Târgoviște

municipiu în județul Dâmbovița, România
Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru un oraș din Bulgaria, vedeți Tărgoviște, Bulgaria. Pentru alte sensuri, vedeți Târgoviște (dezambiguizare).
Târgoviște
—  municipiu și reședință de județ[*]  —
Târgoviște
Târgoviște
Stemă
Stemă
Târgoviște se află în România
Târgoviște
Târgoviște
Târgoviște (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°55′27″N 25°27′24″E / 44.92417°N 25.45667°E44°55′27″N 25°27′24″E / 44.92417°N 25.45667°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Dambovita.svg Dâmbovița

SIRUTA65342
Atestare documentară1396

ReședințăTârgoviște[*]
ComponențăTârgoviște[*]

Guvernare
 - PrimarDaniel-Cristian Stan[*][3] (PSD, )

Altitudine260 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - municipiu79.610 locuitori
 - Urbană73.964
 - Recensământul anterior, 200289.930 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal130002–130169

Localități înfrățite
 - 13 orașe înfrățitelistă

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
facebook Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Târgoviște este municipiul de reședință al județului Dâmbovița, Muntenia, România. Reprezintă principalul centru economic, cultural, politic și administrativ al județului Dâmbovița. Împreună cu acesta face parte din regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia. Este situat în partea central sudică a României și este străbătut de paralela 44°55'27"N și meridianul 25°27'24"E, fiind poziționat la trecerea dintre Câmpia Română și dealurile Subcarpaților ce continuă spre Munții Bucegi.

Târgoviște se află la o distanță de 80 km de București, capitala României.

În 2011 avea o populație de 79.610 locuitori[2] și era 27-lea oraș al României după numărul de locuitori.

Reședință domnească și capitală între 1396 și 1714, orașul a deținut vreme de circa trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar și cultural-artistic al regiunii, Târgoviște fiind cetatea de scaun a Țării Românești.

IstorieModificare

Istoria apartenenței statale  

Preistoria și antichitateaModificare

Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul și în împrejurimile orașului au dovedit că această regiune era locuită încă din neolitic. În Muzeul de Arheologie se găsesc vestigii ale culturilor de tip Stancevo-Criș, Gumelnița, Coțofeni, apoi din perioada bronzului și din epoca fierului. Bine ilustrate în muzeu sunt podoabe și unelte geto-dacice din vremea regilor Daciei, Burebista și Decebal, și ulterior monede ce dovedesc cuprinderea zonei în aria culturii materiale daco-romane (sec. I-III) și apoi bizantină (sec. V-VI). În cartierul Suseni din actualul Târgoviște s-au găsit urme ale unei așezări din sec. II-V peste care este suprapusă alta protoromână din sec. VIII-X. Peste acestea, s-a format o așezare rurală în sec. XII-XIV, din care s-a dezvoltat târgul medieval.

Epoca MedievalăModificare

 
Vedere din parcul Chindia.

Perioada medievală i-a adus recunoașterea ca târg de importanță europeană, unde se schimbau mărfuri sosite din trei continente cu cele ale producătorilor locali.

 
Turnul Chindiei, simbolul orașului

Nicolae Iorga crede că[necesită citare] la Târgoviște a avut loc bătălia (datând-o în 1369) dintre voievodul Transilvaniei Nicolae Lackfi și pârcălabul Dragomir al cetății Dâmboviței în vremea domniei lui Vladislav I, alias Vlaicu-Vodă, câștigată de români. Este de reținut că, în cronica arhidiaconului maghiar Ioan de Küküllö, se pomenește de existența, pe locul unde se află astăzi orașul, a unei fortificații, căci „voievodul Nicolae, după ce a trecut cu oastea [...] râul Ialomița luând cu putere întăriturile ridicate de valahi” este nevoit să se retragă. O dovadă că orașul exista încă de atunci și că românii s-au bătut cu îndârjire.

Prima mențiune a orașului, la 1396, este făcută de cruciatul bavarez Johann Schiltberger, care a vizitat orașul cu ocazia pregătirilor pentru lupta de la Nicopole.

În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân orașul a devenit principala reședință domnească a Țării Românești. Tot în timpul acestui domnitor a fost refăcută Curtea Domnească, ale cărei ruine împrejmuiesc astăzi Turnul Chindiei; ultimele cercetări arheologice au avansat ideea că o curte a fost ridicată aici înainte de Mircea cel Bătrân.

Primul act oficial, din 1406, este scris pe hârtie către mănăstirea Tismana de "Io. Mircea I Basarab, voievodul Țării Românești, duce de Făgăraș și Almaș, comite de Severin, despot al pământurilor lui Dobrotici și domn al Dârstorului, spre cunoștința acestora, atât celor de acum, cât și celor viitori", așa cum semna tratatele sale de alianță.

Din 1424 se păstrează prima reglementare comercială făcută de domnitorul Dan al II-lea,ce stabilește privilegiile vamale ale târgoveților locali și drepturile de care beneficiau aceștia în țară. Din 1451 datează prima culegere de legi făcută de grămăticul Dragomir, din porunca voievodului Vladislav II.

Vlad Țepeș (bază a personajului fabulos Dracula) urcă pe tron în 1456 cu sprijinul prietenilor săi Ioan Huniade și Ștefan cel Mare și se înscrie în istorie pentru victoria din 1462 împotriva sultanului Mehmet II, cuceritorul Constantinopolului. În timpul său a fost construit Turnul Chindiei (vezi foto).

Voievodul Radu cel Mare reclădește începând cu 1499 biserica "Sf. Nicolae din Deal", cunoscută azi ca Mănăstirea Dealu, care va fi terminată de urmașul său Vlad cel Tânăr. Pictura acesteia va fi realizată în 1514 sub Neagoe Basarab de zugravul Dobomir din Târgoviște.

După toate probabilitățile[4], la Târgoviște a activat primul meșter tipograf din Țara Românească, Macarie, care a tipărit, începând cu anul 1508, primele trei carți în limba slavonă cunoscute la noi: „Liturghierul” (1508), „Octoihul” (1510) și „Evangheliarul” (1512). Către mijlocul aceluiași secol activitatea tipografică este reluată la Târgoviște de ucenicul lui Macarie, Dimitrie Liubavici, cu un „Molivelnic” (1545) si un „Apostol” (1547).

În anul 1585 Petru Cercel a ctitorit Biserica Domnească din Târgoviște, construcție din cărămidă, de plan cruce greacă înscrisă, cu trei turle și un amplu pridvor deschis pe coloane, monument care atestă maturitatea arhitecturii muntene din secolul al XVI-lea.[5]

 
Statuia lui Mihai Viteazu din Târgoviște

Mihai Viteazul a reușit în 1600, pentru prima oară, Unirea celor trei principate românești - Țara Românească, Moldova și Transilvania. Prestigiul lui de apărător al creștinătății era recunoscut în întreaga Europă. Trădarea si uciderea lui a fost plânsă de toți românii. În timpul său, Târgoviște este ocupată de turcii lui Sinan Pașa, care fortifică zona centrală. În octombrie 1595, trupele creștine ale Ungariei și ale lui Mihai Viteazul eliberează orașul, ce suferă însă mari pagube.

Matei Basarab (1632-1654) a fost un mare sprijinitor al culturii. El este cel care întărește și extinde fortificațiile orașului (unice la sud de Carpați), repară vechile biserici și construiește multe altele noi.

Constantin Brâncoveanu a asigurat timp de un sfert de secol (1688-1714) stabilitatea țării. În timpul său, reședința de vară a țării s-a aflat la Târgoviște, iar cea de iarnă la București. După domnia sa, capitala se mută la București, eveniment în urma căruia Târgoviște a început să piardă din puterea economică precum și din populație.

Urmează un secol al domnilor fanarioți. Vechea cetate de scaun este cu adevărat părăsită și trecerea timpului afectează tot mai dureros din zidurile sale, ce ajung să fie folosite de boieri și unii localnici ca material de construcție pentru propriile case.

Epoca ModernăModificare

Răscoala lui Tudor Vladimirescu, din 1821, după ce strălucește la București, restabilind domniile pământene pe scaunul țării, se sfârșește trist la Târgoviște. Tudor și mulți dintre soldații săi sunt masacrați de eteriști pe locul din fața bisericii Mitropoliei, unde s-a ridicat o cruce de piatră, în amintirea lor.

Târgoviștenii au participat activ la revoluția română din 1848 și au susținut toate actele politice ale unioniștilor. După unire, Alexandru Ioan Cuza a intrat să viziteze orașul, pe sub o arcadă de flori, la 17 iunie 1859.

Modernizarea societății românești la sfârșitul sec. XIX a însemnat un mare avânt economic, ilustrat prin iluminarea orașului în 1863, inaugurarea cursei de diligențe și apoi de cale ferată București-Târgoviște, înființarea primei întreprinderi industriale - Arsenalul Armatei, construirea rafinăriilor de petrol.

Târgoviște și-a plătit tributul de sânge în toate marile bătălii ale națiunii. În războiul de independență din 1877-1878 s-au distins numeroși comandanți si ostași târgovișteni. În timpul Primului Război Mondial, Regimentul III Dâmbovița nr. 22 a primit Ordinul „Mihai Viteazul” pentru vitejia sa în campania din Transilvania din 1916, și apoi în timpul marilor bătălii de la Mărăști, Oituz si Mărășești în 1917.

Epoca ContemporanăModificare

Târgoviște a fost locul execuției după condamnare a liderului de stat comunist Nicolae Ceaușescu precum și a soției sale, Elena Ceaușescu, în decembrie 1989.

GeografieModificare

Așezare geografică și reliefModificare

Orașul este situat în partea central sudică a României și este străbătut de paralela 44°55'27"N și meridianul 25°27'24"E, fiind poziționat la trecerea dintre Câmpia Română și dealurile Subcarpaților ce continuă spre Munții Bucegi. Se află la o altitudine cuprinsă între 260 și 300 metri, poziționându-se între râurile Dâmbovița și Ialomița, la limita dintre regiunea deluroasă subcarpatică și Câmpia Înaltă a Târgoviștei[6], Câmpia este desprinsă din uniformitatea Câmpiei Române, Târgoviștea fiind așezată în sectorul subcolinar al acesteia, parte a câmpiei Piemontane Înalte a Ialomiței, și în vecinătatea Dealurilor Subcarpatice.

Târgoviște se află la o distanță de 80 km de București, Capitala României. Unitarea administrativ-teritorială Târgoviște are o suprafață de peste 35 km pătrați (3.500 ha) și se învecinează cu: Aninoasa, Răzvad, Ulmi, Dragomirești, Șotânga.

Orașe apropiateModificare

HidrografieModificare

Sub aspect hidrografic orașul se găsește în bazinul râului Ialomița, care curge pe direcția nord-vest – sud-est, străbătând municipiul pe o distanță de aproximativ 9 km, delimitând spre est vatra orașului propriu-zis. Este poziționat între râurile Dâmbovița și Ialomița, distanța dintre cele două râuri în zona Târgoviștei fiind de numai 8 km, limita estică a orașului (spre Dragomirești) afându-se la 2,7 km de albia Râului Dâmbovița.

Pârâul Milioara era un mic curs de apă ce curgea prin oraș, Șanțul Cetății Târgoviște fiind de fapt cursul Milioarei. Lacurile de la Priseaca sunt situate pe cursul Milioarei, pârâul fiind deviat ulterior și secat aproape în întregime.

ClimaModificare

Clima este temperat – continentală, caracteristică poziției sale geografice, cu o temperatură multianuală de 9,90°C (Ianuarie 2,50°C, Iulie 20,80°C). Amplitudinea dintre temperatura maximă înregistrată, de 40,40°C și cea minimă, de -28°C, este relativ însemnată. Vânturile mai frecvente bat din direcțiile nord-vest (20%), sud-vest (16%) și nord (11%). Precipitațiile multianuale ajung la 683 mm, dintre care 435 mm în sezonul cald și 248 în sezonul rece.

DemografieModificare



 

Componența etnică a municipiului Târgoviște

     Români (88,01%)

     Romi (3,35%)

     Necunoscută (7,51%)

     Altă etnie (1,11%)




 

Componența confesională a municipiului Târgoviște

     Ortodocși (88,77%)

     Necunoscută (7,59%)

     Altă religie (3,63%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Târgoviște se ridică la 79.610 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 89.930 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,01%), cu o minoritate de romi (3,36%). Pentru 7,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,77%). Pentru 7,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Târgoviște - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

TurismModificare

MuzeeModificare

MonumenteModificare

ParcuriModificare

Orașul are 2 parcuri mari: Parcul Chindia (14 ha) și Parcul Mitropoliei (2,8 ha); și unul aproape de finalizare: Parcul de lângă Dâmbovița Mall (1,6 ha).[8]

Parcul Chindia este situat în partea de nord-vest a orașului, în imediata vecinătate a Curții Domnești, cel mai important loc istoric și turistic al urbei. Lângă parc regsim și Grădina Zoologică Târgoviște ce se întinde pe o suprafață de 4 ha și deține specii de păsări și anumale de pe toate continentele. Parcul are o suprafață de peste 135.000 mp, iar în el regăsim mai multe specii de arbori și arbuști, spații verzi, alei (cea mai importantă fiind Aleea Voievozilor pe care se regăsesc busturile a 33 de voievozi ce au domnit la Târgoviște), loc de joacă pentru copii, spații pentru câini, pistă de biciclete și un lac cu bărci, hidrobiciclete și debarcader ce are un luciu de apă de peste 25.000 mp.

Parcul Mitropoliei este situat în centrul orașului și include Catedrala Mitropolitană Târgoviște, clopotnița, ruinele vechii mitropolii a Țării Românești. În parc regăsim mai multe specii de arbori, spații verzi, loc de joacă pentru copii și fântâni arteziene. Parcul are o suprafață de peste 27.500 mp care se învecinează cu Piața Mihai Viteazul și Casa de Cultură.

Complexul de NatațieModificare

În urma unei investiții de 88.349.662 lei (19,8 mil. €), în anul 2016 a fost inaugurat Complexul Turistic de Natație Târgoviște. Situat pe Calea Ialomiței, nr. 9-15, Complexul cuprinde: ștrand, plajă, bazin olimpic acoperit, terenuri de sport.

Ștrandul funcționează în sezonul de vară și cuprinde plajă amenajată, umbrele, sezlonguri, tobogane (twister, space bowl, black hole, rafting, kamikaze) și 4 bazine de înot: Lazy River (râu apă lină cu poduri, H: 90cm), Baby Lagon (loc de joacă cu apă pentru copii, H: 40cm), Relax Pool (bazin de înot și relaxare, H: 120cm), Splash Pool (bazin de înot, H:180 cm).

Bazinul olimpic acoperit (25x50m, H: 2,07m) are o capacitate maximă de 300 de locuri, este dedicat atât sportului de performanță, cât și celui amator fiind deschis peste 330 de zile pe an. Bazinul acoperit dispune de o construcție în suprafață construită de 4.410 mp, vestiare, cabinet medical, saună, sală de forță, 200 șezlonguri și bar.

Terenurile de sport acoperă o varietate de activități, Complexul dispunând de: 3 terenuri de tenis, 2 terenuri de minifotbal, 1 teren de baschet, 1 teren de volei.

Complexul de Natație Târgoviște mai dispune de: locuri de joacă pentru copii, 225 locuri de parcare, piste pentru biciclete și role, zonă de spectacole, iar din 2020 va avea în imediata vecinătate un teren sintetic de fotbal la dimensiuni standard (peste 9000mp amenajați, tribună 300 locuri, nocturnă etc).

TransportModificare

 
Panorama orașului Târgoviște văzută de pe acoperișul Turnului Chindia

Transport feroviarModificare

 
Gara din Târgoviște în 1930. Clădirea a fost inaugurată în 1884.
 
Clădirea gării după renovarea dintre anii 2000-2004.

Gara Târgoviște este un nod feroviar secundar, orașul fiind legat de București, Ploiești și Pietroșița. Gara din oraș a fost deschisă în data de 2 ianuarie 1884, împreună cu calea ferată Titu—Târgoviște. Această linie a fost construită de Compania a VII-a a căii ferate din Regimentul I de Geniu. La data de 27 mai 1894 a fost inaugurată linia Târgoviște—Pucioasa. Linia Târgoviște—Ploiești a fost dată în exploatare la 29 iunie 1946, deși construcția ei fusese începută încă din 1929.

Orașul este deservit și de halta Teiș, gara Târgoviște Nord și punctele de oprire de la Romlux și Valea Voievozilor.

Gara este deschisă atât traficului de călători — cu sistem de vânzare/rezervare electronică de legitimații de călătorie —, cât și traficului de marfă. Deservește prin linii industriale mari operatori economici ai orașului — COST, Oțelinox, Erdemir, Romlux, Rondocarton, Cromsteel.

Transport rutierModificare

Așezat la o veche răscruce de drumuri comerciale, orașul este și astăzi un nod feroviar și rutier, putând fi ușor abordat din toate părțile. Municipiul Târgoviște este situat în vecinătatea capitalei României, la o distanță de 80 km de Aeroportul Internațional Henri Coandă. Prin Târgoviște trec drumurile naționale:

Drum național Traseu Lungime (km) Drum european Observații
DN71 Tărtășești — Târgoviște — PucioasaSinaia 109
DN72 Găești — Târgoviște — Ploiești 76
DN72A Târgoviște — Câmpulung 61

De asemenea, o serie de drumuri județene ajung în municpiu:

Transport publicModificare

În interiorul orașului, transportul este asigurat de maxi-taxiuri și autobuze. Operatorul este Servicii Publice Municipale Târgoviște SRL (fostul AITT S.A.). Până în 2005, SPMT a operat și troleibuze.

În anii 2009-2019 transportul public a fost gestionat de către S.C. AITT S.A. (Asociația Investitorilor Transport Târgoviște), societatea gestionând transportul de călători în parteneriat public-privat.

De la 1 Martie 2019, transportul public este gestionat de SC Servicii Publice Municipale Târgoviște SRL (societatea Primăriei Târgoviște) și cuprinde trasee de autobuze atât în interiorul orașului, cât și legături cu localități din apropiere. În 2020 existau peste 13 trasee exclusiv în interiorul orașului și 14 trasee ce care făceau legătura cu localități din jurul municipiului Târgoviște.

Trasee ale SPMT: Târgoviște - Șotânga, Târgoviște - Goleasca, Târgoviște - Ulmi - Matraca - Dimoiu, Târgoviște - Dragomirești, Târgoviște - Săteni, Târgoviște - Viforâta, Târgoviște - Gorgota, Târgoviște - Lucieni, Târgoviște - Mănești, Târgoviște -Viișoara - Râncaciov, Târgoviște - Dragomirești - Râncaciov, Târgoviște - Doicești, Târgoviște - Comișani, Târgoviște - Mogoșești - Geanoești.


În anul 2020 vor fi achiziționate 28 de autobuze Mercedes-Benz Citaro Hybrid (autobuzul anului 2019 în Europa).

Achiziția celor 28 de autobuze hibrid, precum și construirea infrastructurii necesare (28 stații de călători, 3 stații de capăt de traseu, depou pe Calea Ialomiței, reabilitare 5,4 km de străzi) sunt finanțate din fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și însumează peste 163.000.000 lei (33,6 mil €).


Autobuzele sunt prevăzute cu: senzori numărare călători; sistem informare călători audio-video in/out bus – panouri LED; LCD – 21.5"; sistem CCTv interior bus + video exterior - 4 camere interioare si 2 camere exterioare; sistem comunicare audio-video sofer-calatori; computer de bord; echipament de vanzare bilete - instalat în bus, la șofer, cu opțiune de validare; validator dual; modul comunicații autobuz-CAN; terminal controlori; automat de reîncărcare bilete (instalat in autobuz); sistem integrat de gestiune si diagnosticare electronica;

Toate stațiile și mijloacele de transport vor fi monitorizate video, vor avea sisteme de informare pe bază de panouri LED, va fi implementat și un sistem de management flotă, sistem e-ticketing.

Cele 3 stații de capăt de traseu vor fi prevăzute cu sală de așteptare, info point, grupuri sanitare, inclusiv pentru persoane cu dizabilități, cameră mama și copilul, sistem de ticketing, cel puțin 30 de locuri de parcare.

EconomieModificare

Dâmbovița MallModificare

În 2020 va fi inaugurat Dâmbovița Mall. Centrul comercial realizat reprezintă cea mai mare investiție privată realizată în ultimii 30 de ani la Târgoviște, peste 50 mil. €.

Dâmbovița Mall este situat lângă Centura Municipiului Târgoviște (str. Petru Cercel), iar pentru accesul facil către centrul comercial a fost realizată legătura între Bd. Regele Carol I și str. Petru Cercel, iar drumul construit în 2020 a fost denumit Bulevardul Regele Ferdinand.

Complexul comercial cuprinde 150 magazine, 6 săli de cinema, restaurante, 1500 locuri de parcare și dispune de o suprafață închiriabilă de 33.000 mp.

Magazine și restauranteModificare

Cele mai mari magazine deschise la Târgoviște sunt: retail (Carrefour, Kaufland, Lidl, Mega Image, Profi, Penny, Supeco), bricolaj (Dedeman, Brico Depot, Regata) și altele (JYSK, Deichman, DM, KFC, Decathlon, Flanco, Altex).

În oraș sunt și 3 complexe comerciale vechi, construite înainte de 1990: Muntenia, Mondial și Pavcom.

Târgoviștea este cunoscută și pentru calitatea restaurantelor (majoritatea acestora fiind situate în Centrul Vechi): Casa Veche, Story, Towers, Belvedere, C'est Bon, San Marco, History, Toscany, Berăria Vlad Țepeș, Casa Noastră și Alexo.

Firme din TârgovișteModificare

Statistici firme din Târgoviște 2018

Agenți economici: 10.423 (28,52% din totalul agenților economici din jud. Dâmbovița)

Cifra de afaceri: 5,2 Miliarde lei - 1,2 Miliarde euro (36,50% din cifra de afaceri din jud. Dâmbovița)

Numar angajați: 20.241 angajati (42,09% din totalul de angajati din jud. Dâmbovița)

Profit: 381,4 milioane lei - 86,7 milioane euro (35,12% din profitul net realizat în jud. Dâmbovița)

Top 10 societăți comerciale (după nr. angajați 2018)

1. COS Târgoviște 1.314 angajati

2. Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița SA 679 angajati

3. Oțelinox 649 angajati

4. Intel Pro Resources 648 angajati

5. ASO Cromsteel 450 angajati

6. Romstyl Impex 439 angajati

7. Grup Atyc 292 angajati

8. Municipal Security 273 angajati

9. Geo-Sting 258 angajati

10. Erdemir România 258 angajati

Top 10 societăți comerciale (după cifra de afaceri 2018)

1. COS TârgovișteS.A. 660,7 mil. lei (150,2 mil. euro)

2. ASO Cromsteel S.A. 336 mil. lei (76,4 mil. euro)

3. ARK INȘAAT SANAYI VE TICARET ȘIRKETI ISTANBUL 170,3 mil. lei (38,7 mil. euro)

4. Oțelinox 158,2 mil. lei (36 mil. euro)

5. Erdemir România 130,5 mil. lei (29,7 mil. euro)

6. Romstyl Impex 124,8 mil. lei (28,4 mil. euro)

7. Stalker Media 109,7 mil. lei (24,9 mil. euro)

8. Comppil 107,7 mil. lei (24,5 mil. euro)

9. Denimpex 93,3 mil. lei (21,2 mil. euro)

10. Manoil-Trans 69,9 mil. lei (15,9 mil. euro)

Administrație și politicăModificare

Străzi, piețe, parcuriModificare

Târgoviștea are un număr de 244 străzi și 5 piețe publice Piața Tricolorului (platoul Prefecturii), Piața Mihai Viteazul (platoul din Parcul Mitropoliei), Piața Revoluției (între Piața Mihai Viteazul și Centrul Vechi), Piața Eroilor (Sala Polivalentă), Piața Gării (Gara Târgoviște).

Există 4 piețe agroalimentare în oraș: Piața 1 Mai (centru), Piața Bărăției (fostă Doi Brazi), Piața Vlad Țepeș (fostă micro XI) și Piața Unirii (fostă autogară).

Orașul are 2 parcuri mari: Parcul Chindia (14 ha) și Parcul Mitropoliei (2,8 ha).

CartiereModificare

Până în anul 2019 cea mai mare parte a cartierelor orașului au purtat denumirea de raioane (sau microraioane). Termenul de raion ca subdiviziune de oraș este de origine rusă, a fost răspândit în perioada comunistă și impus țărilor satelit ale Uniunii Sovietice. Denumirile și numerotarea microraioanelor au fost înlocuite cu numele celor mai importanți voievozi care au domnit în Cetatea de Scaun a Țării Românești.

Cele 16[necesită citare] cartiere ale Târgoviștei sunt:

  • Mircea cel Bătrân (zona centrală prin care înțelegem străzile din fața Curții Domnești, de la strada Constantin Brâncoveanu până la Școala Ioan Alexandru Brătescu Voinești, mergând până la Casa Sindicatelor și Piața Mihai Viteazul. Cuprinde Curtea Domnească, Centrul Vechi, Mânăstirea Stelea, Primăria, Catedrala Mitropolitană, centrul politico-administrativ județean, instituțiile bancare, hoteluri și restaurante etc).
  • Matei Basarab (fostele microraioane 2 și 3)
  • Radu cel Mare (fostul microraion 4)
  • Constantin Brâncoveanu (fostul microraion 5)
  • Tudor Vladimirescu (fostul microraion 6)
  • Mihai Viteazul (fostele microraioane 8 și 9)
  • Vlad Țepeș (fostul microraion 11)
  • Petru Cercel (fostul microraion 12)
  • Aleea Trandafirilor
  • CFR
  • Suseni
  • Sârbi (fost Matei Voievod)
  • Prepeleac
  • Sagricom[necesită citare]
  • Romlux
  • Priseaca

AdministrațieModificare

Municipiul Târgoviște este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Daniel-Cristian Stan[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat11           
Partidul Național Liberal8           
Candidat independent1           
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1           

PrimariModificare

  • ianuarie- martie 1990: Bonifaciu Tulai
  • martie 1990: Nicolae Constantinescu
  • martie-septembrie 1990 și noiembrie 1995 - mai 1996: Rică Ungureanu
  • 1990-1991: Gheorghe Ana
  • 1991-1992: Decebal Simionescu
  • 1992-1995: Radu-Florin Tudor
  • 1995-2000: Teodor Bâte
  • 2000-2008: Iulian Furcoiu (PSD)
  • 2008-2014: Gabriel Boriga (PD-L)
  • 2014-2015: Ciprian G. Prisăcaru (PDL), interimar
  • 2015-2016: Daniel Cristian Stan (PSD), interimar
  • 2016-prezent: Daniel Cristian Stan (PSD)

Orașe înfrățiteModificare

Municipiul Târgoviște este înfrățit cu următoarele orașe:[10]

EducațieModificare

Universitatea ValahiaModificare

Universitatea Valahia Târgoviște mai importantă instituție de învățământ din județul Dâmbovița și din regiunea Sud –Muntenia.

Înființată în 1992, Universitatea a avut inițial două facultăți și un colegiu universitar. În 2020 are nu mai puțin de 10 facultăți (licență), 35 de specializări universitare, studii de masterat și doctorat.

În prezent, la toate formele de învățământ, studiază peste 6.000 de studenți sub îndrumarea a 330 de cadre didactice, organizate în departamente academice beneficiind de o bază materială corespunzătoare.

Campusul Universității Valahia este unul dintre cele mai moderne din țară și găzduiește două clădiri destinate facultăților, Institutul de Cercetare Științifică și Tehnologică Multidisciplinară (ICSTM), precum și 3 din cele 6 Cămine Studentești. Universitatea dispune de peste 1300 locuri de cazare.

Instituția pune la dispoziția studenților cămine, cantine, club, baze sportive. De asemenea, deține și Centrul Internațional de Conferințe din Târgoviște care cuprinde 3 săli, cea mai mare având 160 de locuri.

Spațiile de învățământ cuprind 7 amfiteatre, 58 săli de curs, seminar și alte activități didactice, 57 de laboratoare, un depozit de carte și două biblioteci. Aproximativ 3300 de studenți și 250 de cadre didactice își desfășoară activitatea în această locație.

Institutul de Cercetări Științifice și Tehnologice Multidisciplinare, are în componență 15 centre de cercetare, în care îșă desfășoară activitatea peste 200 de cadre didactice, 21 de cercetatori, precum și doctoranzii universității. Activitatea Institutului este concretizată prin implementarea a peste 50 de proiecte internaționale și 400 de proiecte naționale în domenii fundamentale ale cercetării.

Universitatea Valahia are 10 facultăți:

  • Facultatea de Științe Economice
  • Facultatea de Drept și Științe Administrative
  • Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
  • Facultatea de Teologie Ortodoxă și Științele Educației
  • Facultatea de Științe și Arte
  • Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare
  • Facultatea de Ingineria Materialelor și Mecanică
  • Facultatea de Ingineria Mediului și Știința Alimentelor
  • Facultatea de Științe Umaniste
  • Facultatea de Științe și Inginerie (Alexandria)

Licee, școli, grădinițeModificare

Rețeaua școlară târgovișteană era formată în anul 2020 din 44 de unități de învățământ de stat sau private, fie că vorbim de grădinițe, școli gimnaziale, postliceale, licee și colegii.

Acestora li se adaugă și Clubul Sportiv Școlar Târgoviște, Casa Corpului Didactic Târgoviște, Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională Dâmbovița, precum și Palatul Copiilor Târgoviște.

Colegii Naționale:

Licee: Voievodul Mircea, Bălașa Doamna (de Arte), Petru Cercel, Ion Heliade Rădulescu, Sf. Ioan Gură de Aur (Seminarul Teologic Ortodox), Constantin Brâncoveanu, Nicolae Ciorănescu, Spiru Haret, Transporturi Auto.

Școli postliceale private (cu taxă): FEG, Carol Davila (sanitară), Christiana (sanitară).

Școli gimnaziale: Coresi, Grigore Alexandrescu, I.Al. Brătescu Voinești, Matei Basarab, Mihai Viteazul, Prof. Paul Bănică, Radu cel Mare, Smaranda Gheorghiu, Tudor Vladimirescu, Vasile Cârlova, Specială.

Grădinițe cu program normal: 4, 5, 11, 17, Carmen Sylva, Sf. Francisc (privată, cu taxă)

Grădinițe cu program prelungit: 1, 2, 3, 11, 12, 13, 14, 15, 16, Rază de Soare, Alexandrina Simionescu Ghica, Dorothy (privată, cu taxă).

Creșe: 2 (Voinicel), 8 (Prichindel), 13 (Pinochio), 14 (Neghiniță), 15 (Degețica), 16 (Buburuza), Spiriduș, Iepurilă. Creșele au un total de 305 locuri pentru cei mici.[12]

PersonalitățiModificare

Echipe sportiveModificare

Echipe desființate:

Alte informațiiModificare

  • Formația de muzică rock Trooper a luat ființă aici.
  • Anual, în luna octombrie, la sala Casei Sindicatelor, se desfășoară la Târgoviște Festivalul Național de Romanțe Crizantema de Aur. Prima ediție a fost în anul 1967.

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Vezi Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, Editura Academiei, 1979, pp. 526-527.
  5. ^ Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală Românească, București 1976, pag 300.
  6. ^ Primăria Târgoviște (august 2001). Târgoviște (ed. ediția a II-a). București: Alcor Edimpex SRL. ISBN 973-8160-05-7.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  8. ^ „Primăria Târgoviște! Continuă lucrările pentru amenajarea noului parc din zona UM Gară”, Stiri Targoviste - Dambovita, , accesat în   Text " Stiri Targoviste - Dambovita" ignorat (ajutor)
  9. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  10. ^ „Relații la nivelul comunităților locale”. Primăria Târgoviște. Accesat în . 
  11. ^ Marius Dumitrache (). „(Și) cu Miami! Municipiul Târgoviște, înfrățit cu 15 orașe din 11 țări”. Șoimul Dâmbovițean. Accesat în . 
  12. ^ Târgoviște: Creșe

Lectură suplimentarăModificare

  • Târgoviște, reședința voievodală 1400-1700: cercetări arheologice 1961-1986, Corneliu Ionescu, Petru Diaconescu, Nicolae Constantinescu, Venera Rădulescu, Editura Cetatea de scaun, 2009
  • Istoria Târgoviștei: chronologie enciclopedică, George Coandă, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2005
  • Conexiuni și interferențe culturale târgoviștene: lecturi, întâlniri, evocări, Ștefan Ion Ghilimescu, Editura Cetatea de Scaun, 2005
  • Tîrgoviștea și monumentele sale, Nicolae Stoicescu, Cristian Moisescu, Editura Litera, 1976
  • Tîrgoviște: monumente istorice și de artă, Cristian Moisescu, Editura Meridiane, 1979
  • Târgoviște: călători străini. Cronicari, Victor Petrescu, Mihai Stan, Editura Bibliotheca, 2009
  • Arheologia habitatului urban târgoviștean: secolele XIV-XVIII, Petru Diaconescu, Editura Cetatea de Scaun, 2009

Legături externeModificare