Wikipedia

Căușeni

oraș din Republica Moldova
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Pentru alte sensuri, vedeți Căușeni (dezambiguizare).

Căușeni este un oraș din Republica Moldova. Este reședința raionului cu același nume. A fost atestat documentar pentru prima dată la 6 iunie 1455.

Căușeni
—  oraș  —
Vedere aeriană a părții centrale.
Vedere aeriană a părții centrale.
Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Căușeni se află în Moldova
Căușeni
Căușeni
Căușeni (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 46°38′N 29°24′E ({{PAGENAME}}) / 46.633°N 29.400°E
ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
RaionCăușeni
Atestare6 iunie 1455[2]
Promovat oraș1965
Guvernare
 - PrimarAlexandru Donțu (PPDA[1], 2024)
Suprafață
 - Total10 km²
Altitudine7 m.d.m.
Populație (2014)[3]
 - Total15.939 locuitori
Cod poștalMD-4300
Prefix telefonic243
Localități înfrățite
 - TârgovișteRomânia
Prezență online
Primăria Căușeni
GeoNames Modificați la Wikidata
Orașul și localitățile adiacente.
Orașul și localitățile adiacente.
Orașul și localitățile adiacente.
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Geografie

modificare

Amplasare

modificare

Orașul Căușeni este situat la sud-estul Republicii Moldova, la 3 km de stația de cale ferată Căușeni și la 73 km de Chișinău, în regiunea teraselor cu stepă a Nistrului de jos. Orașul este traversat de râul Botna și afluentul lui, Lunguța.

Relieful orașului Căușeni este foarte accidentat, înconjurat de dealuri. Denumirea localității ne vorbește despre forma reliefului – căuș, care este mărginit de dealuri.

Resurse naturale

modificare

Suprafața totală a orașului este de 10.030 ha., dintre care terenurile cu destinație agricolă ocupă 5.980 ha sau 59,6%. Suprafața totală a spațiilor verzi este de 257,5 ha dintre care cea mai mare parte o ocupă plantațiile forestiere de producție 120,4 ha sau circa 47% din total.

Fondul acvatic cu o suprafață de 54 ha este format de râul Botna, o mulțime de râulețe mici și 10 iazuri cu o suprafață de 21 ha.

Panorame

Istorie

modificare

Pe teritoriul orașului trece Valul lui Traian. Cu aceeași denumire a fost numit și un cartier al orașului Căușeni.

Prima atestare documentară a localității datează din secolul al XV-lea, anul 1455, într-un hrisov scris în limba slavonă este pomenită localitatea Cheșenăul Roșu:[4][5][6]

„Din mila lui Dumnezeu, noi, Petru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau vor auzi citindu-se, a a binevoit domnia mea, cu bunăvoința noastră, și cu inima curată și luminată, și din toată bunăvoia noastră și cu ajutorul lui Dumnezeu, ca să întărim biserica noastră, mănăstirii de la Bistrița, unde este hramul Adormirea sfintei născătoare de Dumnezeu, anume Botna, și cu toate iezerele, și cu gârlele și cu iezercanele, și de la Cheșenăul Roșu până la dealul Zagorna, iar în sus și în jos, pe Nistru, și toate prisăcile câte sunt în acest hotar, în hotarul lor, și două vaduri, cu vama și pe uscat și pe apă. De asemenea, nimeni să nu îndrăznească să facă mreje sau garduri de nuiele în hotarul lor, pe Nistru sau în iezere, și nici să nu prindă pește nimeni în hotarul lor.

...
Iar pentru mai mare putere, am poruncit credinciosului nostru pan, Petru logofăt, să atârne pecetea noastră la această carte a noastră.

A scris Dobrul, la Suceava, în anul 6963 <1455> iunie 6.”

Într-o scrisoare a domnitorului Petru Rareș din 1535 este menționată o localitate de lângă râul Botna, numită Marele Cheșenău.

În 1535 turcii au ocupat 12 sate din Moldova, inclusiv și Cheșenăul Roșu, căruia i-au schimbat denumirea în Căușeni. Tot aici turcii au dislocat și marele stat major al oștirilor hanului Crimeii. În sec. al XVI-lea această localitate este menționată ca târg, adică oraș comercial.

La începutul secolului al XVIII-lea, târgul devine reședința reprezentantului hahului din Crimeea, numit agă de țărmuri, care cârmuia satele de pe cursul inferior al Nistrului locuite de românii moldoveni.[7]

În anul 1710 regele Suediei Carol al XII-lea, aflându-se în cetatea Bender, trimite o misiune diplomatică spre est, calea acesteia trece prin Căușeni. În 1711 călătorul La Motroy se află câteva zile la Căușeni, fixând în notițele sale că majoritatea populației este alcătuită din moldoveni, tătari, armeni, perși, evrei.

În 1733 hanul Crimeii Caplan Ghirei vine în Căușeni cu armata sa. Expediția avea ca destinație Polonia, unde, după moartea regelui August, începuse lupta pentru tron. În 1768 Chirim Ghirei adună la Căușeni armatele pentru a-i alunga pe ruși din stepă. Ofensiva lui Chirim Ghirei spre hotarele rusești începe în 1769.

Pe la mijlocul anilor '60 ai sec. al XVIII-lea, la Căușeni se află una din reședințele mitropolitului Proilaviei, cu aportul căruia se restaurează Biserica Adormirea Maicii Domnului.

Biserica Adormirea Maicii Domnului (secolul al XVII-lea)
  •  
    Poarta.
  •  
    Perioada interbelică.
  •  
    Prezent.
  •  
    Interior.
  •  
  •  
    Ilustrație pe timbru.

Pe parcursul războaielor ruso-turcești în 1768, 1787 și 1790 Căușeniul devine bastionul trupelor turcești. De aici turcii organizau atacurile împotriva armatei rusești. Până la urmă în rezultatul multiplilor războaie Căușeniul este devastat și ars din temelii. Fostele case și castele au fost transformate în scrum și ruine.

În anii 1806-1812 localitatea devine capitala Bugeacului. După semnarea tratatului de pace de la București la 1812 Basarabia este anexată la imperiul rus. Orașul Căușeni în 1829 devine centru regional. Ceva mai târziu după 1918 odată cu unificarea României orașul devine centru de putere. Datele din 1923 atestă că localitatea era împărțită în Căușeni vechi - sat și Căușeni noi - târg. În perioada interbelică în Căușeni noi locuiau peste 5 mii de oameni, case de locuit erau în număr de 1051. Tot aici funcționau 2 cooperative, o carieră de piatră, moară cu aburi și de vânt, 38 de brutării, o fântână arteziană 4 școli primare mixte, o școală primară evreiască o grădiniță de copii. În Căușeni Vechi erau 318 case, 1491 de locuitori, 3 mori de vânt, o cooperativă, o bancă publică, 3 fierării, o școală primară mixtă.

După semnarea pactului Molotov-Ribentrop Basarabia este anexată în 1940 la URSS. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, dar și din cauza deportărilor, a foametei organizate de către regimul sovietic de ocupație în anii 1946-1947, numărul locuitorilor în Căușeni a scăzut simțitor. Conform statisticilor la 1949 în Căușeni locuiau doar 3784 de oameni.

În perioada sovietică a fost atestată o dezvoltare economică și socială relativă. La 11 noiembrie 1940 Căușeniul devine centru raional, 1965 - oraș, iar la 1998 obține statut de municipiu.

Administrație și politică

modificare
 
Consiliul raional

Primarul orașului este Alexandru Donțu,[1] fiul fostului primar Anatolie Donțu,[8] cel din urmă demis ca urmare a înscrierii în Registrul persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică (pe un termen de 3 ani începând cu 3 aprilie 2024).[9][10]

Componența Consiliului local Căușeni (23 de consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[11] este următoarea:[a]

  Partid Consilieri Componență
  Platforma Demnitate și Adevăr 12                        
  Partidul Acțiune și Solidaritate 5                        
  Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 3                        
  Partidul Social Democrat European 1                        
  Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 1                        
  Partidul Liberal Democrat din Moldova 1                        

Simboluri

modificare

Stema:

În câmp roșu, un leu șezând și privind înapoi, de aur, cu coada trecând printre picioare și terminată în floare de crin, având laba stângă anterioară străpunsă de o spadă de argint, în bandă, cu vârful în jos, și flancat în capul scutului la dextra de o cruce recruciată, iar la senestra de dangaua hanului din Crimeea, ambele de argint. Scutul timbrat de o coroană murală de argint cu cinci turnuri.

Tenanți: la dextra un soldat roman ținând în mâna dreaptă o lance de argint, iar la senestra un orășean moldovean în straie naționale ținând în mâna stângă un steag militar alb cu o cruce roșie plină, îmbrăcat pe o hampă de argint. Deviza pe o panglică de argint cu litere capitale roșii: „EX UNGUE LEONEM” (După gheară se cunoaște leul).[13]

Drapel:

Drapelul orașului Căușeni reprezintă o pânză dreptunghiulară (2:3) albă, purtând o cruce scandinavă roșie, cu lățimea brațului de 1/3 din înălțimea drapelului, care este încărcată la mijloc cu un leu șezând și privind înapoi, galben, cu coada trecând printre picioare și terminată în floare de crin, având laba stângă anterioară străpunsă de o spadă albă, în bandă, cu vârful în jos.

Demografie

modificare

Structura etnică

modificare

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004[14]:

Grup etnic Populație % Procentaj
Moldoveni 14,807 83.39%
Ruși 1,521 8.56%
Ucraineni 960 5.40%
Bulgari 273 1.54%
Găgăuzi 82 0.46%
Alții 114
Total 17,757 100%

Religie

modificare
Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel”, monument ocrotit de stat.

Economie

modificare
 
Centrul pentru tineret și sport

Orașul Căușeni are o economie dezvoltată. Ramurile de bază ale economiei orașului sunt: Industria alimentară, de panificație și a materialelor de construcție. În localitate activează 125 de societăți cu răspundere limitată, 332 întreprinderi individuale și 3 gospodării agricole. Una din cele mai mari întreprinderi este filiala fabricii "Orhei-Vit", cea de produse cerealiere „Semințe-Agro” S.A. și „Elevatorul” S.A.

În oraș funcționează sucursalele a 5 bănci comerciale, 27 de magazine, un centru de informații și telecomunicații cu 3300 de abonați. Se preconizează deschiderea rutei turistice pe traseul: Căinari, Zaim, Căușeni (Biserica Adormirea Maicii Domnului).

Finanțele publice locale

modificare

Veniturile bugetului local în anul 2002 au constituit 6.551 mii lei, înregistrând o creștere relativ înaltă față de anul 2001. Ponderea cea mai mare în structura veniturilor locale o dețin defalcările 58%, urmate de transferuri 24,4% și venituri proprii 17,6%.

Cheltuielile publice locale sunt dominate de cele destinate învățământului 64% din totalul cheltuielilor. Peste 10% din venituri sunt alocate pentru construcția și întreținerea drumurilor, restul sunt destinate asistenței sociale, culturii, sportului, precum și altor probleme de interes local.

Infrastructură

modificare

Lungimea totală a drumurilor publice este de 73,5 km, dintre care 29,2 km sunt cu acoperire rigidă. Populația orașului este alimentată centralizat cu apă potabilă în raport de 70 la sută. În localitate funcționează ritmic sistemul de canalizare și stația de epurare care deservește 35 la sută din populație, inclusiv: 20 la sută din locatarii blocurilor și 15 la sută din posesori ai caselor individuale. Majoritatea locuințelor din oraș sunt conectate la conducta de gaze.

Social

modificare
 
Liceul teoretic „Mihai Eminescu”

Orașul Căușeni are o populație de circa 22.000 de locuitori, marea majoritate o constituie moldovenii/românii. Rețeaua instituțiilor de învățământ este formată din: 2 școli medii de cultură generală, 4 licee teoretice – „M. Eminescu”, „A. Pușkin”, „A. Mateevici” și „I. Creangă” o școală polivalentă și 6 instituții preșcolare de învățământ.

Sistemul de ocrotire a sănătății îl formează spitalul din or. Căușeni, care dispune de 450 paturi. La spital lucrează peste 100 medici și asistente cu studii superioare și peste 250 cu studii medii speciale. Centrul medicilor de familie are angajați 40 medici și 58 asistente medicale. Pentru asistența medicală a populației din gara Căușeni funcționează punctul medical cu un felcer. Asistența medicală de urgență a populației este asigurată de două brigăzi din secția de urgență, care deservesc 6761 de chemări.

În Căușeni activează o școală sportivă unde copiii și tinerii practică în special fotbalul. Copiii de la casa de creație din oraș practică: dansurile sportive și moderne, cartingul, aeromodelism, orientarea sportivă.

Conform tradiției, în oraș se desfășoară anual competiții internaționale la lupta națională „trânta”.

Cultură

modificare

Rețeaua de instituții culturale este formată din Casa Raională de Cultură și biblioteci publice. La casa de cultură funcționează colective de artiști amatori, 6 din ele au fost decorate cu titlul de colective populare.

În anul 1995 ansamblul popular de cântece și dansuri „Spicușor” și colectivul popular „Baștina” au participat la Festivalul Folcloric din România, de unde au revenit cu locurile I și II.

Personalități

modificare
 
Bustul lui Alexei Mateevici și câteva parcele amenajate la capătul bulevardului central

Născuți în Căușeni

modificare

Note

modificare
  1. ^ a b „Proces-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la alegerea primarului orașului Căușeni, raionul Căușeni” (PDF). Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . 
  2. ^ Nicu V. Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi: îndreptar bibliografic. Volumul 1: A-L. Chișinău: Universitas, 1991, pp. 147 ISBN 5-362-00841-2
  3. ^ Rezultatele Recensământului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  4. ^ Documenta Romaniae Historica. A, Moldova. Volumul II (1449-1486). București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1976, p. 65.
  5. ^ Costăchescu, M. Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare. Volumul II. Iași: Viața Românească, 1932, p. 531-532.
  6. ^ Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XIV, XV. Volumul I (1384-1475). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1954, p. 380.
  7. ^ Bacalov, Sergiu (2013). "Satele hănești”. Localizare și aspecte etnodemografice. pp. 48-49, 61. https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/85562
  8. ^ „Fiul fostului primar câștigă alegerile în orașul Căușeni. Câte voturi a adunat Alexandru Donțu de la Platforma DA”. TV8. . Accesat în . 
  9. ^ „HOTĂRÂRE cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de primar al orașului Căușeni, raionul Căușeni”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . 
  10. ^ „HOTĂRÂRE cu privire la cererea prealabilă nr. CEC-7/13798 din 2 mai 2024 a domnului Donțu Anatolie”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . 
  11. ^ a b „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală orășenească Căușeni”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . [nefuncțională – arhivă]
  12. ^ „HOTĂRÂRE cu privire la atribuirea unui mandat de consilier în Consiliul orășenesc Căușeni, raionul Căușeni”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . 
  13. ^ Decizia Comisiei Naționale de Heraldică nr.324-IV.01 din 25.03.2015 cu privire la includerea unor simboluri urbane în Armorialul General al Republicii Moldova. In: Monitorul Oficial Nr. 161-165 art. 1097, 26-06-2015.
  14. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md

Bibliografie

modificare
  • Veaceslav Ioniță: Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5
  • Localitatile Republici Moldova,vol.3,Chisinau, Fund. Draghistea, pag. 337-353.
  • Valerian Ciobanu-Vieru Popas in Valea Adinca,Chisinau, Ed. Pontos, 2005.
  • Valerian Ciobanu Din lutul iubirii, Chisinau, Ed. Pontos, 2007, pag. 23-26.

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare

  Materiale media legate de Căușeni la Wikimedia Commons


Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „lower-alpha”, dar nu și o etichetă <references group="lower-alpha"/>

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Căușeni&oldid=16866759