Wikipedia

Uniunea Salvați România

partid politic parlamentar din România
Pentru alte sensuri, vedeți USR.

Uniunea Salvați România (abreviat USR) este un partid politic parlamentar liberal din România, în prezent al treilea cel mai mare partid din ​​Parlament, în urma alegerilor legislative din 2020. Partidul a fost fondat ca urmare a succesului obținut de Uniunea Salvați Bucureștiul (USB) la alegerile locale din 2016. După înregistrarea oficială ca partid politic în 2016, USR s-a unit cu partidele locale Uniunea Salvați Bucureștiul (USB) și Uniunea pentru Codlea (UpC), obținând astfel o mare parte din baza sa de membri de la cele două partide.[21]

Uniunea Salvați România (USR)
AbreviereUSR  Modificați la Wikidata
Oameni cheie
PreședinteElena Lasconi
Purtător de cuvântLiviu-Ionuț Moșteanu
Liderul SenatuluiRadu-Mihai Mihail
Liderul Camerei DeputațilorLiviu-Ionuț Moșteanu
Fondator(i)Nicușor Dan
Date
Înființat1 iulie 2015 (USB)[1]
21 august 2016 (USR)[2]
2 octombrie 2021 (revenirea la numele de USR)
SediuȘos. Pavel D. Kiseleff, nr. 55, vila 4, Sectorul 1, București[3]
Organizație de tineretUSR Tineret
Număr de membri (2021)48.959[4]
Informații
Ideologie oficială
Poziție politicăCentru-dreapta[14][15]
Slogan politicO Românie fără hoție!
Afiliere naționalăAlianța USR-PLUS 2020 (2019–2021)
Alianța Dreapta Unită (2023–2024)
Afiliere europeanăAlianța Liberalilor și Democraților pentru Europa[16]
Grup europarlamentarRenew Europe[17]
Culori oficiale     Albastru      Roșu
Senat
19 / 136
[18]
Camera Deputaților
40 / 330
[19]
Parlamentul European
2 / 33
Consilieri județeni[20]
108 / 1340
Primari[20]
46 / 3176
Consilieri locali[20]
1207 / 39900
Prezență online
site web oficial
pagină Facebook
canal YouTube
telegram channel
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Între 2016 și 2020, USR a fost al treilea cel mai mare partid politic din Parlamentul României, candidând pe o platformă anticorupție.[22] În 2019, USR a stabilit o alianță politică cu Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS), pe care l-a absorbit ulterior în 2021. În 2022, partidul a suferit o scindare, reprezentată de lansarea unui nou partid politic, mai exact Reînnoim Proiectul European al României (REPER), condus de doi co-președinți, mai precis Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu, avându-l de asemenea ca membru pe Dacian Cioloș, fostul președinte al USR între 2021 și 2022.

De la sfârșitul anului 2023 până la începutul lui septembrie 2024, USR a fost cel mai mare partid într-o alianță tripartită de centru-dreapta, cunoscută sub numele de Alianța Dreapta Unită (ADU). Această alianță a inclus și Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD) și s-a pregătit să participe la toate alegerile din 2024. În cadrul alegerilor locale din 2024, USR a fost implicat în alianțe politice regionale cu Reînnoim Proiectul European al României (REPER), i.e., în municipiul București pentru susținerea lui Nicușor Dan pentru funcția de primar general al capitalei și cu Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR), în orașele Brașov și Timișoara.

Istoric

modificare
 
Sigla oficială inițială a USR

USR a continuat proiectul politic Uniunea Salvați Bucureștiul (USB) la nivel național, proiect înființat la 1 iulie 2015. La conferința de lansare a USB, vorbind despre obiectivele noii mișcări, Nicușor Dan a declarat:[23]

„Ne adresăm unei întregi categorii de oameni care este dezamăgită de felul în care s-a făcut politică până acum și, în special, în București, ne adresăm acelor nuclee de cetățeni care au început să lupte pentru drepturile lor. (...) Vom continua lupta cu administrația publică din București. Vom spune de fiecare dată de cheltuirea aberantă a banului public, de ilegalitate, de confortul locuirii sau de lipsa lui. Totodată vom veni cu viziunea și proiectul nostru pentru București. Nu suntem delimitați ideologic. Ce vrem să facem este foarte simplu, sunt niște probleme, vrem să le rezolvăm.”

Alături de Nicușor Dan, membrii fondatori ai Uniunii Salvați Bucureștiul au fost Ioan Miloș, Alina Vernon, Dan Podaru și Argentina Traicu, ultimii doi retrăgându-se din comitetul de inițiativă în ianuarie 2016.[24][25]

Pe 23 februarie 2016, Nicușor Dan a publicat pe contul său de Facebook documentul intitulat „Programul pentru București al candidatului Nicușor Dan (Uniunea Salvați Bucureștiul) la Primăria Generală”, pe care l-a supus dezbaterii publice.[26] În alegerile locale din 2016, USB a obținut 25% din voturile bucureștenilor, clasându-se pe locul al doilea.[27]

Pe 21 august 2016, USB a fuzionat cu Uniunea pentru Codlea și Uniunea Salvați România, noua formațiune purtând numele Uniunea Salvați România (USR). Nicușor Dan a fost ales președinte, iar vicepreședinți au fost desemnați Cristian Ghica, Clotilde Armand, Dumitru Dobrev, Roxana Wring și Erwin Albu.[27] Dan a preconizat pentru alegerile parlamentare din 2016 un scor de cel puțin 10%, însă procesul de fuziune a fost îngreunat de numeroase contestații depuse de PSD, PER și alte persoane.[28][29] La 29 decembrie 2016, Curtea de Apel București a aprobat definitiv fuziunea.[30]

La congresul din 28 octombrie 2017, Dan Barna a fost ales noul președinte al partidului, pentru un mandat de doi ani.[31] Între 14-15 septembrie 2019, la Timișoara, a avut loc cel de-al cincilea Congres Național al USR, unde Dan Barna a fost reconfirmat ca președinte, iar nouă vicepreședinți și alți membri ai conducerii au fost aleși.[32][33][34][35]

 
Județele în care USR a reușit să aibă reprezentanți aleși în Consiliul Județean (indicate cu albastru) după alegerile locale din 2020.

La sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie 2021, Dacian Cioloș a fost ales președintele partidului, obținând 50,9% din voturi.[36]

Pe 7 februarie 2022, Dacian Cioloș și-a dat demisia de la conducerea USR, după ce propunerile sale de reformă internă au fost respinse de Biroul Politic Național. Cătălin Drulă a devenit președinte interimar.[37] Pe 31 mai 2022, Dacian Cioloș a anunțat că, împreună cu alți patru parlamentari, a demisionat din USR și a început procesul de înființare a unui nou partid, REPER.[38]

Biroul Național al USR a decis pe 11 iunie 2022 ca următorul congres al partidului să aibă loc în iulie, modificând astfel data inițială a congresului, stabilită anterior pentru octombrie 2022. Congresul a fost programat în două tururi: turul I între 6 și 10 iulie, turul al II-lea între 11 și 15 iulie, și congresul online de validare a alegerii președintelui partidului pe 16 iulie.[39] Potrivit unor surse, primarul actual al Brașovului, Allen Colliban, ar putea să-l înfrunte pe Cătălin Drulă pentru conducerea partidului la următorul congres. Între timp, Octavian Berceanu și-a completat candidatura la conducerea partidului la sfârșitul lunii iunie 2022.[40][41] Între timp, Octavian Berceanu și-a completat candidatura la conducerea partidului la sfârșitul lunii iunie 2022.[42]

La 18 decembrie 2023, Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD) au lansat oficial[43] o alianță de centru-dreapta, denumită Alianța Dreapta Unită (ADU). Alianța și-a lansat lista de candidați pentru alegerile europarlamentare din 2024, care include următorii candidați eligibiliː Dan Barna (USR), Vlad Voiculescu (USR), Eugen Tomac (PMP), Vlad Botoș (USR), Cristina Prună (USR), Violeta Alexandru (FD).[44]

Alianța 2020 USR-PLUS

modificare
 
Sigla oficială a USR pe vremea când era o alianță electorală formată și din PLUS între 2019 și 2020.
 
Cortul electoral al Alianței 2020 USR-PLUS pentru alegerile legislative din România din 2020 din România din 2020 (octombrie 2020). Legenda de pe cort reprezintă sloganul partidului și sună astfel: O Românie fără hoție'.

Dan Barna (USR) și Dacian Cioloș (PLUS), în calitate de lideri ai Alianței 2020 USR-PLUS, au declarat pe 2 februarie 2019 că cele două partide au ajuns la un acord pentru a participa împreună la alegerile europene și că proiectul reprezintă un prim pas către un posibil succes în alegerile legislative din România din 2020.[45][46]

Pe 7 martie 2019, Biroul Electoral Central (BEC) a respins cererea de înregistrare a Alianței 2020 USR-PLUS pentru alegerile europarlamentare, motivând că Barna și Cioloș nu figurau ca președinți ai celor două partide în Registrul partidelor politice.[47] Barna a fost ales președinte al USR în octombrie 2017, iar Cioloș a fost ales președinte al PLUS în februarie 2019. Ambii au solicitat înregistrarea lor ca președinți la Tribunalul București, însă până la înregistrarea Alianței nu au primit o decizie definitivă.[48] Deputatul Nicușor Dan, fost președinte al USR, a declarat că „am găsit, împreună cu echipa juridică, soluția care să-mi permită să contrasemnez legal protocolul Alianței USR-PLUS”.[49] Pe 8 martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul USR-PLUS la decizia BEC de a nu permite înregistrarea alianței.[50] Sloganul ales de alianță era Fără hoție ajungem departe și făcând referire la corupția existentă în România.[51] În prezent, sloganul este O Românie fără hoție.[52]

Pe 15 august 2020, membrii USR și PLUS au organizat un congres online pentru a decide dacă unesc sau nu oficial cele două partide, 84,65% dintre participanți votând în favoarea fuziunii. Acest nou partid se va numi în continuare USR (Uniunea Salvați România) și va fi condus de Barna și Cioloș până la luarea unei decizii judecătorești privind fuziunea; apoi, partidul va fi redenumit în „USR PLUS”.[53][54]

Partidele, USR și PLUS, au fuzionat oficial și legal într-un singur partid pe 16 aprilie 2021, după aprobarea acestui lucru de către Curtea de Apel București.[55] În plus, se spunea că partidul se pregătește pentru un nou congres, probabil în toamna anului 2021, pentru a vota o conducere unică, Barna și Cioloș anunțând că vor participa amândoi la acest vot.[56]

La începutul lunii octombrie 2021, Dacian Cioloș a fost ales președinte al partidului în cadrul congresului.[57] Ulterior, au fost aleși cei 24 de membri ai Biroului Politic Național, iar denumirea formațiunii politice a revenit la Uniunea Salvați România (USR), renunțându-se în consecință la „USR PLUS” ca denumire.[58][59]

Program politic

modificare
 
Sigla oficială inițială a USR

Pe 5 octombrie 2016, Uniunea Salvați România (USR) și-a lansat oficial programul politic,[60] structurat în nouă capitole care acoperă domenii precum: transparența, industria, agricultura, educația, cultura, sănătatea, infrastructura, protecția mediului și politica externă.[61][62] USR militează pentru transparență maximă, industrializare cu mijloace moderne, sprijinirea micilor fermieri, reforma educației, o nouă paradigmă culturală, alocarea a 6% din PIB pentru sănătate, construirea de autostrăzi și infrastructură în colaborare cu partenerii europeni, protecția mediului, în special prin stoparea defrișărilor, precum și cooperarea strânsă cu Uniunea Europeană (UE) și NATO. De asemenea, USR susține aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la aceste organizații internaționale.[63][64]

Nicușor Dan, președintele USR la acel moment, a declarat că programul partidului era încă în dezbatere publică și că ar putea fi îmbunătățit în funcție de sugestiile și opiniile primite din partea societății.[65][66]

În octombrie 2016, USR și-a declarat public susținerea pentru premierul Dacian Cioloș, anunțând că îl sprijină pentru un nou mandat de prim-ministru după alegerile parlamentare din decembrie 2016.[67] Pe 26 octombrie 2016, Uniunea Salvați România și-a anunțat o parte dintre candidații pentru alegerile parlamentare din 2016.[68] Printre aceștia se numărau jurnalistul și activistul civic Mihai Goțiu,[69] scriitorul Dan Lungu,[70] foștii miniștri din cabinetul Cioloș Vlad Alexandrescu[71] și Cristian Ghinea,[72] precum și foști secretari de stat din același cabinet.[73]

Ideologie și poziții politice

modificare

Dan Barna, fostul președinte al USR, a caracterizat partidul ca fiind „în general de centru-dreapta”, înclinând spre centru-dreapta în ceea ce privește politicile economice și spre centru în privința politicilor sociale.[74] Totuși, profilul membrilor USR este extrem de diversificat, reunind neoliberali, ecologiști, liberali de stânga, social-democrați, creștin-democrați, susținători ai ONG-urilor și activiști pentru drepturile minorităților.[75] De asemenea, USR a fost descris ca un partid „a cărui identitate principală nu este un program sau o ideologie clară, ci profilul candidaților săi”.[76] O altă sursă l-a caracterizat drept „un grup divers de activiști, academicieni și oameni din mediul de afaceri și din arte, care s-a dezvoltat din mișcarea Salvați Bucureștiul pentru protejarea clădirilor istorice ale orașului”.[77] Politica partidului a fost etichetată de unii ca fiind sincretică.[78]

Barna a comparat USR cu partidul La République En Marche! al președintelui francez Emmanuel Macron, menționând însă că diferența esențială între cele două formațiuni este faptul că USR constă, în principal, din persoane care nu au avut anterior un istoric politic.[74] În decembrie 2019, Barna a anunțat declanșarea unui referendum intern pentru a poziționa USR ca un partid de centru-dreapta.[79]

USR include și o facțiune libertariană, centrată în jurul lui Claudiu Năsui.[80][81][82][83]

Lupta anticorupție

modificare
 
Activiștii strâng semnături pentru campania „Fără penali în funcții publice” în Brașov, Județul Brașov, Transilvania, România (august 2018)

Încă de la înființare, USR a susținut lupta anticorupție din România și activitatea Direcției Naționale Anticorupție.[84] USR a criticat dur modificările aduse legilor justiției de coaliția de guvernare PSD–ALDE și a solicitat respingerea în regim de urgență a Ordonanței de Urgență 13, care a declanșat ample proteste la nivel național în 2017.[85] Membrii USR s-au alăturat miilor de manifestanți în stradă, iar parlamentarii partidului au organizat frecvent proteste ad-hoc în plenul Camerei Deputaților pentru a-și exprima nemulțumirea față de modificările aduse legilor justiției.[86][87][88]

În martie 2018, USR a lansat și susținut campania civică „Fără penali în funcții publice”. Această inițiativă urmărește modificarea articolului 37 din Constituție, care reglementează dreptul de a fi ales, prin introducerea unui nou alineat care prevede:[89]

„Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.”

Inițiativa a fost sprijinită de personalități precum scriitorul Gabriel Liiceanu, filozoful Mihai Șora, membrii mișcării civice Rezistența și președintele Asociației Colectiv.[89] În decurs de cinci luni, campania a strâns peste un milion de semnături de la votanți eligibili.[90] Pe 25 octombrie 2018, USR a depus oficial inițiativa „Fără penali în funcții publice” la Curtea Constituțională, cu 850.000 de semnături validate, conform procesului legislativ.[91]

USR a sprijinit și a promovat această inițiativă ca parte a eforturilor de a împiedica persoanele condamnate pentru infracțiuni intenționate să ocupe funcții publice.[92][93]

Republica Moldova

modificare

USR sprijină Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, și susține parcursul european al Republicii Moldova.[94][95] La alegerile pentru primăria Chișinăului din iunie 2018, USR a susținut candidatura lui Andrei Năstase, reprezentant al forțelor pro-europene.[96] După ce mandatul său a fost invalidat de judecătoarea Rodica Berdilo, președintele USR, Dan Barna, a condamnat această decizie, declarând:[97]

„Invalidarea votului pentru învestirea lui Andrei Năstase la primăria Chișinăului arată ce se poate întâmpla atunci când corupția este regula unui stat. Decizia judecătoriei Chișinău demonstrează că interesele oligarhilor nu țin cont de procesele democratice și pot fura votul cetățenilor. Ce se întâmplă în aceste momente la Chișinău arată cât de aprigă este lupta pentru democrație și justiție corectă atât în România, cât și în Republica Moldova.”

Drepturile persoanelor LGBT

modificare

Poziția USR pe problematici LGBT nu este complet clarificată, având în vedere diversitatea de opinii din interiorul partidului, care include atât membri progresiști, cât și conservatori.[98] Într-un interviu acordat EurActiv, președintele de atunci al partidului, Dan Barna, afirma că „căsătoria gay nu este un subiect pe agenda publică” și că „pentru moment, aceasta nu este o prioritate”.[74] Cu toate acestea, la votul din Camera Deputaților din 9 mai 2017, Barna s-a opus inițiativei de revizuire a Constituției pentru redefinirea familiei, numind această propunere „un recensământ pentru dezbinare”.[99]

În contextul unei inițiative cetățenești care viza modificarea articolului 48 din Constituție pentru a defini familia ca „căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”, USR a organizat un vot intern în august 2017 pentru a stabili poziția oficială a partidului față de un eventual referendum. Din totalul voturilor exprimate, 52,7% dintre membrii USR au fost de acord ca partidul să adopte o poziție oficială, iar 82,5% dintre aceștia au votat împotriva inițiativei susținute de Coaliția pentru Familie.[100] Ulterior, în timpul campaniei pentru referendumul din octombrie 2018, Vlad Alexandrescu, liderul senatorilor USR și vicepreședinte al partidului, a îndemnat cetățenii să boicoteze consultarea.[101]

Pe lângă opoziția față de referendumul privind redefinirea familiei, USR a adoptat și o poziție oficială de susținere a parteneriatului civil. Această decizie a fost luată de Comitetul Politic Național al partidului în iunie 2017.[102] În același an, deputatul USR Silviu Dehelean a participat la un forum organizat de MozaiQ, una dintre principalele organizații LGBT din România, cu ocazia Zilei Internaționale împotriva Homofobiei, Bifobiei și Transfobiei (IDAHOT), în care s-a discutat despre parteneriatul civil.[103] Tot în 2017, deputatul Adrian Dohotaru, pe atunci membru USR, s-a alăturat marșului LGBT organizat în cadrul Cluj Pride, primul eveniment de acest tip din Transilvania.[104]

În iunie 2019, Dan Barna și-a exprimat public susținerea față de căsătoria între persoane de același sex, declarând că ar fi de acord cu adoptarea unei legi care să reglementeze acest aspect.[105]

Roșia Montană

modificare

USR a sprijinit includerea sitului Roșia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO.[106] La cea de-a 42-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, desfășurată în perioada 24 iunie–4 iulie la Manama, în Bahrain, reprezentantul guvernului, Ștefan Răzvan Rab, secretar de stat din Ministerul Culturii, a cerut în numele României amânarea includerii peisajului cultural minier de la Roșia Montană în lista Patrimoniului Mondial până la finalizarea litigiului judiciar cu compania Gabriel Resources, fapt fără precedent în istoria organizației UNESCO.[107] Senatorul USR Vlad Alexandrescu, sub al cărui ministeriat la Cultură în perioada 2015–2016 Roșia Montană a fost inclusă pe lista indicativă UNESCO, a acuzat guvernul coaliției PSD–ALDE–UDMR de trădare, scriind într-o postare din 2 iulie 2018 pe Facebookː[108]

„Este cel mai rușinos moment al României de când este membră UNESCO. Toate celelalte state ale lumii duc o negociere acerbă în aceste zile astfel încât monumentele lor să fie incluse în lista UNESCO, iar fiecare reușită este întâmpinată cu aplauze și urale.

În opoziție cu lumea civilizată se află România. Singurul stat care a militat pentru ca monumentul său să NU intre în această listă. Un stat acaparat de o gașcă de ticăloși care nu dau doi bani pe importanța patrimoniului. Tot ce vor e să ne lase naibii în pace UNESCO cu ideile lor, să facem un crater peste Roșia Montană ca să își poate umple ei buzunarele. Normal că și restul statelor știu acest lucru, nu toți sunt la fel de „profesioniști” precum guvernul nostru.

Și așa vom fi cunoscuți de acum înainte, cei care își vând patrimoniul pentru bunăstarea politicienilor lor.

Ceea ce ați săvârșit voi aici, membri și reprezentanți ai Guvernului, se numește trădare. Ați acționat astfel încât patrimoniul nostru să fie redus la un crater în viitorul apropiat. Iar asta nu va rămâne fără consecințe, vă promit!”

Afiliere europeană

modificare

USR este un susținător ferm al aderării României la Uniunea Europeană (UE) și este în favoarea unei politici externe și militare europene comune și a aderării României la Spațiul Schengen.[109] Deși nu a făcut parte din niciun partid politic european în primii 3 ani de existență, USR a purtat negocieri cu Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și într-o mai mică măsură cu Partidul Popular European (PPE) și Partidul Verde European (EGP). Ezitarea USR de a se alătura ALDE s-a datorat faptului că un partid românesc căruia i se opunea vehement la acea vreme (care făcea parte dintr-o coaliție guvernamentală cu PSD), mai exact Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), făcea deja parte din acel partid european și avea același acronim.[110]

În mai 2019, partidul a declarat[111] că va participa în iunie 2019 la noul grup liberal din Parlamentul European care include partidul francez La République En Marche!, numit Renew Europe. La 30 mai 2019, Alianța Liberalilor și Democraților s-a retras din ALDE.[112] Prin urmare, fără alte obstacole în calea sa, USR s-a alăturat ALDE la 28 iunie 2019.[113]

Membri notabili

modificare

Membrii actuali

modificare

Foști membri

modificare

Președinți

modificare

     A ocupat funcția de Prim-ministru

Nr. Nume
născut – decedat		 Portret În funcție din Până Durată
1 Nicușor Dan
(1969– )		   28 iulie 2016 1 iunie 2017[117] 10 luni și 4 zile
– Elek Levente
(interimar)
(1971– )		   1 iunie 2017[118] 28 octombrie 2017 4 luni și 27 zile
2 Dan Barna
(1975– )		   28 octombrie 2017[119] 1 octombrie 2021 3 ani, 11 luni și 3 zile
3 Dacian Cioloș
(1969– )		   1 octombrie 2021[120] 7 februarie 2022 4 luni și 6 zile
– Cătălin Drulă
(interimar)
(1981– ) 		  7 februarie 2022[121] 10 iulie 2022 5 luni și 3 zile
4 Cătălin Drulă
(1981– ) 		  10 iulie 2022[122] 10 iunie 2024 1 an și 11 luni
– Dominic Fritz
(interimar)
(1983– ) 		  10 iunie 2024[123] 26 iunie 2024 16 zile
5 Elena Lasconi
(1972– ) 		  26 iunie 2024 prezent 5 luni și 26 zile

Performanțe electorale

modificare

Alegeri prezidențiale

modificare
An Candidat Primul tur Al doilea tur Rezultat
Voturi Procente (%) Voturi Procente
2019 Dan Barna 1.384.450
15,02 / 100
A pierdut alegerile
2024 Elena Lasconi 1.772.500
19,18 / 100
Alegeri anulate

Alegeri parlamentare

modificare
An Camera Deputaților Senat Poziție Rezultat Guverne
Voturi Procente (%) Mandate Voturi Procente (%) Mandate
2016 625.154
8,87 / 100
30 / 329
629.375
8,92 / 100
13 / 136
 3  Opoziție față de guvernul PSD-ALDE (2017–2019) Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Guvernele Orban (I & II)
Opoziție față de guvernul minoritar PSD (2019)
Sprijin pentru guvernul minoritar PNL (2019–2020)
2020 906.965
15,34 / 100
55 / 330
936.864
16,06 / 100
25 / 136
 3  Guvern de coaliție PNL-USR PLUS-UDMR (2020–2021) Cîțu, Ciucă, Ciolacu
Opoziție față de guvernul minoritar PNL-UDMR (2021)
Opoziție față de guvernul PSD-PNL-UDMR (2021–2023)
Opoziție față de guvernul PSD-PNL (2023–prezent)
2024 1.146.357
12,40 / 100
40 / 330
1.134.831
12,26 / 100
19 / 136
 4  TBD TBD

Alegeri europarlamentare

modificare
An Voturi Procente (%) Mandate Poziție
2019 2.028.236 22,36%
4 / 32
 3 
(ca USR PLUS)
2024 778.901 8,71%
2 / 33
 3 
(ca Alianța Dreapta Unită sau ADU pe scurt)

Alegeri locale

modificare
Alegeri Consilieri județeni (CJ) Primari Consilieri locali (CL) Voturi Procente (%) Poziție
Voturi Procente (%) Locuri Voturi Procente (%) Locuri Voturi Procente (%) Locuri
2016 143.544 1,73%
15 / 1.434
 96.789 1,13%
0 / 3.186
 121.099 1,44%
39 / 40.067
 143.544 1,73%  7 
(ca USB)
2020 478.659 6,65%
103 / 1.340
 490.362 6,58%
39 / 3.176
 504.563 6,85%
1.207 / 39.900
 696.478 8,89%  3 
(ca USR PLUS)
2024 653.476 8,29%
46 / 1.338
 550.850 6,28%
28 / 3.180
 583.042 6,70%
830 / 39.900
 550.850 6,28%  3 
(ca Alianța Dreapta Unită)
Județ Alegeri Voturi Procente (%) Consilieri +/- Guvernare locală
Alba 2020 13.949 9,5 (#3)
4 / 32
4 Opoziție
Arad 2020 20.712 12,8 (#2)
5 / 32
5 Opoziție
Argeș 2020 26.594 10,7 (#3)
4 / 34
4 Opoziție
Bacău 2020 61.621 27,0 (#2)
3 / 36
3 Opoziție
Bihor 2020 5.741 2,3 (#5)
0 / 34
0 Extraparlamentar
Bistrița-Năsăud 2020 5.476 4,4 (#4)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Botoșani 2020 5.539 3,6 (#5)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Brăila 2020 5.837 5,3 (#4)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Brașov 2020 39.013 19,3 (#3)
8 / 34
8 PNL–USR-PLUS
București 2020 175.953 27,0 (#2)
17 / 55
2 PNL–USR-PLUS
Buzău 2020 11.866 6,6 (#4)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Călărași 2020 46.932 37,3 (#2)
4 / 30
4 Opoziție
Caraș-Severin 2020 6.281 5,3 (#4)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Cluj 2020 30.701 12,2 (#3)
5 / 36
5 Opoziție
Constanța 2020 34.896 13,0 (#3)
5 / 36
5 PNL–USR-PLUS
Covasna 2020 1.836 2,7 (#9)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Dâmbovița 2020 6.054 2,9 (#5)
0 / 34
0 Extraparlamentar
Dolj 2020 17.563 6,7 (#4)
0 / 36
0 Extraparlamentar
Galați 2020 11.844 6,0 (#3)
0 / 34
0 Extraparlamentar
Giurgiu 2020 4.194 3,4 (#5)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Gorj 2020 6.373 4,2 (#5)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Harghita 2020 1.330 1,3 (#7)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Hunedoara 2020 12.949 7,9 (#4)
2 / 32
2 Opoziție
Ialomița 2020 6.096 5,7 (#4)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Iași 2020 39.416 14,6 (#3)
6 / 36
6 Opoziție
Ilfov 2020 26.389 14,5 (#2)
5 / 32
5 Opoziție
Maramureș 2020 14.143 7,7 (#4)
3 / 34
3 PNL–USR-PLUS
Mehedinți 2020 2.876 2,4 (#5)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Mureș 2020 6.908 3,4 (#6)
0 / 34
0 Extraparlamentar
Neamț 2020 19.564 10,7 (#3)
4 / 34
4 Opoziție
Olt 2020 5.019 2,5 (#5)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Prahova 2020 131.179 45,9 (#1)
8 / 36
8 PNL–USR-PLUS (2020–2021)
Opoziție (2021–prezent)
Sălaj 2020 6.851 7,0 (#4)
2 / 30
2 Sprijin
Satu Mare 2020 7.072 5,4 (#5)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Sibiu 2020 15.573 10,1 (#4)
4 / 32
4 Opoziție
Suceava 2020 15.751 6,2 (#4)
0 / 36
0 Extraparlamentar
Teleorman 2020 6.143 3,8 (#3)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Timiș 2020 55.155 21,5 (#2)
10 / 36
10 PNL–USR-PLUS (2020)
Opoziție (2020–prezent)
Tulcea 2020 5.288 6,1 (#4)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Vâlcea 2020 8.319 5,2 (#4)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Vaslui 2020 12.140 8,4 (#4)
3 / 34
3 Opoziție
Vrancea 2020 58.610 41,0 (#2)
5 / 32
5 Sprijin
Oraș Primar Poziție Consiliu local Guvernare locală
Voturi Procente Consiliu +/-
Sectorul 1
40,95 / 100
 1 26.675 30,0 (#2)
9 / 27
 ▲ 1 PNL–USR-PLUS (2020–2021)
USR-PLUS minoritate (2021–prezent)
Sectorul 2
36,91 / 100
 1 33.145 29,1 (#2)
9 / 27
 ▲ 4 PNL–USR-PLUS
Sectorul 3
28,48 / 100
 2 34.236 25,7 (#1)
9 / 31
 ▲ 1 Opoziție
Sectorul 4
29,88 / 100
 2 28.999 28,5 (#2)
9 / 27
 ▲ 3 Opoziție
Sectorul 5
25,24 / 100
 3 14.838 16,5 (#3)
5 / 27
 ▬ 0 Opoziție
Sectorul 6
43,40 / 100
 1 30.657 24,8 (#3)
8 / 27
 ▲ 1 PNL–USR-PLUS
Cluj-Napoca
8,27 / 100
 2 16.691 17,1 (#2)
5 / 27
 ▲ 5 Opoziție
Timișoara
53,25 / 100
 1 37.977 41,4 (#1)
13 / 27
 ▲ 13 PNL–USR-PLUS (2020)
USR-PLUS minoritate
Iași
30,31 / 100
 2 24.785 29,0 (#2)
9 / 27
 ▲ 9 Opoziție
Brașov
42,06 / 100
 1 26.525 32,7 (#1)
12 / 27
 ▲ 12 PNL–USR-PLUS
Constanța
24,31 / 100
 2 22.773 23,9 (#2)
9 / 27
 ▲ 9 PNL–USR-PLUS

Cronologia rezultatelor

modificare
An  
RO 		 
UE 		 
AB 		 
AR 		 
AG 		 
BC 		 
BH 		 
BN 		 
BT 		 
BV 		 
BR 		 
B 		 
BZ 		 
CS 		 
CL 		 
CJ 		 
CT 		 
CV 		 
DB 		 
DJ 		 
GL 		 
GR 		 
GJ 		 
HR 		 
HD 		 
IL 		 
IS 		 
IF 		 
MM 		 
MH 		 
MS 		 
NT 		 
OT 		 
PH 		 
SM 		 
SJ 		 
SB 		 
TR 		 
SV 		 
TM 		 
TL 		 
VS 		 
VL 		 
VN
2016   8.9 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A   25.3 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A
2017
2018
2019   22.3
2020   15.5
             		  9.5   12.8   10.7   27.0[a]   2.3   4.4   3.6   19.3
         		  5.3   27.0
         		  6.6   5.3   37.3[a]   12.2   13.0
         		  2.7   2.9   6.7   6.0   3.4   4.2   1.3   7.9   5.7   14.6   14.5   7.7   2.4   3.4   10.7   2.5   45.9[a]
         		  5.4   7.0   10.1   3.8   6.2   21.5
         		  6.1   8.4   5.2   41.0[a]
2021   45.9   21.5
2022   15.5
2023
2024   12.3   8.5   7.1   8.6   13.5   10.3 2.3   6.2   3.7   22.8   5.2   27.6
             		  7.7   5.5   4.8   14.8   12.7
         		2.7   2.8   8.0   5.2   5.9 4.2   2.3   6.6   6.8   14.2   18.6   7.3   4.8   6.8   7.9   5.0   10.8   5.0   5.5   12.4   4.7   6.8   25.8   4.5   9.8   4.7   8.3
An  
RO 		 
UE 		 
AB 		 
AR 		 
AG 		 
BC 		 
BH 		 
BN 		 
BT 		 
BV 		 
BR 		 
B 		 
BZ 		 
CS 		 
CL 		 
CJ 		 
CT 		 
CV 		 
DB 		 
DJ 		 
GL 		 
GR 		 
GJ 		 
HR 		 
HD 		 
IL 		 
IS 		 
IF 		 
MM 		 
MH 		 
MS 		 
NT 		 
OT 		 
PH 		 
SM 		 
SJ 		 
SB 		 
TR 		 
SV 		 
TM 		 
TL 		 
VS 		 
VL 		 
VN

Bold indică cel mai bun rezultat până în prezent.
     Va fi decis
     Prezent în legislatură (în opoziție)
     Partener de coaliție junior
     Partener de coaliție senior

Note

modificare
  1. ^ a b c d A participat în alianță cu PNL

Uniunea Salvați România (USR) la guvernare

modificare

     Guvern în care a făcut parte Uniunea Salvați România (USR)

Legislatura Guvernul[124] Partide membre Nr. ministere % din ministere Perioada guvernării Poziție parlamentară
2016–2020 Guvernul Sorin Grindeanu PSD, ALDE N/A N/A 4 ianuarie 2017–29 iunie 2017 Opoziție
2016–2020 Guvernul Mihai Tudose PSD, ALDE N/A N/A 29 iunie 2017–29 ianuarie 2018 Opoziție
2016–2020 Guvernul Viorica Dăncilă PSD, ALDE
(ulterior doar PSD)		 N/A N/A 29 ianuarie 2018–4 noiembrie 2019 Opoziție
2016–2020 Guvernul Ludovic Orban (1) PNL N/A N/A 4 noiembrie 2019–14 martie 2020 Susținere parlamentară
2016–2020 Guvernul Ludovic Orban (2) PNL N/A N/A 14 martie 2020–23 decembrie 2020 Susținere parlamentară
2020–2024 Guvernul Florin Cîțu PNL, USR, UDMR 7 33,34% 23 decembrie 2020–25 noiembrie 2021 Coaliție de guvernământ
2020–2024 Guvernul Nicolae Ciucă PSD, PNL, UDMR N/A N/A 25 noiembrie 2021–15 iunie 2023 Opoziție
2020–2024 Guvernul Marcel Ciolacu PSD, PNL N/A N/A 15 iunie 2023–prezent Opoziție

Singurul guvern în care Uniunea Salvați România (USR) a participat până acum a fost Guvernul Florin Cîțu. Înainte de intrarea la guvernare în cabinetul Cîțu, Uniunea Salvați România (USR) a susținut, de asemenea, guvernele Orban I și Orban II în Parlament în contextul pandemiei de coronavirus.

Note

modificare
  1. ^ „Nicușor Dan a depus actele pentru înființarea partidului politic Uniunea Salvați Bucureștiul”. Mediafax. . 
  2. ^ Mara Ivanov (). „USB, USR și Uniunea pentru Codlea devin Uniunea Salvați România”. România liberă. 
  3. ^ „Contact”. Uniunea Salvați România. 
  4. ^ „Rezultatele alegerilor pentru președinția USR PLUS”. www.agerpres.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Leader of Romanian anti-corruption party resigns”. POLITICO. . Accesat în . 
  6. ^ a b Nordsieck, Wolfram (). „Romania”. Parties and Elections in Europe. Accesat în . 
  7. ^ „In Romania 165 seats in the Chamber of Deputies and 69 seats in the Senate seats necessary for a majority”. pollofpolls.eu. . Accesat în . 
  8. ^ „USR repară după PSD. Policy brief: Cum va reforma USR-ul taxarea și ANAF-ul” (PDF). Accesat în . 
  9. ^ “Save Romania” Union and the Persistent Populism in Romania, Taylor & Francis (Routledge) 
  10. ^ Dragoman, Dragoș (). „"Save Romania" Union and the Persistent Populism in Romania”. Problems of Post-Communism. 68 (4): 303–314. doi:10.1080/10758216.2020.1781540 – via Taylor and Francis+NEJM. 
  11. ^ „USR: un referendum care dezbina, nevoia de instituționalism și de un nou leadership; contributors.ro”. 
  12. ^ „Conferința „Viitorul Europei" la final. Consultarea cetățenească s-a încheiat, urmează negocieri dificile care pot redefini Uniunea; contributors.ro”. 
  13. ^ „LIBERALISMUL ÎN EUROPA-TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR; România Europeană”. 
  14. ^ Cosmin Ruscior (). „Dan Barna la RFI: Congresul USR, perfect statutar; riscul ruperii partidului e nesemnificativ”. RFI România. 
  15. ^ en Arch Puddington, ed. (). „Romania”. Freedom in the World 2017: The Annual Survey of Political Rights and Civil Liberties. Rowman & Littlefield. p. 426. ISBN 978-1-5381-0008-0. The Save Romania Union (USR)—a new, broad-based centrist party 
  16. ^ „VIDEO Barna: USR va adera la partidul liberal european ALDE”. G4Media. . 
  17. ^ „Noul grup politic din Parlamentul European format din ALDE, En Marche și USR-PLUS se va numi Renew Europe”. News.ro. . 
  18. ^ „Grupuri parlamentare”. Senatul României. Accesat în . 
  19. ^ „Grupuri parlamentare”. Camera Deputaților din România. Accesat în . 
  20. ^ a b c „Situația mandatelor repartizate pe partide”. Rezultate finale 5 iunie 2016. Biroul Electoral Central. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ „USB, USR si Uniunea pentru Codlea au fuzionat duminica intr-un eveniment cu usile inchise”. . Accesat în . 
  22. ^ Gotev, Georgi (). „Dan Barna: Save Romania Union similar to Macron's En Marche”. 
  23. ^ „Nicușor Dan a depus actele pentru înființarea partidului politic Uniunea Salvați Bucureștiul”. Evenimentul zilei. . 
  24. ^ „Echipa USB”. Uniunea Salvați Bucureștiul. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ „Dan Podaru și Argentina Traicu se retrag din calitatea de membri fondatori ai Uniunii Salvați Bucureștiul, a lui Nicușor Dan”. HotNews. . 
  26. ^ „Nicușor Dan (USB) propune un program pentru București”. Politic Scan. . 
  27. ^ a b „Comunicat - Uniunea Salvați Bucureștiul”. Uniunea Salvați Bucureștiul. . 
  28. ^ „USB, USR și Uniunea pentru Codlea fuzionează duminică într-un eveniment cu ușile închise”. HotNews. . 
  29. ^ „Nicușor Dan: Peste 60 de contestații au fost depuse, în județe, la listele de candidați USR”. AGERPRES. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ „Nicușor Dan: Fuziunea dintre USR și USB a rămas definitivă prin decizia CAB”. AGERPRES. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ Cine este Dan Barna, noul președinte al Uniunii Salvați Romania: Expert în fonduri europene și oponent al inițiativei Coaliției pentru Familie de modificare a Constituției - Politic - HotNews.ro, www.hotnews.ro,  
  32. ^ Congresul nr. V - Uniunea Salvați România, congres.usr.ro 
  33. ^ USR anunță oficial vicepreședinții aleși. Echipa lui Barna are majoritate - Politic - HotNews.ro, www.hotnews.ro,  
  34. ^ USR și-a ales conducerea. Care este componența echipei președintelui Dan Barna - Politic - HotNews.ro, www.hotnews.ro,  
  35. ^ Dan Barna a fost validat pentru un nou mandat de președinte USR
  36. ^ „Echipa Barna câștigă alegerile pentru Biroul Național al USR PLUS”. Antena 3. . Accesat în . 
  37. ^ „BREAKING Dacian Cioloș a demisionat de la șefia USR după patru luni, Cătălin Drulă devine președinte interimar”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  38. ^ „OFICIAL Dacian Cioloș a demisionat din USR, alături de alți patru europarlamentari. Ei lansează Partidul REPER”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  39. ^ Ioana Coman (). „USR se grăbește cu alegerile pentru șefia partidului. Drulă: „Nu mai putem aștepta până în toamnă"”. Digi24.ro. Accesat în . 
  40. ^ Adriana Duțulescu (). „Surse: Primarul Brașovului, Allen Coliban, vrea să candideze împotriva lui Cătălin Drulă, pentru șefia USR”. Digi24.ro. Accesat în . 
  41. ^ Ioana Coman (). „Cătălin Drulă și-a anunțat candidatura la șefia USR: „E nevoie de o mână hotărâtă pe volan"”. Digi24.ro. Accesat în . 
  42. ^ Ioana Coman (). „Octavian Berceanu și-a depus candidatura pentru președinția USR”. Digi24.ro. Accesat în . 
  43. ^ Forța Dreptei, USR și PMP anunță formarea Alianței Dreapta Unită - Forta Dreptei, Forta Dreptei - Prin noi înșine,  
  44. ^ VIDEO USR, PMP și Forța Dreptei au lansat oficial Alianța Dreapta Unită, alternativă la PSD-PNL / Listă comună la europarlamentare: cine candidează, www.hotnews.ro 
  45. ^ „VIDEO Cioloș și Barna anunță formarea „Alianței 2020 USR PLUS" pentru alegeri - HotNews.ro”. . Accesat în . 
  46. ^ Caucaso, Osservatorio Balcani e. „Romania: 2019, tra inflazione ed elezioni” (în italiană). OBC Transeuropa. Accesat în . 
  47. ^ „BEC motivează de ce a respins cererea Alianței USR- PLUS pentru europarlamentare: Președinți sunt Nicușor Dan și Daneș Raluca”. Mediafax. . 
  48. ^ „Centrala Electorală Biroul anunță că Alianța 2020 USR PLUS nu poate merge la europarlamentare”. EURACTIV. . 
  49. ^ „Nicușor Dan: Am găsit soluția care să îmi permită să contrasemnez legal protocolul Alianței USR-PLUS”. Agerpres. . 
  50. ^ „Comunicat de presă”. 
  51. ^ Pirvoiu, Claudia (). „Campania electorală la români: Agheasmă, mici și în”. HotNews. 
  52. ^ „BEC a decis că Alianța USR-PLUS poate folosi sloganul „O Românie fără hoție"”. HotNews. . 
  53. ^ Alexandru, Matei (). „DOCUMENT Fuziunea dintre USR și PLUS a primit votul final din partea membrilor ambelor partide, reuniți în congres comun online: 84,65% au votat în favoarea fuziunii / Noul partid, care se va numi USR până la viitorul congres la care i se va schimba numele în USR PLUS, urmează să fie înregistrat la Tribunal”. G4Media.ro. Accesat în . 
  54. ^ „USR PLUS revine la denumirea de USR și la vechea siglă”. stirileprotv.ro. . Accesat în . 
  55. ^ „Care a fost traseul alianței dintre USR-PLUS până la fuziunea aprobată definitiv de Curtea de Apel București”. G4Media. . 
  56. ^ „USR și PLUS au fuzionat. Decizia Curții de Apel București, definitivă. Noul partid se pregătește de Congres”. Digi24. . 
  57. ^ „Dacian Cioloș a fost ales președintele USR PLUS”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  58. ^ „Echipa Barna câștigă alegerile pentru Biroul Național al USR PLUS” (în Romanian). www.antena3.ro. Accesat în . 
  59. ^ „USR PLUS revine la denumirea de USR și la vechea siglă”. stirileprotv.ro. . Accesat în . 
  60. ^ „USR”. Uniunea Salvați România. . 
  61. ^ „Programul politic al USR în 9 puncte”. Digi 24. . 
  62. ^ „Revoluția cetățenilor - Puterea în mâna ta! Program de Guvernare participativ”. Uniunea Salvați România. Accesat în . 
  63. ^ Dan Tapalagă (). „Cum se definește ideologic USR-ul lui Nicușor Dan prin programul politic”. HotNews. 
  64. ^ „Cum se defineste ideologic USR-ul lui Nicusor Dan prin programul politic - HotNews.ro”. . Accesat în . 
  65. ^ „USR și-a lansat programul politic. Nicușor Dan: "O direcție - corupție și de administrație publică, de reformare a statului român; a doua direcție - dezvoltarea economică sustenabilă"”. HotNews. . 
  66. ^ „USR si-a lansat programul politic. Nicusor Dan: "O directie - coruptie si de administratie publica, de reformare a statului roman; a doua directie - dezvoltarea economica sustenabila" - HotNews.ro”. . Accesat în . 
  67. ^ „Nicusor Dan a lansat sloganul de campanie al USR: "Dacian Ciolos, in sfarsit ai cu cine" - HotNews.ro”. . Accesat în . 
  68. ^ „USR si-a lansat candidatii: Fostii ministri Cristian Ghinea si Vlad Alexandrescu, pe liste. Ciolos, viitor premier”. Ziare.com. Accesat în . 
  69. ^ „Jurnalistul și activistul Mihai Goțiu va candida pe listele USR Cluj la Senat. Goțiu, adversar al gazelor de șist și al proiectului de la Roșia Montană”. HotNews.ro. . 
  70. ^ „Scriitorul Dan Lungu va candida pe listele USR la alegerile parlamentare, ocupând primul loc la Senat la Iași”. HotNews. . 
  71. ^ „Fostul ministru al culturii Vlad Alexandrescu va candida la alegeri din partea USR/ Partidul Oamenilor Liberi din Târgu Mureș, colaborare cu USR pentru alegeri”. HotNews. . 
  72. ^ „Cristian Ghinea, singurul ministru din guvernul Cioloș care candidează din partea USR: "De azi vă cer votul. Termitele trebuie oprite să ne dărâme casa în cap"/ Alți șapte secretari de stat pe listele USR”. HotNews. . 
  73. ^ „Nicușor Dan și Clotilde Armand îi prezintă pe membrii cabinetului Cioloș care vor candida pentru USR la alegerile parlamentare din 11 decembrie”. Privesc.eu. . 
  74. ^ a b c en Georgi Gotev (). „Dan Barna: Save Romania Union similar to Macron's En Marche”. EurActiv. 
  75. ^ en Cornel Ban (). „Romania: a social democratic anomaly in eastern Europe?”. openDemocracy. 
  76. ^ „Romania: a social democratic anomaly in eastern Europe?”. 
  77. ^ „Romania goes to polls in shadow of corruption and fatal fire” (în engleză). The Irish Times. Accesat în . 
  78. ^ „The political framework of Romania - Bank of Scotland” (în engleză). www.bankofscotlandtrade.co.uk. Accesat în . 
  79. ^ Elena Crângașu (). „Barna vrea declanșarea unui referendum intern pentru poziționarea USR ca partid de centru-dreapta / Reacția lui Goțiu”. Mediafax. 
  80. ^ Vulpescu, Ionuț (). „România, poligon de încercare pentru un program libertarian care nu are nimic în comun cu realitatea – Q Magazine”. www.qmagazine.ro. Accesat în . 
  81. ^ FLUX 24 (). „Scandal cu legionari în USR”. Flux24.ro. Accesat în . 
  82. ^ Luca, Iulian (). „Claudiu Năsui, în centrul unei noi controverse: Îi solicit lui Dacian Cioloș o clarificare” (în Romanian). Capital. Accesat în . 
  83. ^ „USR și democrația reprezentativă. Ce a mai rămas din ele? | Revista 22” (în engleză). revista22.ro. . Accesat în . 
  84. ^ „Precizări: USR susține activitatea DNA și lupta anticorupție”. Uniunea Salvați România. . 
  85. ^ I. R. (). „PNL și USR cer respingerea de urgență a OUG 13”. HotNews.ro. 
  86. ^ Gabriel Pecheanu (). „USR și platforma „România 100" anunță că vor participa la protestele de duminică: Suntem într-un război purtat de PSD împotriva românilor”. Gândul. 
  87. ^ „Proteste USR și PNL în Parlament: au făcut zid în fața prezidiului Camerei Deputaților și au bătut cu pumnii în bănci. VIDEO”. Știrile Pro TV. . 
  88. ^ Iulia Roșca (). „Protest USR "fără penali" în plenul Camerei Deputaților, împotriva legilor justiției: "Ați mai administrat o doză de poloniu radioactiv justiției astăzi"”. HotNews.ro. 
  89. ^ a b „USR începe strângerea de semnături pentru campania "Fără penali în funcții publice"”. Uniunea Salvați România. . 
  90. ^ „USR: Inițiativa cetățenească "Fără penali în funcții publice" a strâns peste 1.000.000 de semnături”. Digi 24. . 
  91. ^ G. S. (). „USR a depus la CCR inițiativa "Fără penali în funcții publice", împreună cu 850.000 de semnături”. HotNews.ro. 
  92. ^ „farapenaliinfunctiipublice.ro aparține acum domeniului B” (în engleză). This is map - health blog. Accesat în . 
  93. ^ „USR: Inițiativa cetățenească "Fără penali în funcții publice" a strâns peste 1.000.000 de semnături”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  94. ^ „Republica Moldova”. Uniunea Salvați România. 
  95. ^ „10 proiecte prioritare ale USR pentru guvernare”. Uniunea Salvați România. 
  96. ^ A. L. (). „Dan Barna îl felicită pe Andrei Năstase pentru câștigarea alegerilor la Primăria Chișinăului și spune că "greul abia începe"”. HotNews.ro. 
  97. ^ „Alegerile pentru Chișinău au fost invalidate. Dodon jubilează, iar USR susține că asta se întâmplă când corupția e regulă”. Ziare.com. . 
  98. ^ „Nicușor Dan: USR are două probleme: conflictul dintre progresiști și conservatori și lipsa de colegialitate și de încredere”. Știrile Pro TV. . 
  99. ^ „Dan Barna despre inițiativa anti-gay: Mai rezolvăm o problemă pe care NU o aveam”. Știri de Sibiu. . 
  100. ^ Alina Neagu (). „USR a decis, în cadrul referendumului intern, să se poziționeze împotriva referendumului inițiat de Coaliția pentru Familie”. HotNews.ro. 
  101. ^ „USR îndeamnă alegătorii să boicoteze referendumul pentru familie”. Ziare.com. . 
  102. ^ „USR va susține parteneriatul civil”. Digi 24. . 
  103. ^ Vlad-Levente Viski (). „Evenimente MozaiQ cu ocazia Bucharest Pride 2017!”. MozaiQ. 
  104. ^ „UPDATE: Reacția actriței din Cluj, după ce a fost săltată de jandarmi. „De ce sunt acuzată de violență când nu am fost violentă"”. Libertatea. . 
  105. ^ Iulian Bîrzoi (). „Barna ar susține o lege care să permită căsătoriile între persoanele cu același sex: Nu aș vedea nicio problemă”. Adevărul. 
  106. ^ Times, Epoch, Roșia Montană nu a intrat în UNESCO. Vlad Alexandrescu: "Prin această mișelie Guvernul a trădat interesele României!" | Epoch Times România, epochtimes-romania.com 
  107. ^ „UNESCO a amânat includerea Roșiei Montane în patrimoniul mondial, după ce Guvernul României a cerut acest lucru: Statul parte nu vrea să înscriem situl pe listă”. Hotnews. . 
  108. ^ Alexandra Sandru, Vlad Alexandrescu, despre situația Roșiei Montane: Statul, acaparat de o gașcă de ticăloși, a trădat mișelește interesele României, Ziare.com 
  109. ^ „Arhive România în lume”. Uniunea Salvați România. Accesat în . 
  110. ^ Redacția (). „Ghinea: USR are discuții active cu partidul european ALDE”. G4Media.ro. Accesat în . 
  111. ^ „Dan Barna, președintele USR: „Decizia Comisiei politice a USR: vom participa la crearea noului grup politic Liberalii și Democrații + En Marche în PE. Este timpul să reînnoim Europa!"”. Twitter (în engleză). . Accesat în . 
  112. ^ „UPDATE ALDE România s-a retras din ALDE Europa - Politic - HotNews. ro”. HotNews. . Accesat în . 
  113. ^ https://www.aldeparty.eu/news/alde-party-council-meets-zurich [nefuncțională]
  114. ^ „Fostul ministru al Sănătății Ioana Mihăilă pleacă din USR în partidul lui Cioloș”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  115. ^ „Deputatul Andrei Lupu, dat afară din USR după ce a criticat dur conducerea. Drulă: Bunul-simț ar fi trebuit să îi spună să plece singur”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  116. ^ „Un membru al conducerii USR pleacă din partid și se înscrie în REPER”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  117. ^ „Nicușor Dan și-a anunțat oficial demisia din USR. E dispus să se întoarcă în anumite condiții”. Digi24. . 
  118. ^ Oana Popescu, ed. (). „Elek Levente, președinte interimar al USR”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  119. ^ G. S., ed. (). „Dan Barna a fost ales președinte USR: Voi lua legătura cu filialele care nu au venit la congres pentru a închide această zbatere în care a fost partidul”. HotNews. 
  120. ^ Alexandru Costea (). „Dacian Cioloș a fost ales președintele USR PLUS”. Digi24. Accesat în . 
  121. ^ „Cătălin Drulă va prelua conducerea interimară a USR, anunță purtătorul de cuvânt al partidului”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  122. ^ „LIVE Cătălin Drulă a fost ales președintele USR din primul tur, cu 71% din voturi/ Primul mesaj după ce a fost ales: "De azi suntem o singură echipă, nu mai avem timp de vedetisme și politică imatură/ Nu mai dați voturile bandiților, schimbarea e posibilă"”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  123. ^ Adriana Mîț, ed. (). „Dominic Fritz: Îmi asum candidatura pentru președinția USR”. Express de Banat. 
  124. ^ Lista de guverne începe din momentul intrării USR în Parlament.

Legături externe

modificare
  Portal Politică
  Portal România
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Uniunea_Salvați_România&oldid=16714131