălin Cherecheș, al cărui mandat a fost invalidat după ce a devenit primar al orașului Baia Mare, a fost luat de membrul USL Florin Tătaru. De asemenea, locul deputatului Victor Surdu, decedat, a fost luat de Adrian Rădulescu de la PDL.[20]

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ ro Antena 3 coverage of the subject
  2. ^ ro Antena 3 - Stolojan accepted unanimously
  3. ^ „Monitorul Oficial 595/8 august 2008” (PDF). Accesat în . 
  4. ^ a b Biroul Electoral Central. „PROCES VERBAL privind rezultatele finale ale alegerilor pentru CAMERA DEPUTAȚILOR 30 noiembrie 2008” (PDF). Accesat în . 
  5. ^ Aniela Nine (). „Sistem de vot, disputat din fașă”. Jurnalul Național. Accesat în . 
  6. ^ „Băsescu a contestat la Curtea Constituțională Legea votului uninominal asumată de Guvern”. Realitatea. . Accesat în . 
  7. ^ Anca Simina (). „«PSD și PNL să nu vină când se vor face guverne»”. Evenimentul Zilei. Accesat în . 
  8. ^ „Legea electorală modificată în martie 2008 republicată în Monitorul Oficial nr. 196/2008” (PDF). 
  9. ^ a b „Legea votului uninominal a fost adoptată”. Mediafax. . Accesat în . 
  10. ^ Valentina Deleanu (). „La viitoarele alegeri parlamentare se voteaza in sistem uninominal”. Business Standard. Accesat în . 
  11. ^ Dieter Nohlen & Philip Stöver (2010) Elections in Europe: A data handbook, pp1606-1613 ISBN: 9783832956097
  12. ^ Luminița Pârvu (). „Marile aberatii dupa uninominal. Cine rateaza Parlamentul, desi a iesit pe primul loc”. Hotnews.ro. Accesat în . 
  13. ^ Attila Biro (). „Iosif Koto, deputatul cu 34 de voturi: Eu nici nu am vrut sa fiu ales. Campania mi-am facut-o mai mult pe mail”. Hotnews.ro. Accesat în . 
  14. ^ Attila Biro (3 decembrie 2008). „Deputatul ales cu 34 de voturi: Iosif Koto”. Hotnews.ro. Accesat în 5 decembrie.  Parametru necunoscut |accessyear= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  15. ^ Rezultatele finale ale Alegerilor legislative din 2008. Biroul Electoral Central.
  16. ^ Marius Mihăiescu (). „BEC, rezultate finale: Camera: PD-L 115 mandate, PSD-PC 114, PNL 65 si UDMR 22 mandate. Senat: PD-L 51 mandate, PSD-PC 49, PNL 28 si UDMR 9 mandate”. Hotnews.ro. 
  17. ^ Deleanu, Valentina (). „Liberalul Radu Stroe și-a adjudecat fotoliul de deputat cu un scor zdrobitor: 70,17%”. Adevărul. 
  18. ^ Cozmei, Viorel (). „Liberalul Radu Stroe va reprezenta Colegiul uninominal 1 din Capitala in Camera Deputatilor. Rezultate finale: Stroe - 70,17%, Prigoana - 29,83%”. Hotnews.ro. 
  19. ^ Neagu, Alina (). „Rezultate finale BEM: Teo Trandafir a castigat alegerile in Colegiul 19 cu 54,02%”. Hotnews.ro. 
  20. ^ „Rezultate OFICIALE: USL a câștigat alegerile din Colegiul 2 Maramureș”. România Liberă. . 

Legături externeModificare