Wikipedia

Uniunea Salvați România

partid politic parlamentar din România
Pentru alte sensuri, vedeți USR.
Uniunea Salvați România (USR)
Logo of the Save Romania Union (2022, transparent).svg
Oameni cheie
PreședinteCătălin Drulă
Purtător de cuvântLiviu-Ionuț Moșteanu
Prim-vicepreședințiVlad Voiculescu
Dan Barna
Liderul SenatuluiRadu-Mihai Mihail
Liderul Camerei DeputațilorLiviu-Ionuț Moșteanu
Fondator(i)Nicușor Dan
Date
Înființat1 iulie 2015 (USB)[1]
21 august 2016 (USR)[2]
2 octombrie 2021 (revenirea la numele de USR)
SediuBulevardul Aviatorilor, nr. 9, sectorul 1, București[3]
Organizație de tineretUSR Tineret
Număr de membri (2021)48,959[4]
Informații
Ideologie oficială
Poziție politicăCentru[32][33][34] spre Centru-stânga[35][36]
Slogan politicO Românie fără hoție!
Afiliere naționalăAlianța USR-PLUS 2020 (2019–2021)
Afiliere europeanăAlianța Liberalilor și Democraților pentru Europa[37]
Grup europarlamentarRenew Europe[38]
Culori oficiale     Albastru      Roșu
Senat[39]
22 / 136
Camera Deputaților[40]
42 / 330
Parlamentul European
2 / 33
Consilieri județeni[41]
108 / 1340
Primari[41]
46 / 3176
Consilieri locali[41]
1207 / 39900
Prezență online
site web oficial
pagină Facebook
canal YouTube
Telegram
Modifică text Consultați documentația formatului

Uniunea Salvați România (abreviat USR) este un partid politic parlamentar liberal din România, în prezent al treilea cel mai mare partid atât în ​​Parlament, cât și la nivel local. Partidul a fost fondat în urma succesului partidului Uniunea Salvați Bucureștiul (USB) la alegerile locale din 2016. După ce a fost înregistrat oficial ca partid politic în 2016, s-a unit cu partidele locale USB și Uniunea pentru Codlea, obținând astfel cea mai mare parte a bazei sale de membrii de la cele două partide.[42]

Între 2016 și 2020, a fost al treilea cel mai mare partid politic din Parlamentul României după alegerile legislative din 2016 și a candidat pe o platformă anticorupție.[43] În 2019, a stabilit o alianță politică cu Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) pe care, în cele din urmă, l-a absorbit în 2021.

IstoricModificare

USR continuă la nivel național proiectul politic al partidului Uniunea Salvați Bucureștiul (USB), înființat pe 1 iulie 2015.[44] La conferința de lansare a USB, vorbind despre obiectivele noii mișcări, Nicușor Dan a declarat:[44]

„Ne adresăm unei întregi categorii de oameni care este dezamăgită de felul în care s-a făcut politică până acum și, în special, în București, ne adresăm acelor nuclee de cetățeni care au început să lupte pentru drepturile lor. (...) Vom continua lupta cu administrația publică din București. Vom spune de fiecare dată de cheltuirea aberantă a banului public, de ilegalitate, de confortul locuirii sau de lipsa lui. Totodată vom veni cu viziunea și proiectul nostru pentru București. Nu suntem delimitați ideologic. Ce vrem să facem este foarte simplu, sunt niște probleme, vrem să le rezolvăm.”

Alături de Nicușor Dan, membrii fondatori ai Uniunii Salvați Bucureștiul sunt Ioan Miloș, Alina Vernon, Dan Podaru și Argentina Traicu,[45] ultimii doi retrăgându-se din calitatea de membri fondatori și ai comitetului de inițiativă al USB în ianuarie 2016.[46]

În data de 23 februarie 2016, Nicușor Dan a publicat pe contul său de Facebook documentul „Programul pentru București al candidatului Nicușor Dan (Uniunea Salvați Bucureștiul) la Primăria Generală”, pe care l-a supus dezbaterii publice.[47]

La alegerile locale din 2016 USB a obținut în București un scor de 25%, clasându-se pe locul al doilea în preferințele bucureștenilor.[48]

La data de 21 august 2016, Uniunea Salvați Bucureștiul a fuzionat cu Uniunea pentru Codlea și Uniunea Salvați România, noua formațiune purtând numele Uniunea Salvați România și urmând să participe la alegerile parlamentare din 2016. În cadrul congresului de fuziune, Nicușor Dan a fost ales președintele partidului, vicepreședinți fiind Cristian Ghica, Clotilde Armand, Dumitru Dobrev, Roxana Wring și Erwin Albu.[48] Nicușor Dan a preconizat pentru noua formațiune la alegerile legislative din 2016 un scor de cel puțin 10%.[49] Oficial, procesul de fuziune a fost îngreunat prin numeroase contestații, depuse de PSD, PER și de persoane particulare.[50] Printr-o decizie din 29 decembrie 2016 a Curții de Apel București, fuziunea a rămas definitivă.[51]

 
Sigla USR-PLUS când era o alianță

La congresul din 28 octombrie 2017 din Poiana Brașov, Dan Barna a fost ales noul președinte al partidului, pentru un mandat de doi ani.[52]

Între 14-15 septembrie 2019, la Timișoara a avut loc al cincilea Congres Național al USR[53]. La acest congres, liderul Dan Barna a fost reconfirmat în funcția de președinte al partidului, totodată fiind aleși în funcții nouă vicepreședinți[54], precum și noii membri ai Biroului Național[55] și Comisiilor Naționale de Arbitraj și Cenzori[56].

Pe 15 august 2020, PLUS a început procesul de fuziune cu USR, iar acesta s-a definitivat pe 16 aprilie 2021 prin decizia Curții de Apel București.[57] Noul partid se numește USR-PLUS.

La sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie 2021, a avut loc un congres al USR PLUS prin care s-a stabilit conducerea partidului. Președinte a fost ales Dacian Cioloș cu 50.9%, ulterior, cei 24 de membri ai Biroului Politic Național au fost aleși și numele partidului politic s-a schimbat înapoi în Uniunea Salvați România, în consecință renunțându-se la numele de „USR PLUS”.[58][59]

Pe 7 febuarie 2022, Dacian Cioloș și-a dat demisia de la conducerea USR, după ce agenda sa pentru reformarea internă a partidului a fost respinsă de Biroul Politic Național. Cătălin Drulă a devenit președintele interimar.[60]

Pe 31 mai 2022, Dacian Cioloș fostul președinte al USR, a anunțat că alături de alți patru parlamentari (Dragoș Tudorache, Dragoș Pîslaru, Alin Mituta și Ramona Strugariu) au demisionat din USR și au început procesul de înființare al unui nou partid, REPER.[61]

Biroul Național al USR a decis pe 11 iunie ca următorul congres al partidului să aibă loc în iulie (turul I între 6 și 10 iulie, turul al doilea între 11 și 15 iulie și congresul online de validare a alegerii președintelui partidului pe data de 16 iulie), modificând astfel data inițială a congresului, care anterior a fost stabilită într-un anumit moment, în octombrie 2022.[62] Potrivit unor surse, recent s-a raportat că primarul actual al Brașovului, Allen Colliban, este dispus să îl înfrunte pe Cătălin Drulă (care și-a ocupat candidatura la conducerea partidului la sfârșitul lunii mai 2022) pentru conducerea partidului la următorul congres al partidului.[63][64] Între timp, Octavian Berceanu și-a completat candidatura la conducerea partidului la sfârșitul lunii iunie 2022.[65]

Program politicModificare

Pe 5 octombrie 2016, Uniunea Salvați România și-a lansat programul politic,[66] având nouă capitole referitoare la următoarele domenii: transparență, industrie, agricultură, educație, cultură, sănătate, infrastructură, protecția mediului și politică externă.[67] USR militează pentru transparență maximă, industrializare cu mijloace moderne, sprijin pentru micii fermieri, reforma învățământului, o nouă paradigmă în domeniul cultural, acordarea a 6% din PIB pentru Sănătate, construirea de autostrăzi și infrastructură în colaborare cu partenerii europeni, protecția mediului în special prin stoparea defrișărilor, precum și cooperare strânsă cu Uniunea Europeană, NATO și sprijin pentru Republica Moldova și Ucraina.[68] Președintele USR, Nicușor Dan, a declarat că programul se află deocamdată în dezbatere publică, putând fi îmbunătățit în perioada următoare, în funcție de sugestiile și opiniile primite din partea societății.[69]

În octombrie 2016, USR-ul și-a declarat susținerea publică pentru premierul Dacian Cioloș, afirmând că îl susține pentru un nou mandat de prim-ministru, după alegerile parlamentare din decembrie.[70] La data de 26 octombrie 2016, Uniunea Salvați România și-a anunțat o parte din candidații pentru alegerile parlamentare din 2016.[71] S-au alăturat proiectului jurnalistul și activistul civic Mihai Goțiu,[72] scriitorul Dan Lungu,[73] foștii miniștri din cabinetul Cioloș Vlad Alexandrescu[74] și Cristian Ghinea,[75] alături de foști secretari de stat din același cabinet.[76]

Ideologie și poziții politiceModificare

 
Sigla oficială a USR începând cu 2 noiembrie 2022

Dan Barna, președintele USR, a caracterizat partidul ca fiind „în general de centru-dreapta”, înclinând spre centru-dreapta pe politici economice și spre centru pe politici sociale.[77] Totuși, profilul membrilor USR este puternic diversificat, reunind neoliberali, ecologiști, liberali de stânga, social-democrați, creștin-democrați, susținători ai ONG-urilor și activiști pentru drepturile minorităților.[78] Barna a comparat partidul cu En Marche! al președintelui francez Emmanuel Macron, menționând că diferența dintre cele două este că USR constă în principal din oameni care nu au un istoric politic.[77] În decembrie 2019, Barna a anunțat declanșarea unui referendum intern pentru poziționarea USR ca partid de centru-dreapta.[79]

Lupta anticorupțieModificare

Încă de la înființare, USR a susținut lupta anticorupție din România și activitatea Direcției Naționale Anticorupție.[80] USR a fost critică cu privire la modificările aduse legilor justiției de coaliția de guvernare PSD–ALDE și a solicitat respingerea în regim de urgență a OUG 13 care a declanșat ample mișcări de protest în 2017.[81] Membrii USR au fost prezenți în stradă alături de miile de manifestanți.[82] Adesea, deputații USR au organizat proteste ad-hoc în plenul Camerei Deputaților pentru a-și exprima nemulțumirea față de modificările legilor justiției.[83][84]

În martie 2018, USR a demarat campania „Fără penali în funcții publice”. Inițiativa propune ca articolul 37 din Constituție, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conținut:[85]

„Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.”

Din comitetul de inițiativă fac parte scriitorul Gabriel Liiceanu, filosoful Mihai Șora, membrii mișcării de stradă Rezistența și președintele asociației Colectiv.[85] În cele cinci luni de campanie, inițiativa a strâns peste un milion de semnături.[86] Pe 25 octombrie 2018, USR a depus inițiativa „Fără penali în funcții publice”, cu 850.000 de semnături, la Curtea Constituțională pentru validare, conform procesului legislativ.[87]

Republica MoldovaModificare

USR sprijină Partidul Acțiune și Solidaritate condus de Maia Sandu[88] și susține parcursul european al Republicii Moldova.[89] La alegerile din iunie 2018 pentru primăria Chișinăului, USR l-a susținut pe candidatul forțelor pro-europene, Andrei Năstase.[90] Ulterior, odată cu invalidarea mandatului de către judecătoarea Rodica Berdilo, Dan Barna a declaratː[91]

„Invalidarea votului pentru învestirea lui Andrei Năstase la primăria Chișinăului arată ce se poate întâmpla atunci când corupția este regula unui stat. Decizia judecătoriei Chișinău demonstrează că interesele oligarhilor nu țin cont de procesele democratice și pot fura votul cetățenilor. Ce se întâmplă în aceste momente la Chișinău arată cât de aprigă este lupta pentru democrație și justiție corectă atât în România, cât și în Republica Moldova.”

Drepturile persoanelor LGBTModificare

În contextul unei inițiative cetățenești care viza modificarea articolului 48 din Constituție în sensul definirii familiei ca „căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”, USR a decis organizarea unui vot intern privind poziționarea ca partid față de un eventual referendum. La votul din august 2017, 52,7% dintre membrii formațiunii au votat pentru poziționare, iar 82,5% au considerat că USR trebuie să se poziționeze împotriva referendumului inițiat de Coaliția pentru Familie.[92] În timpul campaniei pentru referendumul din octombrie 2018, liderul senatorilor USR și vicepreședinte al formațiunii, Vlad Alexandrescu, a îndemnat populația să boicoteze consultarea.[93]

USR și-a asumat în iunie 2017, printr-o decizie a Comitetului Politic Național, susținerea parteneriatului civil.[94]

În 2017, cu ocazia IDAHOT, deputatul USR Silviu Dehelean a participat la un forum găzduit de MozaiQ, una dintre principalele organizații comunitare care se adresează persoanelor LGBT din România, privind parteneriatul civil.[95] Tot în 2017, deputatul Adrian Dohotaru, pe atunci membru USR, s-a alăturat marșului LGBT din cadrul Cluj Pride,[96] primul eveniment de acest tip desfășurat în Transilvania.

Cu toate acestea, de vreme ce partidul are un număr substanțial atât de membri progresiști, cât și de membri conservatori,[97] poziția acestuia pe problematici LGBT nu este clar definită. Într-un interviu pentru EurActiv, președintele partidului, Dan Barna, declara că „căsătoria gay nu este un subiect pe agenda publică” și că, „pentru moment, aceasta nu este o prioritate”.[77] Totuși, la votul din Camera Deputaților din 9 mai 2017, Dan Barna s-a opus aprobării inițiativei de revizuire a Constituției pe care a numit-o „recensământ pentru dezbinare”.[98] De asemenea, în iunie 2019, acesta afirma că susține căsătoria între persoane de același sex și că ar fi de acord cu o lege care să reglementeze acest lucru.[99]

Roșia MontanăModificare

USR a sprijinit includerea sitului Roșia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO.[100] La cea de-a 42-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, desfășurată în perioada 24 iunie–4 iulie la Manama, în Bahrain, reprezentantul guvernului, Ștefan Răzvan Rab, secretar de stat din Ministerul Culturii, a cerut în numele României amânarea includerii peisajului cultural minier de la Roșia Montană în lista Patrimoniului Mondial până la finalizarea litigiului judiciar cu compania Gabriel Resources, fapt fără precedent în istoria organizației UNESCO.[101] Senatorul USR Vlad Alexandrescu, sub al cărui ministeriat la Cultură în perioada 2015–2016 Roșia Montană a fost inclusă pe lista indicativă UNESCO, a acuzat guvernul coaliției PSD–ALDE–UDMR de trădare, scriind într-o postare din 2 iulie 2018 pe Facebookː[102]

„Este cel mai rușinos moment al României de când este membră UNESCO. Toate celelalte state ale lumii duc o negociere acerbă în aceste zile astfel încât monumentele lor să fie incluse în lista UNESCO, iar fiecare reușită este întâmpinată cu aplauze și urale.

În opoziție cu lumea civilizată se află România. Singurul stat care a militat pentru ca monumentul său să NU intre în această listă. Un stat acaparat de o gașcă de ticăloși care nu dau doi bani pe importanța patrimoniului. Tot ce vor e să ne lase naibii în pace UNESCO cu ideile lor, să facem un crater peste Roșia Montană ca să își poate umple ei buzunarele. Normal că și restul statelor știu acest lucru, nu toți sunt la fel de „profesioniști” precum guvernul nostru.

Și așa vom fi cunoscuți de acum înainte, cei care își vând patrimoniul pentru bunăstarea politicienilor lor.

Ceea ce ați săvârșit voi aici, membri și reprezentanți ai Guvernului, se numește trădare. Ați acționat astfel încât patrimoniul nostru să fie redus la un crater în viitorul apropiat. Iar asta nu va rămâne fără consecințe, vă promit!”

Mesajul a fost reluat într-un comunicat de presă, emis de USR în aceeași zi.[103]

PreședințiModificare

     A ocupat funcția de Prim-ministru

Nr. Nume
născut – decedat		 Portret În funcție din Până Durată
1 Nicușor Dan
(1969– )		   28 iulie 2016 1 iunie 2017[104] 10 luni și 4 zile
– Elek Levente
(interimar)
(1971– )		 1 iunie 2017[105] 28 octombrie 2017 4 luni și 27 zile
2 Dan Barna
(1975– )		   28 octombrie 2017[106] 1 octombrie 2021 3 ani, 11 luni și 3 zile
3 Dacian Cioloș
(1969– )		   1 octombrie 2021[107] 7 februarie 2022 4 luni și 6 zile
– Cătălin Drulă
(interimar)
(1981– ) 		  7 februarie 2022[108] 10 iulie 2022 5 luni și 3 zile
4 Cătălin Drulă (1981– )   10 iulie 2022[109] prezent 10 luni și 19 zile

Performanțe electoraleModificare

Alegeri prezidențialeModificare

An Candidat Primul tur Al doilea tur Rezultat
Voturi % Voturi %
2019 Dan Barna 1.384.450
15.02 / 100
A pierdut alegerile

Alegeri parlamentareModificare

An Camera Deputaților Senat Poziție Rezultat Guvern
Voturi % Mandate Voturi % Mandate
2016 625.154 8,87
30 / 329
 629.375 8,92
13 / 136
  3  Opoziție față de guvernul PSD-ALDE (2017–2019) Grindeanu,

Tudose, Dăncilă, Orban (I & II)

Opoziție față de guvernul minoritar PSD (2019)
Sprijin pentru guvernul minoritar PNL (2019–2020)
2020 906.965 15,34
55 / 329
 936.864 16,06
25 / 136
  3  Guvern de coaliție PNL-USR PLUS-UDMR (2020–2021) Cîțu, Ciucă
Opoziție față de guvernul minoritar PNL-UDMR (2021)
Opoziție față de guvernul PSD-PNL-UDMR (2021–prezent)

Alegeri europarlamentareModificare

An Voturi % Mandate Poziție
2019 2.028.236 22,36
8 / 32
 3 

Alegeri localeModificare

Alegeri Consilieri județeni (CJ) Primari Consilieri locali (CL) Voturi % Poziție
Voturi % Locuri Voturi % Locuri Voturi % Locuri
2016 143.544 1,73
15 / 1.434
 96.789 1,13
0 / 3.186
 121.099 1,44
39 / 40.067
 143.544 1,73  7 
(ca USB)
2020 478.659 6,65
36 / 1.340
 490.362 6,58
20 / 3.176
 504.563 6,85
856 / 39.900
 696.478 8,89  3 
(ca USR PLUS)
 
Harta rezultatelor alegerilor locale din România din 2020. În albastru sunt județele în care USR-PLUS a câștigat consilieri județeni (CJ) și în gri sunt județele în care nu a trecut pragul pentru a avea consilieri.
Județ Alegeri Voturi % Consilieri +/- După
Alba 2020 13.949 9,5 (#3)
4 / 32
4 Opoziție
Arad 2020 20.712 12,8 (#2)
5 / 32
5 Opoziție
Argeș 2020 26.594 10,7 (#3)
4 / 34
4 Opoziție
Bacău 2020 61.621 27,0 (#2)
3 / 36
3 Opoziție
Bihor 2020 5.741 2,3 (#5)
0 / 34
0 Extraparlamentar
Bistrița-Năsăud 2020 5.476 4,4 (#4)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Botoșani 2020 5.539 3,6 (#5)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Brăila 2020 5.837 5,3 (#4)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Brașov 2020 39.013 19,3 (#3)
8 / 34
8 PNL–USR-PLUS
București 2020 175.953 27,0 (#2)
17 / 55
2 PNL–USR-PLUS
Buzău 2020 11.866 6,6 (#4)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Călărași 2020 46.932 37,3 (#2)
4 / 30
4 Opoziție
Caraș-Severin 2020 6.281 5,3 (#4)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Cluj 2020 30.701 12,2 (#3)
5 / 36
5 Opoziție
Constanța 2020 34.896 13,0 (#3)
5 / 36
5 PNL–USR-PLUS
Covasna 2020 1.836 2,7 (#9)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Dâmbovița 2020 6.054 2,9 (#5)
0 / 34
0 Extraparlamentar
Dolj 2020 17.563 6,7 (#4)
0 / 36
0 Extraparlamentar
Galați 2020 11.844 6,0 (#3)
0 / 34
0 Extraparlamentar
Giurgiu 2020 4.194 3,4 (#5)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Gorj 2020 6.373 4,2 (#5)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Harghita 2020 1.330 1,3 (#7)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Hunedoara 2020 12.949 7,9 (#4)
2 / 32
2 Opoziție
Ialomița 2020 6.096 5,7 (#4)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Iași 2020 39.416 14,6 (#3)
6 / 36
6 Opoziție
Ilfov 2020 26.389 14,5 (#2)
5 / 32
5 Opoziție
Maramureș 2020 14.143 7,7 (#4)
3 / 34
3 PNL–USR-PLUS
Mehedinți 2020 2.876 2,4 (#5)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Mureș 2020 6.908 3,4 (#6)
0 / 34
0 Extraparlamentar
Neamț 2020 19.564 10,7 (#3)
4 / 34
4 Opoziție
Olt 2020 5.019 2,5 (#5)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Prahova 2020 131.179 45,9 (#1)
8 / 36
8 PNL–USR-PLUS (2020-2021)
Opoziție (2021-)
Sălaj 2020 6.851 7,0 (#4)
2 / 30
2 Sprijin
Satu Mare 2020 7.072 5,4 (#5)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Sibiu 2020 15.573 10,1 (#4)
4 / 32
4 Opoziție
Suceava 2020 15.751 6,2 (#4)
0 / 36
0 Extraparlamentar
Teleorman 2020 6.143 3,8 (#3)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Timiș 2020 55.155 21,5 (#2)
10 / 36
10 PNL–USR-PLUS (2020)
Opoziție (2020-)
Tulcea 2020 5.288 6,1 (#4)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Vâlcea 2020 8.319 5,2 (#4)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Vaslui 2020 12.140 8,4 (#4)
3 / 34
3 Opoziție
Vrancea 2020 58.610 41,0 (#2)
5 / 32
5 Sprijin
Oraș Primar # Consiliu local
voturi % consiliu +/- Urmări
Sectorul 1
40,95 / 100
 1 26.675 30,0 (#2)
9 / 27
 ▲ 1 PNL–USR-PLUS (2020–2021)
USR-PLUS minoritate (2021–)
Sectorul 2
36,91 / 100
 1 33.145 29,1 (#2)
9 / 27
 ▲ 4 PNL–USR-PLUS
Sectorul 3
28,48 / 100
 2 34.236 25,7 (#1)
9 / 31
 ▲ 1 Opoziție
Sectorul 4
29,88 / 100
 2 28.999 28,5 (#2)
9 / 27
 ▲ 3 Opoziție
Sectorul 5
25,24 / 100
 3 14.838 16,5 (#3)
5 / 27
 ▬ 0 Opoziție
Sectorul 6
43,40 / 100
 1 30.657 24,8 (#3)
8 / 27
 ▲ 1 PNL–USR-PLUS
Cluj-Napoca
8,27 / 100
 2 16.691 17,1 (#2)
5 / 27
 ▲ 5 Opoziție
Timișoara
53,25 / 100
 1 37.977 41,4 (#1)
13 / 27
 ▲ 13 PNL–USR-PLUS (2020)
USR-PLUS minoritate
Iași
30,31 / 100
 2 24.785 29,0 (#2)
9 / 27
 ▲ 9 Opoziție
Brașov
42,06 / 100
 1 26.525 32,7 (#1)
12 / 27
 ▲ 12 PNL–USR-PLUS
Constanța
24,31 / 100
 2 22.773 23,9 (#2)
9 / 27
 ▲ 9 PNL–USR-PLUS

USR la guvernareModificare

     Guvern în care a făcut parte Uniunea Salvați România

Legislatura Guvernul[110] Partide membre Nr. ministere % din ministere Perioada guvernării Poziție parlamentară
2016-2020 Guvernul Sorin Grindeanu PSD, ALDE N/A N/A 4 ianuarie 2017 — 29 iunie 2017 Opoziție
2016-2020 Guvernul Mihai Tudose PSD, ALDE N/A N/A 29 iunie 2017 — 29 ianuarie 2018 Opoziție
2016-2020 Guvernul Viorica Dăncilă PSD, ALDE N/A N/A 29 ianuarie 2018 — 4 noiembrie 2019 Opoziție
2016-2020 Guvernul Ludovic Orban (1) PNL N/A N/A 4 noiembrie 2019 — 14 martie 2020 Susținere parlamentară
2016-2020 Guvernul Ludovic Orban (2) PNL N/A N/A 14 martie 2020 — 23 decembrie 2020 Susținere parlamentară
2020-2024 Guvernul Florin Cîțu PNL, USR, UDMR 7 33,34% 23 decembrie 2020 — 25 noiembrie 2021 Coaliție de guvernământ
2020-2024 Guvernul Nicolae Ciucă PSD, PNL, UDMR N/A N/A 25 noiembrie 2021 — Opoziție

Singurul guvern în care USR a participat până acum a fost Guvernul Florin Cîțu. Înainte de intrarea la guvernare în cabinetul Cîțu, USR a susținut, de asemenea, guvernele Orban I și Orban II în Parlament în contextul pandemiei de coronavirus.

Note și referințeModificare

  1. ^ „Nicușor Dan a depus actele pentru înființarea partidului politic Uniunea Salvați Bucureștiul”. Mediafax. . 
  2. ^ Mara Ivanov (). „USB, USR și Uniunea pentru Codlea devin Uniunea Salvați România”. România liberă. 
  3. ^ „Contact”. Uniunea Salvați România. 
  4. ^ „Rezultatele alegerilor pentru președinția USR PLUS”. www.agerpres.ro. 
  5. ^ „Leader of Romanian anti-corruption party resigns”. POLITICO. . Accesat în . 
  6. ^ a b Nordsieck, Wolfram (). „Romania”. Parties and Elections in Europe. Accesat în . 
  7. ^ „In Romania 165 seats in the Chamber of Deputies and 69 seats in the Senate seats necessary for a majority”. pollofpolls.eu. . Accesat în . 
  8. ^ „USR repară după PSD. Policy brief: Cum va reforma USR-ul taxarea și ANAF-ul” (PDF). Accesat în . 
  9. ^ „Andrei Caramitru, amendat cu 5.000 de lei după ce a comparat BOR cu ISIS. „O sectă demonică"; stirileprotv.ro”. 
  10. ^ „Răsturnare de situație în Parlament! 31 de deputați USR PLUS nu au vrut să finanțeze schitul de la Athos; capital.ro”. 
  11. ^ „Lider USR, amendat de CNCD după un discurs despre Biserică: Ciume bubonice, viermi, pedofili / VIDEO; stiripesurse.ro”. 
  12. ^ „O comparație între USR și AUR. Observațiile unui cunoscut gânditor conservator după alegeri; libertatea.ro”. 
  13. ^ „Iulian Bulai, amendat cu 5.000 de lei de CNCD pentru postarea în care a făcut-o „mamă surogat" pe Fecioara Maria. Reacția deputatului; digi24.ro”. 
  14. ^ „Deputatul USR Iulian Bulai, ANUNȚ ȘOC: Biserica Ortodoxă Română „să se alinieze la nivel european" în privința calendarului, astfel ca Paștile să fie sărbătorite de toți creștinii în același timp; b1tv.ro”. 
  15. ^ „A. Caramitru: Mai mare ticăloșie decât organizația asta numită BOR nu există…; qmagazine.ro”. 
  16. ^ „Atac fără precedent al unei deputate USR: 'Biserica Ortodoxă Română, prin Patriarhie și cei care o conduc, a devenit de mulți ani un organism corupt'; stiripesurse.ro”. 
  17. ^ „Ghinea, mesaj pentru alianța PNL-PMP: Bla bla-ul ăsta cu valorile creștin democrate e vomitiv; adevarul.ro”. 
  18. ^ „"Un gând sincer" din partea vicepreședintelui USR Cluj pentru BOR: "Ciume bubonice, viermi parazi, lepre, pedofilii și manipulatorii ce țin orele de religie" (VIDEO); b1tv.ro”. 
  19. ^ „Andrei Caramitru a fost amendat de CNCD pentru mesajele în care critica BOR și religia ortodoxă; b1tv.ro”. 
  20. ^ „Un deputat USR demisionează din partid: "Cei care îndrăznesc să-și afirme valorile creștine sunt linșați"; stirileprotv.ro”. 
  21. ^ „Un deputat USR demisionează din partid: Susțin referendumul pentru familie. Cei care îndrăznesc să-și afirme valorile creștine sunt linșați pe grupul de comunicare al USR. Reacția lui Dan Barna; news.ro”. 
  22. ^ „Primarul USR al Brașovului declară război Bisericii Ortodoxe Române: REFUZĂ ca la Poiana Brașov să fie ridicată o mănăstire; stiripesurse.ro”. 
  23. ^ “Save Romania” Union and the Persistent Populism in Romania, Taylor & Francis (Routledge) 
  24. ^ Dragoman, Dragoș (). „"Save Romania" Union and the Persistent Populism in Romania”. Problems of Post-Communism. 68 (4): 303–314. doi:10.1080/10758216.2020.1781540 – via Taylor and Francis+NEJM. 
  25. ^ „USR: un referendum care dezbina, nevoia de institutionalism și de un nou leadership; contributors.ro”. 
  26. ^ „Conferința „Viitorul Europei" la final. Consultarea cetățenească s-a încheiat, urmează negocieri dificile care pot redefini Uniunea; contributors.ro”. 
  27. ^ „USR: un referendum care dezbina, nevoia de institutionalism și de un nou leadership; contributors.ro”. 
  28. ^ „Conferința „Viitorul Europei" la final. Consultarea cetățenească s-a încheiat, urmează negocieri dificile care pot redefini Uniunea; contributors.ro”. 
  29. ^ “Save Romania” Union and the Persistent Populism in Romania, Taylor & Francis (Routledge) 
  30. ^ Dragoman, Dragoș (). „"Save Romania" Union and the Persistent Populism in Romania”. Problems of Post-Communism. 68 (4): 303–314. doi:10.1080/10758216.2020.1781540 – via Taylor and Francis+NEJM. 
  31. ^ „Istoria politicii românești. USR, un partid progresist, copil al Uniunii Salvați Bucureștiul | Monitorul de Făgăraș”. 
  32. ^ „Romania's Iohannis To Name Centre-Right PM Despite Leftist Win”. Eurasia Review. . Accesat în . 
  33. ^ „Ghinea, mesaj pentru alianța PNL-PMP: Bla bla-ul ăsta cu valorile creștin democrate e vomitiv; adevarul.ro”. 
  34. ^ Gascón Barberá, Marcel (). „Romania's Iohannis to Name Centre-Right PM Despite Leftist Win”. Balkan Insight. Accesat în . 
  35. ^ Cosmin Ruscior (). „Dan Barna la RFI: Congresul USR, perfect statutar; riscul ruperii partidului e nesemnificativ”. RFI România. 
  36. ^ en Arch Puddington, ed. (). „Romania”. Freedom in the World 2017: The Annual Survey of Political Rights and Civil Liberties. Rowman & Littlefield. p. 426. ISBN 978-1-5381-0008-0. The Save Romania Union (USR)—a new, broad-based centrist party 
  37. ^ „VIDEO Barna: USR va adera la partidul liberal european ALDE”. G4Media. . 
  38. ^ „Noul grup politic din Parlamentul European format din ALDE, En Marche și USR-PLUS se va numi Renew Europe”. News.ro. . 
  39. ^ „Parlamentari”. Senatul României. 
  40. ^ „Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România”. Camera Deputaților. 
  41. ^ a b c „Situația mandatelor repartizate pe partide”. Rezultate finale 5 iunie 2016. Biroul Electoral Central. Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ „USB, USR si Uniunea pentru Codlea au fuzionat duminica intr-un eveniment cu usile inchise”. . Accesat în . 
  43. ^ Gotev, Georgi (). „Dan Barna: Save Romania Union similar to Macron's En Marche”. 
  44. ^ a b „Nicușor Dan a depus actele pentru înființarea partidului politic Uniunea Salvați Bucureștiul”. Evenimentul zilei. . 
  45. ^ „Echipa USB”. Uniunea Salvați Bucureștiul. . 
  46. ^ „Dan Podaru și Argentina Traicu se retrag din calitatea de membri fondatori ai Uniunii Salvați Bucureștiul, a lui Nicușor Dan”. HotNews. . 
  47. ^ „Nicușor Dan (USB) propune un program pentru București”. Politic Scan. . 
  48. ^ a b „Comunicat - Uniunea Salvați Bucureștiul”. Uniunea Salvați Bucureștiul. . 
  49. ^ „USB, USR și Uniunea pentru Codlea fuzionează duminică într-un eveniment cu ușile închise”. HotNews. . 
  50. ^ „Nicușor Dan: Peste 60 de contestații au fost depuse, în județe, la listele de candidați USR”. AGERPRES. . 
  51. ^ „Nicușor Dan: Fuziunea dintre USR și USB a rămas definitivă prin decizia CAB”. AGERPRES. . 
  52. ^ Cine este Dan Barna, noul presedinte al Uniunii Salvati Romania: Expert in fonduri europene si oponent al initiativei Coalitiei pentru Familie de modificare a Constitutiei - Politic - HotNews.ro, www.hotnews.ro,  
  53. ^ Congresul nr. V - Uniunea Salvați România, congres.usr.ro 
  54. ^ USR anunță oficial vicepreședinții aleși. Echipa lui Barna are majoritate - Politic - HotNews.ro, www.hotnews.ro,  
  55. ^ USR și-a ales conducerea. Care este componența echipei președintelui Dan Barna - Politic - HotNews.ro, www.hotnews.ro,  
  56. ^ Dan Barna a fost validat pentru un nou mandat de președinte USR
  57. ^ „Care a fost traseul alianței dintre USR-PLUS până la fuziunea aprobată definitiv de Curtea de Apel București”. G4Media. . 
  58. ^ „Echipa Barna câștigă alegerile pentru Biroul Național al USR PLUS”. Antena 3. . Accesat în . 
  59. ^ „USR PLUS revine la denumirea de USR și la vechea siglă”. stirileprotv.ro. . Accesat în . 
  60. ^ „BREAKING Dacian Cioloș a demisionat de la șefia USR după patru luni, Cătălin Drulă devine președinte interimar”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  61. ^ „OFICIAL Dacian Cioloș a demisionat din USR, alături de alți patru europarlamentari. Ei lansează Partidul REPER”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  62. ^ Ioana Coman (). „USR se grăbește cu alegerile pentru șefia partidului. Drulă: „Nu mai putem aștepta până în toamnă"”. Digi24.ro. Accesat în . 
  63. ^ Adriana Duțulescu (). „Surse: Primarul Brașovului, Allen Coliban, vrea să candideze împotriva lui Cătălin Drulă, pentru șefia USR”. Digi24.ro. Accesat în . 
  64. ^ Ioana Coman (). „Cătălin Drulă și-a anunțat candidatura la șefia USR: „E nevoie de o mână hotărâtă pe volan"”. Digi24.ro. Accesat în . 
  65. ^ Ioana Coman (). „Octavian Berceanu și-a depus candidatura pentru președinția USR”. Digi24.ro. Accesat în . 
  66. ^ „USR”. Uniunea Salvați România. . 
  67. ^ „Programul politic al USR în 9 puncte”. Digi 24. . 
  68. ^ Dan Tapalagă (). „Cum se definește ideologic USR-ul lui Nicușor Dan prin programul politic”. HotNews. 
  69. ^ „USR și-a lansat programul politic. Nicușor Dan: "O direcție - corupție și de administrație publică, de reformare a statului român; a doua direcție - dezvoltarea economică sustenabilă"”. HotNews. . 
  70. ^ „Nicușor Dan a lansat sloganul de campanie al USR: "Dacian Cioloș, în sfârșit ai cu cine"”. HotNews. . 
  71. ^ „USR și-a lansat candidații: Foștii miniștri Cristian Ghinea și Vlad Alexandrescu, pe liste. Cioloș, viitor premier”. Ziare.com. . 
  72. ^ „Jurnalistul și activistul Mihai Goțiu va candida pe listele USR Cluj la Senat. Goțiu, adversar al gazelor de șist și al proiectului de la Roșia Montană”. HotNews.ro. . 
  73. ^ „Scriitorul Dan Lungu va candida pe listele USR la alegerile parlamentare, ocupând primul loc la Senat la Iași”. HotNews. . 
  74. ^ „Fostul ministru al culturii Vlad Alexandrescu va candida la alegeri din partea USR/ Partidul Oamenilor Liberi din Târgu Mureș, colaborare cu USR pentru alegeri”. HotNews. . 
  75. ^ „Cristian Ghinea, singurul ministru din guvernul Cioloș care candidează din partea USR: "De azi vă cer votul. Termitele trebuie oprite să ne dărâme casa în cap"/ Alți șapte secretari de stat pe listele USR”. HotNews. . 
  76. ^ „Nicușor Dan și Clotilde Armand îi prezintă pe membrii cabinetului Cioloș care vor candida pentru USR la alegerile parlamentare din 11 decembrie”. Privesc.eu. . 
  77. ^ a b c en Georgi Gotev (). „Dan Barna: Save Romania Union similar to Macron's En Marche”. EurActiv. 
  78. ^ en Cornel Ban (). „Romania: a social democratic anomaly in eastern Europe?”. openDemocracy. 
  79. ^ Elena Crângașu (). „Barna vrea declanșarea unui referendum intern pentru poziționarea USR ca partid de centru-dreapta / Reacția lui Goțiu”. Mediafax. 
  80. ^ „Precizări: USR susține activitatea DNA și lupta anticorupție”. Uniunea Salvați România. . 
  81. ^ I. R. (). „PNL și USR cer respingerea de urgență a OUG 13”. HotNews.ro. 
  82. ^ Gabriel Pecheanu (). „USR și platforma „România 100" anunță că vor participa la protestele de duminică: Suntem într-un război purtat de PSD împotriva românilor”. Gândul. 
  83. ^ „Proteste USR și PNL în Parlament: au făcut zid în fața prezidiului Camerei Deputaților și au bătut cu pumnii în bănci. VIDEO”. Știrile Pro TV. . 
  84. ^ Iulia Roșca (). „Protest USR "fără penali" în plenul Camerei Deputaților, împotriva legilor justiției: "Ați mai administrat o doză de poloniu radioactiv justiției astăzi"”. HotNews.ro. 
  85. ^ a b „USR începe strângerea de semnături pentru campania "Fără penali în funcții publice"”. Uniunea Salvați România. . 
  86. ^ „USR: Inițiativa cetățenească "Fără penali în funcții publice" a strâns peste 1.000.000 de semnături”. Digi 24. . 
  87. ^ G. S. (). „USR a depus la CCR inițiativa "Fără penali în funcții publice", împreună cu 850.000 de semnături”. HotNews.ro. 
  88. ^ „10 proiecte prioritare ale USR pentru guvernare”. Uniunea Salvați România. 
  89. ^ „Republica Moldova”. Uniunea Salvați România. 
  90. ^ A. L. (). „Dan Barna îl felicită pe Andrei Năstase pentru câștigarea alegerilor la Primăria Chișinăului și spune că "greul abia începe"”. HotNews.ro. 
  91. ^ „Alegerile pentru Chișinău au fost invalidate. Dodon jubilează, iar USR susține că asta se întâmplă când corupția e regulă”. Ziare.com. . 
  92. ^ Alina Neagu (). „USR a decis, în cadrul referendumului intern, să se poziționeze împotriva referendumului inițiat de Coaliția pentru Familie”. HotNews.ro. 
  93. ^ „USR îndeamnă alegătorii să boicoteze referendumul pentru familie”. Ziare.com. . 
  94. ^ „USR va susține parteneriatul civil”. Digi 24. . 
  95. ^ Vlad-Levente Viski (). „Evenimente MozaiQ cu ocazia Bucharest Pride 2017!”. MozaiQ. 
  96. ^ „UPDATE: Reacția actriței din Cluj, după ce a fost săltată de jandarmi. „De ce sunt acuzată de violență când nu am fost violentă"”. Libertatea. . 
  97. ^ „Nicușor Dan: USR are două probleme: conflictul dintre progresiști și conservatori și lipsa de colegialitate și de încredere”. Știrile Pro TV. . 
  98. ^ „Dan Barna despre inițiativa anti-gay: Mai rezolvăm o problemă pe care NU o aveam”. Știri de Sibiu. . 
  99. ^ Iulian Bîrzoi (). „Barna ar susține o lege care să permită căsătoriile între persoanele cu același sex: Nu aș vedea nicio problemă”. Adevărul. 
  100. ^ Times, Epoch, Roșia Montană nu a intrat în UNESCO. Vlad Alexandrescu: "Prin această mișelie Guvernul a trădat interesele României!" | Epoch Times România, epochtimes-romania.com 
  101. ^ „UNESCO a amânat includerea Roșiei Montane în patrimoniul mondial, după ce Guvernul României a cerut acest lucru: Statul parte nu vrea să înscriem situl pe listă”. Hotnews. . 
  102. ^ Alexandra Sandru, Vlad Alexandrescu, despre situatia Rosiei Montane: Statul, acaparat de o gasca de ticalosi, a tradat miseleste interesele Romaniei, Ziare.com 
  103. ^ „USR: Guvernul PSD-ALDE a trădat interesele României, după ce a militat pentru ca Roșia Montană să nu intre pe lista patrimoniului mondial”. Hotnews. . 
  104. ^ „Nicușor Dan și-a anunțat oficial demisia din USR. E dispus să se întoarcă în anumite condiții”. Digi24. . 
  105. ^ Oana Popescu, ed. (). „Elek Levente, președinte interimar al USR”. AGERPRES. 
  106. ^ G. S., ed. (). „Dan Barna a fost ales președinte USR: Voi lua legătura cu filialele care nu au venit la congres pentru a închide această zbatere în care a fost partidul”. HotNews. 
  107. ^ Alexandru Costea (). „Dacian Cioloș a fost ales președintele USR PLUS”. Digi24. Accesat în . 
  108. ^ „Cătălin Drulă va prelua conducerea interimară a USR, anunță purtătorul de cuvânt al partidului”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  109. ^ „LIVE Cătălin Drulă a fost ales președintele USR din primul tur, cu 71% din voturi/ Primul mesaj după ce a fost ales: "De azi suntem o singură echipă, nu mai avem timp de vedetisme și politică imatură/ Nu mai dați voturile bandiților, schimbarea e posibilă"”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  110. ^ Lista de guverne începe din momentul intrării USR în Parlament.

Legături externeModificare

  Portal Politică
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Uniunea_Salvați_România&oldid=15654951