Mitropolia Veche a Țării Românești

Mitropolia Veche a Țării Românești
Poziționare
Localitatemunicipiul Târgoviște
Țara România
AdresaPiața Mihai Viteazul 2
Edificare
ArhitectAndré Lecomte du Noüy
Data finalizăriisec. XVI, demolată 1889, biserica reconstruită 1890-1923
Clasificare
Cod LMIDB-II-a-A-17283

Mitropolia Veche a Țării Românești este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul municipiului Târgoviște, forma ei actuală fiind opera arhitectului André Lecomte du Noüy.[1]

Ansamblul este format din cinci monumente:

Mitropolia Târgoviștei a fost înființatǎ în 1359, fiind mutată de la Curtea de Argeș la Târgoviște în timpul domniei lui Neagoe Basarab. Această schimbare fusese propusǎ de către Mitropolitul Nifon (1503-1505) lui Radu cel Mare.

Neagoe Basarab începe zidirea lăcașului, în 1518, dorind-o „mare și frumoasǎ cu opt turle și tot rotunde, cum se saturǎ ochii tuturor de vederea ei”. Sfințirea Mitropoliei a avut loc la data de 17 mai 1520, având hramul „Înǎlțarea Domnului”. Lucrǎrile însă se încheie abia la 20 septembrie 1537, după ce Radu Paisie (1535-1545) o acoperǎ „cu plumb” și o zugrǎvește „cu toatǎ podoaba”.

O etapǎ înfloritoare este cea din timpul lui Matei Basarab (1632-1654), când se fac reparații, se consolideazǎ incinta pe fațadele laterale, se extinde spațiul pictat. Prestigiul Mitropoliei este întǎrit prin activitatea editorial-tipograficǎ, în urma mutării tipografiei de la Mǎnǎstirea Dealu.

De-a lungul timpului, Mitropolia suferǎ stricǎciuni cauzate de diferite evenimente istorice: ocuparea temporarǎ a Târgoviștei de cǎtre turci (1595), jaful trupelor lui Gabriel Báthory (1610-1611), evenimentele de la 1821, când trupele lui Alexandru Ipsilanti utilizeazǎ plumbul de pe acoperiș, edificiul rămânând fǎrǎ posibilitatea protejǎrii bolților și picturii, ceea ce a condus la nǎruirea lor.

Din 1842 se începe dǎrâmarea vechii Mitropolii. Mai întâi din complex dispar clǎdirile, rǎmânând numai biserica și clopotnița de la intrare. În 1889 arhitectul André Lecomte du Noüy demolează biserica mitropolitană, reconstruind-o în forma actualǎ, departe de cea inițialǎ. Actualul edificiu este pictat de Belizarie și a fost sfințit la 12 noiembrie 1933 de către primul patriarh al românilor, Miron Cristea.

Mitropoliți

modificare

Între 1503 și 1668, Mitropolia Târgoviștei a avut 21 de mitropoliți, după cum urmează:

  • Maxim Brancovici (1505-1508);
  • Macarie al II-lea (1512-1521);
  • Theodor (1521-1523);
  • Ilarion (1523-1526);
  • Mitrofan (1526-1534);
  • Varlaam (1533-1544);
  • Anania (1545-1558);
  • Efrem (1559-1566);
  • Daniil (1566-1568);
  • Eftimie I (1568-1576);
  • Serafim (1576-1585);
  • Mihail I (1586-1589);
  • Nichifor (1589-1592);
  • Mihail al II-lea (1592-1594);
  • Eftimie al II-lea (1595-1602);
  • Luca din Cipru (1602- 1629);
  • Grigorie I (1629-1636);
  • Teofil (1636-1648);
  • Ștefan (1648-1653);
  • Ignatie Sârbul (1653-1656);
  • Ștefan (1656-1668).  

După anul 1668, odată cu moartea Mitropolitului Ștefan, Mitropolia s-a mutat la București.

Se încheia astfel o perioadă istorică în care, timp de 148 de ani neîntrerupți, toți mitropoliții Țării Românești locuiră în Palatul Mitropolitan de la Târgoviște, iar zidurile Mitropoliei Târgoviște au fost martore la toate slujbele de bucurie sau întristare ce se oficiau aici de Mitropoliții țării.

  1. ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la . Accesat în .