Alexandria, România
| Alexandria | |||
| — municipiu și reședință de județ[*] — | |||
 Monumentul eroilor din Alexandria | |||
| |||
  Alexandria Alexandria (România) | |||
| Coordonate: 43°58′N 25°20′E / 43.967°N 25.333°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Teleorman | ||
| SIRUTA | 151790 | ||
| Atestare documentară | 1834 | ||
| Numit după | Alexandru Dimitrie Ghica[5] | ||
| Reședință | Alexandria[*] | ||
| Componență | Alexandria[*] | ||
| Guvernare | |||
| - primar al municipiului Alexandria | Victor Drăgușin[*][3][4] ( PSD, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 9,56 km² | ||
| Altitudine[6] | 47 m.d.m. | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 45434 locuitori | ||
| - Densitate | 5,282 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 140001–140113 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Alexandria este municipiul de reședință al județului Teleorman, Muntenia, România. Orașul este așezat în sudul Câmpiei Române pe partea dreaptă a râului Vedea, în zona de contact a Câmpiei Boian cu Câmpia Găvanu-Burdea, la 41 de metri altitudine și are o suprafață de 9,56 km². Municipiul se află la 88 km distanță de București.
Scurt istoricModificare
Ideea întemeierii orașului Alexandria își are originea în hotărârea unor grupuri de locuitori din Zimnicea și Mavrodin de a înființa un oraș liber de orice ingerință străină. Întemeiat în 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Moritz von Ott[7], orașul și-a luat numele domnitorului de atunci al Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica, ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale “Sfântul Alexandru” din municipiu.[8]
DemografieModificare
Componența etnică a municipiului Alexandria
Români (88,13%)
Romi (1,94%)
Necunoscută (9,86%)
Altă etnie (0,04%)
Componența confesională a municipiului Alexandria
Ortodocși (88,98%)
Necunoscută (9,93%)
Altă religie (1,08%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Alexandria se ridică la 45.434 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 50.496 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,14%), cu o minoritate de romi (1,95%). Pentru 9,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2]
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,98%). Pentru 9,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9]
Populația aflată în evidența serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor, actualizată la data de 01.01.2020, la nivelul Municipiului Alexandria însumează 49.878 persoane.
Din totalul de 49.878 persoane, 23.868 sunt bărbați, iar diferența de 26.010 sunt femei.[10]
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrațieModificare
Municipiul Alexandria este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Victor Drăgușin[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 11 | ||||||||||||
| Partidul Național Liberal | 8 | ||||||||||||
TurismModificare
- Catedrala ortodoxă cu hramul „Sfântul Alexandru”, construită între 1869 și 1898, în stil bizantino-romanic, cu picturi murale interioare realizate în 1898 de Ștefan Luchian și Constantin Artachino. Aici sunt depuse osemintele domnitorului în cinstea căruia s-a dat numele catedralei: Alexandru Dimitrie Ghica.
- Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (1842-1846, restaurată în 1902-1904)
- Biserica cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1852)
- Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1858-1860)
- Biserica cu hramul „Izvorul Tămăduirii” (1859-1861)
- Monumentul ridicat în memoria țăranilor uciși în timpul Răscoalei din 1907
- Monumentul eroilor căzuți pe câmpul de luptă în timpul primului război mondial
- Busturile lui Alexandru Ghica și Alexandru Ioan Cuza, realizate în anul 1914 de către sculptorul I. Iordănescu
- Muzeul Județean Teleorman [12]
PersonalitățiModificare
- Mihai Ciubotaru (n. 1967), savant, profesor de biologie moleculară la Yale University din SUA[13];
- Ion Moraru, profesor de istorie, publicist, scriitor, s-a născut la 24 decembrie 1932, la Vaslui, dar a trăit pe meleagurile Teleormanului, care „l-a adoptat”;
- Alexandru Colfescu (1899 - 1976), primar, magistrat, publicist, solist vocal, violonist și interpret de romanțe;
- Anghel Demetriescu (1847 - 1903), istoric, scriitor;
- Iancu Borcea Cârlig (1898 / 1899 - aprox. 1981), țambalist, cântăreț de folclor și café-concert;
- Liviu Vasilică (1950 - 2004), cântăreț de muzică populară;
- Cătălin Botezatu (n. 1966), creator de modă;
- N. I. Apostolescu (1876 - 1918), istoric literar.
TransportModificare
Datorită așezării sale, orașul Alexandria a fost și continuă să fie un nod de căi de comunicație. Face legătura între capitala țării, București, și multe dintre orașele de provincie sau leagă aceste orașe între ele:
- DN6 leagă Bucureștiul, prin Alexandria, de Roșiorii de Vede, Caracal, Craiova, Timișoara;
- DN52 leagă Alexandria de Turnu Măgurele, Corabia, Calafat etc;
- DN51 leagă Alexandria de Zimnicea;
- D.J. 504 leagă Alexandria de Pitești și Câmpulung;
- D.J. 601 leagă Alexandria, prin Găești, de Târgoviște;
- D.J. 506 face legătura între Alexandria și Giurgiu.
Distanțele în km între Alexandria și principalele orașe din zonă sunt:
- Alexandria - București, 88 km;
- Alexandria - Pitești, 120 km;
- Alexandria - Craiova, 140 km;
- Alexandria - Zimnicea, 45 km;
- Alexandria - Turnu Măgurele, 48 km;
- Alexandria - Giurgiu , 80 km.
Orașul Alexandria se află pe linia de cale ferată CFR Roșiorii de Vede - Zimnicea, realizată la sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-a construit și gara, legându-l de un important nod de cale ferată, Roșiorii de Vede, prin care se poate ajunge la toate magistralele feroviare din țară.
ReferințeModificare
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Neagu Djuvara (), O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Editura Humanitas, p. 186, ISBN 978-973-50-1952-5
- ^ http://www.alexandria.ro/alexandria/asezare-geografica/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Arhiva de arhitectura
- ^ P, A. (), Știi de unde vine denumirea orașului tău? Etimologia numelor orașelor și județelor României, Atlas Geografic
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Bdan F. „referinta pop”. Arhivat din original la 2020-10-27. Accesat în 25.10.2020. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor) - ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ „Site Oficial Muzeul Judetean Teleorman”. Arhivat din original la 2020-10-27. Accesat în 25.10.2020. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor) - ^ https://www.researchgate.net/profile/Mihai_Ciubotaru
BibliografieModificare
- Constantin N. Velichi, Conspiratorii, Editura Albatros, București, 1979
- Ioan Mărculeț (coord.), Dicționarul așezărilor urbane din România, București, 2013.
