Județul Timiș

Timiș este un județ așezat în partea de vest a României, în centrul provinciei istorice Banat. Reședința lui este municipiul Timișoara, capitala regiunii de Vest și cel mai mare și important oraș al macroregiunii de dezvoltare Sud-Vest a României.

Timiș
—  Județ  —
Vedere a satului Charlottenburg din județul Timiș
Stemă
Timiș (România) Poziția geografică în România
Coordonate: 45°47′N 21°21′E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Regiune	Banat
SIRUTA	350
Reședință	Timișoara
Componență	2 municipii 8 orașe 93 Comune
Guvernare
- președinte al Consiliului Județean Timiș[*]​	Alin-Adrian Nica ( PNL, 2020)
- Prefect	Mihai Ritivoiu (2022)
Suprafață
- Total	8.696,7 km²
Populație (2020)
- Total	▲ 758.380 locuitori
- Densitate	78,6 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Prefix telefonic	+40 256/356
Indicativ autovehicule	TM
Locul după populație	4
Prezență online
www.cjtimis.ro GeoNames OpenStreetMap relation
Harta României cu județul Timiș indicat

Geografic, este cel mai vestic județ al țării. Se învecinează cu județele Arad, Caraș-Severin și Hunedoara, precum și cu districtele Banatul de Sud, Banatul Central și Banatul de Nord din Serbia și cu județul Csongrád-Csanád din Ungaria, cu care formează frontiere de stat.

Teritorial, este cel mai întins județ al României, cu 8.696,7 km² (3,65% din suprafața întregii țări). A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a regiunii Banat (cu părți din raioanele Arad, Bozovici, Caransebeș, Ciacova, Făget, Gătaia, Jimbolia, Lipova, Moldova Nouă, Oravița, Orșova, Pecica, Reșița, Sânnicolau Mare și Timișoara).

Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte din județul Timiș-Torontal, ținutul Timiș, regiunea Timișoara, precum și din comitatul Timiș, la care se adaugă actuala zonă metropolitană Timișoara. În plan european, județul face parte din euroregiunea DKMT.

Etimologie

Numele județului provine de la denumirea râului Timiș. Conform dicționarului etimologic al lui Kiss Lajos, probabil că numele râului vine din limba dacă: thibh-isjo (în traducere „mlăștinos”). La sosirea slavilor de nord, acest cuvânt a fost folosit ca și Tamiș. Acesta a fost preluat de maghiari prin Temes, de germani prin Temesch și de români prin Timiș. În perioada romană, Timișul a fost numit Tibisis sau Tibiscus.

Stema

Stema județului Timiș se compune dintr-un scut tăiat; în partea superioară, pe câmp roșu, un leu din aur ieșind din crenelurile unui zid din aur zidit; leul ține și de o sabie încovoiată, cu vârf lat, din argint; în colțul din dreapta sus se află un soare din aur, iar în stânga sus, o lună din argint în creștere. În partea inferioară, pe câmp albastru este reprezentată o fascie undată din argint.

Semnificațiile elementelor însumate

• Leul cu braț înarmat, caracteristic Banatului Timișan, simbolizează apărătorii ținutului și ai creștinătății împotriva armatelor otomane; leul poartă sabia victorioasă a lui Pavel Chinezu, comite de Timiș.
• Zidul din aur simbolizează cetatea Timișoarei.
• Soarele din aur simbolizează, prin poziția sa, țelurile înalte pentru care au luptat eroii acestui ținut.
• Luna din argint reprezintă perechea soarelui.
• Fascia undată din argint, pe câmp albastru, simbolizează râul Timiș, cel care dă numele județului.

Variante vechi ale stemei

• 

  în perioada interbelică

• 

  în perioada comunistă

Geografie

Timișul este cel mai întins județ al României, ocupând 8.696,7 km², respectiv 3,65% din suprafața țării. Este intersectat de paralela de 46° lat. N, de meridianul de 21° long. E și de 22° long. E. Pe teritoriul său se găsește cel mai vestic punct al României, respectiv Beba Veche, la 20°15'44", în punctul Triplex Confinium.

Prin poziția sa geografică, aproape o treime din limitele județului constituie în același timp și frontiere de stat. Astfel, în partea de nord-vest, se învecinează cu județul Csongrád (Ungaria), 18 km din această frontieră fiind pe râul Mureș. La sud-vest, între Beba Veche și Lățunaș, județul Timiș se învecinează cu Provincia Autonomă Voivodina (Serbia). Legătura terestră cu județele țărilor învecinate este asigurată de punctele de trecere a frontierei de la Cenad, respectiv cele de la Stamora Moravița și Jimbolia. Județele române vecine cu județul Timiș sunt Arad la nord, Hunedoara la est și Caraș-Severin la sud-est.

Județul Timiș face parte din Euroregiunea Dunăre–Criș–Mureș–Tisa (DKMT), regiune transfrontalieră ce se întinde pe 71.879 km² și cuprinde o populație de 6 milioane de locuitori.

Relief

Câmpia Jimboliei

Dealurile Lipovei

Teritoriul județului Timiș cuprinde toate formele de relief, cu altitudini care pleacă de la 75 m în Lunca Timișului și ajung la 1.384 m în vârful Padeș din Munții Poiana Ruscă. Câmpia de Vest, aparținând Bazinului Panonic, ocupă aproximativ 6.700 km², reprezentând 77,2% din suprafața județului. Dealurile de Vest, de orogeneză hercinică, cu înălțimi cuprinse între 300 și 600 m, ocupă aproximativ 1.650 km² respectiv 19,01% din suprafață. Munții Poiana Ruscă, aparținând grupei Carpaților Occidentali acoperă o suprafață de cca. 350 km², respectiv 3,50% din suprafața totală a județului.

Hidrografie

Județul Timiș are o rețea hidrografică codificată de 3.104 km. Rețeaua hidrografică a județului Timiș este compusă din două bazine hidrografice: Bega–Timiș–Caraș și Mureș. Cele mai importante râuri din acest județ se consideră a fi: Bega, Bega Veche, Timiș, Bârzava, Moravița, Nădrag din bazinul hidrografic Bega–Timiș–Caraș și Aranca din bazinul hidrografic Mureș.

Prelucrare tri-dimensională pentru Munții Poiana Ruscă

În județul Timiș există numeroase lacuri, cel mai mare fiind Surduc (530 ha), totodată cel mai mare lac din vestul României. Alte lacuri mari sunt Satchinez (40 ha), Becicherecu Mic (33 ha), etc. Dintre lacurile artificiale pot fi enumerate: Timișoara (115 ha), Jimbolia, Cărpiniș, Deta, Banloc, Lovrin, Biled, Sânnicolau Mare, Diniaș, Partoș, Urseni, Nădrag, Dumbrăvița, Surducu Mic, etc. În județ sunt și două lacuri cu apă geotermală (25°C) și unul cu apă minerală la Românești lângă peșteră, cu o suprafață de 100 m² și vulcanul noroios de la Forgaci, (Vulcanul Noroios de tip „grifon” de la Forocici) în valea Magheruș, de 85 m².

Soluri

Cea mai mare parte a județului este ocupată de solurile zonale și anume, în partea de nord-vest apar cernoziomuri levigate și cernoziomuri de fânețe, apoi în zona deluroasă se succed de la vest spre est diferite tipuri de soluri silvestre, între care predomină cele brune. Solurile brun-închise, solurile cenușii și brun-roșcate ocupă suprafețe în jumătatea vestică. Solurile silvestre podzolite se dispun sub forma unei benzi aproape continue în colțul sud-estic al județului. Solurile de munte (silvestre-brune, brun-gălbui podzolite și brun-acide), dezvoltate sub păduri și pajiști secundare, apar pe o suprafață montană, în partea de est a județului. Solurile azonale ocupă suprafețe reduse, insulare, dintre acestea o extindere mai mare având-o lăcoviștile, semilăcoviștile și humicogleicele, urmate de smolnițe, în jumătatea sudică, apoi rendzinele brune, roșii-brune și terra rossa, în partea de est. Solonețurile sunt răspândite în jumătatea de vest, iar solurile erodate și rogosolurile, în bazinul râului Bega.

Solul județului Timiș oferă condiții prielnice pentru cultura plantelor agricole, îndeosebi pentru cultura cerealelor, dar și a plantelor tehnice și furajere, a pomilor fructiferi și viței de vie.

Resurse naturale

În subsolul județului Timiș se găsesc zăcăminte de lignit (Sinersig), bazalt (Lucareț–Șanovița), mangan (Pietroasa), argilă (Biled, Cărpiniș, Jimbolia, Lugoj și Sânnicolau Mare), țiței și gaze (în zona de vest a județului), nisip (Șag) și nisip pentru sticlă (Groși–Făget, Tomești și Gladna). Se exploatează, de asemenea, ape minerale la Buziaș, Călacea, Ivanda, Bogda și Timișoara.

Flora

Corespunzător reliefului și factorilor fizico-geografici, ca urmare a situării într-o regiune de interferență a elementelor central-europene cu cele submediteraneene, atlantice, continentale pontice și circumpolare, județul Timiș are o vegetație complexă și variată. În județ se regăsesc trei din cele cinci bioregiuni geografice desemnate la nivel național, respectiv bioregiunea panonică, continentală și alpină.

În accepțiunea fitogeografică generală, partea centrală și de vest a zonei de câmpie a județului Timiș se încadreaza în zona de silvostepă, cu toate că, pe fondul unei aridizări climatice, se constată o extindere a elementelor specifice stepei: specii de Festuca valesiaca, Festuca suleata, Festuca pseudovina, numeroase plante cu bulb, labiate, papilionacee și alte ierburi xeromezofile ce alcătuiesc pajiști stepice. Zona de silvostepă este reprezentată prin asociații care se întrepătrund cu terenurile cultivate. Ea se extinde în campie și pătrunde adânc în cadrul dealurilor pe culoarele largi de vale, cu excepția golfului de câmpie al Făgetului, copiind cu multă fidelitate configurația reliefului. În zona deluroasă, contactul cu pădurile de foioase este puternic modificat de activitatea antropică. În prezent, silvostepa a fost înlocuită, în cea mai mare parte, cu culturile de câmp; cele rămase sunt puternic transformate datorită pășunatului în pădure și exploatărilor forestiere. Din pădurile xerofile caracteristice silvostepei s-au păstrat doar câteva pâlcuri în apropiere de Murani, Banloc, Denta, Deta și Macedonia. Astfel, în Câmpia Gătaiei, de exemplu, gradul de împădurire este de 7%, în golful de câmpie al Lugojului de 5%, în Câmpia Timișului de 4%, în Câmpia Vingăi de 3%, iar în Campia Torontalului de numai 0,3%. Există și tufișuri de arbuști compuse din porumbar (Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna) și lemn câinesc (Ligustrum vulgare).

Fagul are un areal foarte larg, putând coborî, în condiții staționale specifice, până la 200–250 m și urca, în masiv, până la limita altitudinală a județului. Cerul prezintă și el un areal destul de larg, întinzându-se de la câmpie (90–100 m altitudine absolută) până în regiunea „submontană” (500–600 m), pe versanți însoriți și soluri scheletice. În acest interval altitudinal, cerul se asociază cu alte specii caracteristice zonei, cu stejarul, gorunul, gârnița și chiar cu fagul. În zona de deal din bazinul superior al râului Bega este caracteristică alternanța pădurilor de fag (pe versanții umbriți) cu păduri de gorun (pe cei însoriți). La altitudini mai mari se asociază bradul (Abies alba) și molidul (Picea abies), iar în unele locuri, alături de speciile autohtone, se află câteva conifere străine plantate: Pinus nigra, Pinus strobus, Pseudotsuga menziensi etc.

Subzona cereto-gârnițetelor ocupă, în general, câmpiile înalte și porțiunile cu fragmentare slabă-medie ale piemonturilor joase (aproximativ între 100–300 m). În Dealurile Buziașului se întâlnesc, în general, cereto-gârnițete (Quercus cerris, Quercus frainetto) sau cerete pure. Aceeași compoziție floristică dar în proporții diferite apare și în Dealurile Surducului, Sacoșului sau piemontul Poiana Ruscă unde predomină gorunul, cerul și gârnița, formând areale mai mari pe versanții însoriți. Dintre speciile de amestec mai frecvente sunt ulmul (Ulmus minor), jugastrul (Acer campestre) și sorbul (Sorbus torminalis). Acest tip apare și în Câmpia Timișului și Câmpia Bârzavei.

Vegetația de sărătură ocupă suprafețe mici, în jurul lacurilor și izvoarelor sărate sau în locuri depresionare, cu sol sărăturat, din Câmpia Banatului. Speciile halofile caracteristice sunt Puccinelia distans, Obione pedunculata, Festuca pseudovina etc. Vegetația luncilor din lungul râurilor Timiș, Bârzava și Mureș, în Câmpiile Timișului și Moraviței, a fost transformată prin acțiunile de îndiguire, desecare, crearea de lacuri de acumulare, legumicultura intensivă etc. Totuși, local s-au mai păstrat unele păduri de luncă, alcătuite din zăvoaie de salcie (Salix alba, Salix fragilis, Salix trianda) și plop (Populus alba), dar și arbuști ca sânger, călin, crușin, lemn câinesc, soc negru, măceș etc. Există și vegetație de nisip cu Festuca vaginata, pâlcuri de salcâm plantat etc. Vegetația de mlaștini și lacuri este dispusă în fâșii, după gradul de umezeală (pipirig, rogoz, papură și stuf la mal, iar spre interior nufăr, iris, albăstriță de apă etc.).

La nivelul județului Timiș sunt desemnate un număr de 45 arii naturale protejate (arii naturale protejate de interes național, internațional, comunitar, județean și local), arii ale căror limite se găsesc localizate integral sau parțial pe teritoriul județului. Suprafața cuprinsă în ariile naturale protejate este de 134.766,49 ha, reprezentând aproximativ 13% din suprafața județului.

Faună

În ceea ce privește fauna, pe teritoriul județului Timiș sunt prezente trei unități zoogeografice: provincia dacică, provincia panonică și provincia moesică. Teritoriul județului Timiș este traversat de două din cele 10 drumuri de migrație a păsărilor în România: drumul panono-adriatic și drumul panono-bulgar.

Fauna stepei și silvostepei a suferit puternice modificări, în sensul că numărul speciilor și densitatea acestora au scăzut datorită intervenției antropice. Dintre mamifere se remarcă prezența rozătoarelor: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), cățelul pământului (Sphalax leocodon), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), iepurele etc. Dintre păsări pot fi amintite: prepelița, potârnichea, sitarul, cristeiul roșu etc. Pe teritoriul județului Timiș nu s-a mai semnalat prezența dropiei (Otis tarda). Dintre răpitoarele de zi pot fi amintite șorecarul mare (Buteo buteo) și șorecarul încălțat (Buteo lagopus), iar dintre cele de noapte, bufnița și ciuful.

Asociația faunistică specifică pădurilor de stejar este compusă din ierbivore precum căprioara (în pădurile de luncă de la Sânnicolau Mare, Bazoș, Banloc și Jimbolia), cerbul lopătar (introdus în pădurile de la Bazoș și Pișchia), unele carnivore (vulpe, dihor, hermelină, nevăstuică, pisică sălbatică), apoi iepurele, veverița etc. De dată recentă este introducerea muflonului (Ovis musimon) în rezervația de vânătoare de la Charlotenburg, în Dealurile Lipovei. Dintre păsări sunt relativ frecvente: ciocănitoarea verzuie, șoimul rândunelelor, cucuveaua pitică, turturica, botgrosul, sturzul cântător, mierla neagră, pițigoiul mare, privighetoarea, egretele, porumbelul de scorbură, grangurul, dumbrăveanca, fazanul (colonizat în pădurile de lângă Timișoara, Pișchia și Macedonia).

Fauna piscicolă aparține de două zone: mreana (în est) și crapul (în vest). În cadrul zonei mrenei (Barbus barbus) se mai găsesc: scobar, clean, morunaș, somn, obleț, răspăr. În cadrul zonei crapului (Cyprinus carpio) se mai găsesc: plătică, babușcă, obleț, caras, știucă, porcușor de șes si, mai recent, au fost colonizați bibanul soare și somnul pitic. În apele cu pantă foarte mică, în canaluri, domină bibanul, babușca și carasul. În lacuri, în afară de crap, se află țipar și lin. Există și unele mamifere acvatice, unele cu blană prețioasă, ca vidra de râu (Lutra lutra) și bizamul (scăpat din crescătoriile din Ungaria). Avifauna se compune din rațe și gâște sălbatice, stârci, egrete, lișițe, iar în bălțile de la Cerneteaz, Satchinez și Becicherecu Mic trăiește gușul vânat (Luscinis svecica), o specie rară pentru fauna României.

Climă

Climatul este unul temperat-continental, cu influențe mediteraneene și oceanice, datorită faptului că Banatul se găsește la adăpostul lanțului carpatic, care oprește masele de aer rece dinspre nord și nord-est și permite pătrunderea celor maritime dinspre sud-vest și vest. Temperatura medie anuală a aerului depășește 11°C în câmpie și 10°C în regiunea dealurilor Lipovei. Maxima absolută de 42°C a fost înregistrată în 1952, la Teremia Mare și în anul 2000, la Timișoara, iar temperatura minimă absolută de -39,9°C, în 1942, la Lugoj. Intervalul de zile fără îngheț depășește 195 de zile în vest și 180 de zile în est.

Precipitațiile atmosferice prezintă variații ample de peste 80 mm chiar în cadrul ținutului cu climă de câmpie și creșteri importante pe dealurile din est. Maximul pluviometric se produce în luna iunie, ca urmare a intensificării activității ciclonice din nordul Oceanului Atlantic sau din bazinul Mării Mediterane. Durata medie anuală este de 29,8 zile la Timișoara și crește la 40–50 de zile pe dealurile din est. Grosimile medii ating maximum 8 cm în ianuarie și cca. 10 cm în est.

Vântul bate în câmpie dominant dinspre nord, în timp ce sudul județului este frecvent bântuit de vântul cald și uscat numit coșava.

În județul Timiș își desfășoară activitatea cinci stații meteorologice: Timișoara (alt. 86 m), Sânnicolau Mare (alt. 85 m), Banloc (alt. 83 m), Jimbolia (alt. 79 m) și Lugoj (alt. 123 m), toate fiind situate în zona de câmpie din Banat.

Temperaturi – medii lunare și anuale (°C)

Luna	Ian.	Feb.	Mar.	Apr.	Mai	Iun.	Iul.	Aug.	Sep.	Oct.	Nov.	Dec.	Anual
Stația
Timișoara	-1,1	1,3	5,8	11,1	16,4	19,4	21,2	20,7	16,3	11,2	5,8	1,2	10,9
Sânnicolau Mare	-1,5	0,9	5,5	11,1	16,6	19,7	21,4	21,1	16,7	11,2	5,3	0,3	10,7
Banloc	-1	1,4	5,8	11,2	16,6	19,8	21,5	21,1	16,6	11,4	5,9	1,1	10,9
Jimbolia	-0,4	1,5	5,5	11,3	16,9	20	22	21,6	16,3	11,2	5	0,1	10,9
Lugoj	-0,9	1,4	5,7	10,9	16	19	20,7	20,2	16	10,9	5,8	0,9	10,6

Regimul precipitațiilor – medii lunare și multianuale (mm)

Luna	Ian.	Feb.	Mar.	Apr.	Mai	Iun.	Iul.	Aug.	Sep.	Oct.	Nov.	Dec.	Anual
Stația
Timișoara	39,8	36	36,7	48,7	64,6	76,1	63	49,8	40,3	38,9	48,2	49,8	591,9
Sânnicolau Mare	33,8	28,7	32,7	42,5	55,3	79,6	53,7	48,2	36,6	29,8	41	45,6	527,5
Banloc	36,4	36,7	35,5	49,4	72	79,4	55,9	57,5	41,3	38,5	45,2	49,6	597,4
Jimbolia	33,8	38,9	33,2	45	58,2	70,8	51,7	50,6	41,2	46,4	44,7	47,2	566,7
Lugoj	48,3	40	40,7	55,4	79,8	90,8	63,5	56,7	47,1	44	48,2	57,5	672

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2011, populația județului se ridică la 683.540 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 677.926 de locuitori.

La 1 ianuarie 2020, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, populația județului Timiș era de 758.380 de locuitori, 366.159 de sex masculin și 392.221 de sex feminin, ceea ce îl face al patrulea județ ca populație din România după Iași (903.634 locuitori), Prahova (777.529 locuitori) și Constanța (760.549 locuitori). Populația urbană din Timiș depășește 62%, valoare cu șapte puncte procentuale peste ponderea populației urbane a României. Populația urbană din județ a fost preponderent majoritară în ultimii 20 de ani, în ciuda fluxurilor migrației de revenire în rural, în perioadele de recesiune economică a orașelor. Pe grupe de vârstă, în 2020 majoritatea populației (52,25%) avea între 15 și 49 de ani. Populația tânără (sub 14 ani) reprezenta 14,03% din total, iar cea bătrână (peste 65 de ani) 14,97%. Procesul îmbătrânirii populației este mai intens la femei decât la bărbați, datorită speranței de viață mai mari a populației feminine și mai intens în mediul urban comparativ cu cel rural, datorită speranței de viață mai mari în localitățile urbane.

Evoluție demografică

Comunele cu creșteri de populație sunt în jur de 40% din total, iar cele cu creșterile cele mai accentuate sunt grupate în jurul municipiului Timișoara: Dumbrăvița (102,6%), Ghiroda (20,4%), Remetea Mare (16,8%), Moșnița Nouă (27,9%), Sacoșu Turcesc (20,1%), Giroc (54,4%), Șag (15,4%), Sânmihaiu Român (40,8%), Săcălaz (16,8%), Dudeștii Noi (17,1%) și Sânandrei (16,1%). Dintre orașe, Jimbolia înregistrează o creștere de populație mai semnificativă (14,4%).

Comunități etnice

După etnie, populația județului Timiș este relativ diversificată comparativ cu structura la nivel național. La recensământul din octombrie 2011, cea mai mare parte a locuitorilor județului (80,58%) s-au declarat ca fiind români. Aceștia sunt urmați de maghiari (5,16%), sârbi (2,12%), romi (1,47%), germani (1,24%), ucraineni (0,87%) și bulgari (0,65%), dintre etniile care au o pondere peste 0,5% din populație. Distribuția pe medii a etniilor arată că romii și ucrainenii sunt plasați majoritar în rural, pe când restul etniilor au reprezentanți stabiliți majoritar în mediul urban.

Recensământ		Evoluția istorică a principalelor etnii
An	Populație	Români	Maghiari	Sârbi	Romi	Germani	Ucraineni	Bulgari	Slovaci	Evrei
1880	454.205	200.834	33.947	—	31.316	171.599	64	—	3.549	—
1900	541.849	221.305	70.338	—	30.939	201.795	69	—	2.911	—
1930	559.591	236.305	84.756	8.090	27.075	178.238	1.399	7.527	3.919	9.768
1941	578.881	263.474	74.745	—	—	176.732	—	—	—	—
1956	568.881	325.834	77.530	6.089	23.781	114.194	1.405	7.440	2.667	7.378
1966	607.596	378.183	76.183	4.637	22.709	109.315	1.780	7.509	2.300	2.909
1977	696.884	472.912	77.525	9.828	20.891	98.296	3.773	7.151	2.128	1.799
1992	700.033	561.200	62.866	14.836	17.144	26.722	6.468	6.466	2.229	625
2002	677.926	565.639	50.556	16.084	13.273	14.174	7.321	5.562	1.908	441
2011	683.540	550.836	35.295	14.525	10.102	8.504	5.950	4.478	1.424	220

Religii

Conform recensământului din 2011 cei mai mulți dintre locuitorii județului Timiș s-au declarat ortodocși (74,25% din populație). 7,98% s-au declarat romano-catolici, 3,82% penticostali, 1,37% reformați, 1,27% baptiști și 1,21% greco-catolici. De asemenea, 0,12% din populație nu are o religie, iar 0,16% se declară atei.

Timișoara este reședința Arhiepiscopiei Timișoarei, scaunul Mitropoliei Banatului. Arhiepiscopia își are jurisdicția asupra teritoriului județului Timiș, care este împărțit în 273 de parohii organizate în șase protopopiate:

• Timișoara I
• Timișoara II
• Lugoj
• Făget
• Deta
• Sânnicolau Mare

Politică și administrație

Palatul Administrativ Timiș este sediul Consiliului Judeţean Timiş şi Instituţia Prefectului Judeţului Timiş, construcția sa a fost finalizată in 1938

Județul Timiș este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Alin-Adrian Nica de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	16
	Uniunea Salvați România	10
	PSD-PPUSL	7
	Partidul PRO România	3

Infrastructură

Transport rutier

Autostrada A1 în apropiere de Timișoara

Coridorul TEN-T Orient-Est mediteraneean Dresda-Istanbul tranzitează județul Timiș pe relația nord-est

Județul Timiș este traversat de importante drumuri europene și de Coridorul IV de transport paneuropean (rutier și feroviar), datorită situării pe rețeaua transeuropeană de transport TEN-T.

Transportul județean, național și internațional de călători este deservit de autocarele și microbuzele companiilor private, prin autogările existente, ce oferă servicii de carpooling și curse zilnice spre destinații din Europa, cum ar fi Flixbus. De asemenea, sunt și numeroase firme de închirieri auto.

Legăturile interjudețene și intrajudețene sunt asigurate de drumurile naționale principale și secundare din care se desprinde o rețea densă de drumuri locale. Drumurile naționale aveau în județul Timiș în anul 2013 o lungime de 533,8 km, cele județene 1.273,7 km, iar cele comunale 1.108,6 km. Lungimea autostrăzilor în funcțiune în septembrie 2021 era de 106 km. Sectoarele de drumuri publice din județul Timiș se împart astfel:

Categorie	Drum	Observații
Autostrăzi	A1	parte a Coridorului IV paneuropean
	A6	parte a drumului transeuropean Via Carpatia (parțial finalizat, restul în pregătire)
Drumuri europene	E70	pe traseul lui DN59 și pe traseul lui DN6 între limita de județ și Timișoara
	E671	pe traseul lui DN69
	E673	pe traseul lui DN68A
Drumuri naționale
Drumuri naționale principale	DN6	București–Craiova–Drobeta-Turnu Severin–Orșova–Caransebeș–Lugoj–Timișoara–Cenad > Ungaria
	DN58B	Voiteg–Reșița
	DN59	Timișoara–Moravița > Serbia
	DN59A	Timișoara–Jimbolia > Serbia
	DN69	Timișoara–Arad
Drumuri naționale secundare	DN57	Orșova–Moldova Nouă–Oravița–Moravița
	DN58A	Reșița–Lugoj
	DN59B	Cărpiniș–Deta
	DN59C	Jimbolia–Sânnicolau Mare
	DN59F	Sânnicolau Mare–Valcani > Serbia
	DN59E	DN59C-Comloșu Mare–Lunga > Serbia
	DN59D	DN59B–Foeni > Serbia
Drumuri locale
Drumuri județene		47 de trasee
Drumuri comunale		176 de trasee

Proiectele rutiere în pregătire, cuprinse în Masterplanul General definitivat de Ministerul Transporturilor sunt: autostrada A9 Timișoara-Moravița-Belgrad, completarea și finalizarea variantei de ocolire Timișoara și drumul de legătură Aeroportul Internațional Traian Vuia-Autostrada A1.

Transport feroviar

Rețeaua de cale ferată însuma în anul 2012 un număr de 795 km, din care 113 cale ferată electrificată. Cu 91,4 km de cale ferată la 1.000 km², județul Timiș are cea mai densă rețea de căi ferate din țară. Operatorii feroviari din județ sunt: CFR, Astra Trans Carpatic și Regio Călători.

Pe teritoriul județului Timiș rețeaua feroviară este formată dintr-o magistrală principală (900) și 14 linii secundare care aparțin magistralelor 900 (București Nord-Timișoara Nord), 200 (București Nord-Curtici) și 300 (București Nord-Episcopia Bihor). Magistrala 900 de cale ferată, al cărei traseu este București Nord-Roșiori Nord-Craiova-Filiași-Drobeta-Orșova-Băile Herculane-Caransebeș-Timișoara Nord, străbate teritoriul județului pe relația Jena-Lugoj-Recaș-Remetea Mare-Timișoara Nord. Aceasta face parte din Coridorul paneuropean feroviar IV-ramura sudică, ce străbate Europa pe traseul Dresda-Praga-Viena-Budapesta-Timișoara-Calafat-Sofia-Istanbul. De la Timișoara există legături internaționale directe spre Vârșeț, Budapesta, Viena, Belgrad și Sofia prin InterRail.

Județul este străbătut de următoarele linii feroviare:

• magistrala CFR 212 (Lugoj–Ilia);
• magistrala CFR 213 (Timișoara Nord–Timișoara Est–Radna);
• magistrala CFR 216 (Sânnicolau Mare–Valcani);
• magistrala CFR 217 (Timișoara Nord–Nerău);
• magistrala CFR 218 (Timișoara Nord–Cenad);
• magistrala CFR 310 (Timișoara Nord–Ronaț Triaj–Aradul Nou–Arad);
• magistrala CFR 900 (București Nord–Craiova–Caransebeș–Timișoara Nord) parte a coridorului IV paneuropean feroviar Dresda–Istanbul (ramura sudică);
• magistrala CFR 918 (Timișoara Sud–Buziaș–Lugoj);
• magistrala CFR 919 (Timișoara Nord–Jimbolia–Kikinda);
• magistrala CFR 920 (Jebel–Liebling);
• magistrala CFR 921 (Jebel–Giera);
• magistrala CFR 922 (Timișoara Nord–Stamora Moravița) – TEN-T Comprehensive;
• magistrala CFR 922A (Voiteg–Gătaia–Reșița Nord);
• magistrala CFR 926 (Timișoara Nord–Timișoara Vest–Cruceni);
• magistrala CFR 927 (Cărpiniș–Iohanisfeld).

Conform Mersul trenurilor de călători publicat de Compania Naționala de Căi Ferate „CFR” SA, în județul Timiș există 133 de stații operabile ce se clasifică astfel:

• 30 de stații;
• 12 halte (hcv.);
• 24 de halte deschise pentru traficul de călători cu vânzător de bilete (hc.);
• 48 de halte deschise pentru traficul de călători fără vânzător de bilete (h.);
• 19 halte de mișcare (hm.).

Transport aerian

Aeroportul Internațional Traian Vuia

Aeroportul Utilitar „Cioca”

În județul Timiș se găsesc două aeroporturi, de mărimi și cu funcțiuni diferite, ambele situate în apropierea municipiului Timișoara și cu acces din DN6, respectiv:

• Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia;
• Aeroportul Utilitar Cioca.

Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia, amplasat la nord-est de municipiul Timișoara, la o distanță de aproximativ 10 km de centrul orașului, deservește populația județului Timiș, clasându-se al treilea aeroport ca importanță din România (în funcție de numărul pasagerilor și cantitatea de marfă transportată). Acesta are 11 operatori de călatori ce oferă zboruri regulate spre destinații interne și externe: Blue Air, Ryanair, TAROM, Wizz Air, Lufthansa, Aegean Airlines, Corendon Airlines, Eurowings, FlyEgipt și Freebird Airlines precum și 6 operatori cargo: Airest, ASL Airlines Belgium, DHL Aviation, Silver Air, Swiftair și TAROM Cargo. În medie, 256 de curse aeriene de pasageri decolează sau aterizează la Timișoara, în fiecare săptămână. La acestea se adaugă alte 45 de curse săptămânale de marfă spre sau dinspre Köln-Bonn, Budapesta, Katowice, București-Otopeni, Cluj-Napoca, Nürnberg, Erfurt și München. În anul 2017, prin Aeroportul Internațional Timișoara au trecut 1,7 milioane de pasageri.

Aeroportul Utilitar Cioca din Timișoara este situat în partea de vest a localității, la circa 5 km distanță de aceasta, într-o zonă cu o dezvoltare economică continuă determinată de investiții private și publice, respectiv între drumurile naționale DN6 și DN59A pe direcția Timișoara–Cenad și Timișoara–Jimbolia. Acesta este unicul aeroport utilitar al regiunii Vest. În prezent, aeroportul are o pistă inierbată de 750 m lungime și o lățime de 30 m, pentru activități specifice de zbor pe care se operează la vedere pe timp de zi, precum și construcții destinate activității utilitare și sportive pe direcția 50–230°.

Transport naval

Articol principal: Transportul public naval din Timișoara.

Vezi și: Portul Timișoara.

Un hidrobuz/vaporetto STPT apropiindu-se de stația Dacia

Prin intermediul Canalului Bega, Timișul este conectat la coridorul VII Dunăre-Main-Rin, cea mai importantă rută fluvială de transport a Europei, pe relația Constanța-Belgrad-Budapesta-Bratislava-Viena-Rotterdam

Prin intermediul Canalului Bega, Timișul are acces la Coridorul pan-european VII Dunăre–Main–Rin, diagonală fluvială ce unește nordul de sud-estul Europei (Marea Nordului de Marea Neagră), permițând barjelor și șlepurilor transportul mărfurilor pe calea apei, legând Timișul de bazinul Ruhr și 4 capitale europene (Belgrad,Budapesta, Bratislava și Viena), și mai departe până în port la Rotterdam, pe relația Linz-Frankfurt pe Main-Köln-Düsseldorf.

Vaporetto și alte mijloace nautice de transport

Timișoara este singurul oraș românesc cu transport public urban de călători pe apă, realizat cu ambarcațiuni de tip vaporetto, aflate în directa exploatare a Societății de Transport Public Timișoara (STPT). Călătoria se poate achita prin SMS la 7442 cu textul V.

Se poate naviga de asemenea pe Bega cu șalupe, de 6 sau 12 persoane, ce efectuează curse private de agrement la cerere, din Timișoara până la ecluza din Sânmihaiu Român și mai departe până la stăvilarele de la Srpski Itabej și Klek. Pentru agrement turistic există hidrobiciclete și bărci care pot fi închiriate.

Transport intermodal

În 2014 s-a demarat construcția Centrului Intermodal Regional de Transport Marfă de la Remetea Mare, primul centru de transport intermodal din România. Desfășurat pe 30 ha, acesta va permite accesul direct la trei căi de comunicație (rutier, feroviar și aerian) cu posibilitatea de conectare și la căi navigabile. Centru Intermodal Regional de Transport va deservi, practic, Timișoara, deoarece concentrează majoritatea activităților economice ale vestului României.

Economie

Vezi și: Listă de companii din Timișoara.

Județul Timiș are un produs intern brut (PIB) aferent anului 2020 de 50,27 miliarde de lei, depășit doar de București (245 miliarde) conform datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză și Ministerului Economiei, contribuind cu peste 5% din PIB-ul total al României, având o economie dezvoltată și printre cele mai ridicate rate antreprenoriale din țară. Județul înregistrează una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului, de sub 1% în 2018. În 2016, Timișul avea, după București, cel mai mare număr de companii din țară (peste 31.000). În anul 2019, 257,766 de persoane, reprezentând 36% din populație, lucrau în companiile din județ, fiind cea mai mare rată de angajare din România după zona București–Ilfov. Conform datelor Institutului Național de Statistică, soldul total al investițiilor străine directe (ISD) din județul Timiș, fără cele autohtone, a fost la sfârșitul anului 2018 de cca. 4,49 miliarde de euro, cifră care clasează județul pe locul doi în țară, după București.

Economia timișeană este dominată de companii din industria componentelor auto, astfel că cele mai mari societăți precum Continental Automotive Products, Continental Automotive România, ContiTech și Inginerie (toate din grupul Continental AG), Delphi Packard Romania, Hella România, Mahle, aveau în 2013 împreună afaceri de 7,5 miliarde de lei, adică 20% din totalul afacerilor realizate de toate companiile înregistrate în județ. Cu o cifră de afaceri a com­paniilor de 72 de miliarde de lei, Timișul se află pe locul doi după polul de business Bucu­rești–Ilfov, care reprezintă peste 43% din cifra de afaceri de 1.400 de miliarde de lei a tuturor companiilor din România. Cea mai mare companie din județ este Profi, unul dintre cei mai mari jucători din retailul autohton. Compania este urmată de producătorii de componente auto Continental Automotive Products și Hella România. Ultimii doi se regăsesc și în topul celor mai mari exportatori din Timiș, județ care se clasează la capitolul livrări pe piețele externe pe poziția a doua, după București. Exporturile județului s-au situat la peste 35,5 de miliarde de lei, fiind printre puținele din țară cu balanță comercială pozitivă, totodată Timișul fiind cel mai mare importator de bunuri de consum, după Capitală. Județul Timiș avea la sfârșitul anului 2020, conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, un Produs Intern Brut pe cap de locuitor în valoare de 15,870 euro, 30% peste media națională, și o rată anuală de creștere de 5-10%.

Industrie și construcții

Industria județului Timiș este puternică și diversificată, datorată ratei ridicate a investițiilor Greenfield și Brownfield, localizării vestice a județului, înaltei calificări a forței de muncă precum și tradiției antreprenoriale. Ponderea cea mai însemnată în producția totală a județului o deține industria prelucrătoare, având ca subramuri: industria electronică, industria alimentară, industria chimică, industria textilă, industria de prelucrare a metalului și a lemnului. La 1 ianuarie 2019, 35,8% din populația ocupată civilă a județului activa în sectorul industrie și construcții.

Dintre principalele unități care activează în industrie în județul Timiș pot fi amintite: Continental AG, Zoppas Industries, ELBA, AEM, ABB Rometrics, Lipoplast, Nokia, B. Braun, Delphi Packard, Honeywell, Mondial, Siemens, Bosch, Azur, Procter & Gamble, Kromberg & Schubert, Dräxlmaier, Linde Gas, Incontro Prefabbricati, Mahle, Autoliv, TRW Automotive, Valeo, Coca-Cola, Fornetti, Flextronics, Hella, Dura, Ericsson, Comtim, Timișoreana și altele.

Agricultură, horticultură și silvicultură

Județul Timiș ocupă locul întâi pe țară atât în ceea ce privește suprafața agricolă, cât și cea arabilă. Județul Timiș are o suprafață agricolă de 693.034 ha, dintre care suprafață arabilă 530.808 ha, plantații pomicole 8.503 ha, plantații viticole 3.803 ha, pășuni 121.814 ha, fânețe 28.106 ha. În vederea susținerii și promovării produselor și tradițiilor locale, în anul 2013 s-a înregistrat, prin sprijinul Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Timiș și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării, marca „Made in Banat”.

Una din cele mai vechi și importante activități agricole din județ, dispunând de condiții climatice favorabile este cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice (grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz, porumb, floarea-soarelui, sorg, soia, hrișcă, mei, rapiță, mac, hamei, cânepă și tutun), iar în majoritatea comunelor din zona de câmpie și de deal a județului este practicată viticultura. Localități ca Recaș, Buziaș și Giarmata sunt renumite în ceea ce privește producția de vin. Producția de legume și fructe și creșterea plantelor în ferme, sere și pepiniere este, de asemenea, o activitate economică de tradiție. Localitatea Gottlob este supranumită ,,Patria lubeniței din Banat”, producția de pepene verde de aici ridicându-se la peste 10.000 de tone anual, iar zonele Tomnatic și Biled sunt recunoscute pentru recoltele de legume și fructe de calitate superioară. În județul Timiș, în anul 2019 au fost însămânțate 411.418 ha: cereale pentru boabe – 331.691 ha, porumb boabe – 193.852 ha, plante uleioase – 35.888 ha, legume – 10.933 ha, cartofi – 8.298 ha, sfeclă de zahăr – 716 ha etc. Creșterea animalelor constituie, de asemenea, o ramură importantă a agriculturii timișene, în ultimii ani înregistrându-se o creștere semnificativă a numărului de animale în sectorul privat. Efectivele de animale în anul 2012 au fost următoarele: bovine – 38.918, porcine – 595.247, ovine – 564.796, caprine – 15.682, cabaline – 7.071, păsări – 1.741.644, iepuri – 19.119 etc.

IMM-uri

Întreprinderile mici și mijlocii, precum și persoanele fizice și juridice autorizate sau asociațiile familiale au cunoscut, începând din anul 1990, o dezvoltare puternică în cadrul economiei județene, reprezentând în prezent cca. 80% din totalul firmelor înmatriculate la Oficiul Național al Registrului Comerțului, conform datelor furnizate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Analiza structurii IMM-urilor a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă reliefează faptul că majoritatea forței de muncă din acest sector este angrenată în servicii, comerț și operațiuni de import–export.

Învățământ

Vezi și: Lista universităților din Timișoara

Universitatea de Vest

Universitatea Politehnica

Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului

Județul Timiș avea în anul școlar 2019-2020 o populație școlară de 177.301 de persoane: în învățământul preșcolar 25.266 de copii, în cel preuniversitar 97.934 de elevi și 54.101 de studenți în cel universitar, post-universitar, academic și de dezvoltare profesională continuă. În județul Timiș sunt acreditate și autorizate 617 unități de învățământ. Reședința Timișoara este unul din cele patru centre universitare naționale, alături de București, Cluj-Napoca și Iași, stabilite prin HG de Ministerul Educației Naționale și a Învățământului, adunând cca. 10-12% din totalul studenților de la nivel național înscriși în programele de licență, masterat, doctorat și rezidențiat, întrunind o calitate ridicată a calificărilor și procesului educațional conform standardelor procesului Bologna. Învățământul superior este accesibil prin prezența a opt universități, patru publice și patru private:

Universitate	Localitate	Fondată	Facultăți	Studenți
Universități de stat
Universitatea de Vest	Timișoara	1944	11	15.727
Universitatea Politehnica	Timișoara	1920	10	13.756
Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”	Timișoara	1944	3	7.599
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului	Timișoara	1991	6	6.994
Universități private
Universitatea „Ioan Slavici”	Timișoara	2000	2	3.500+
Universitatea „Tibiscus”	Timișoara	1991	4	2.000+
Universitatea Europeană „Drăgan”	Lugoj	2003	2	258
Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”	Timișoara	1991	1	1.800+

Vezi și: Lista liceelor din Timișoara

Numeroase unități de învățământ din județ sunt centrate pe dezvoltarea și diversificarea competențelor-cheie și formarea competențelor specifice în sistem profesional dual sau în funcție de specializare, profil sau calificare: tehnic (Colegiul Tehnic de Vest, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Colegiul „Emanuil Ungureanu”, Liceul Tehnologic "Valeriu Brăniște" ș.a.), economic (Colegiul „F.S. Nitti”), artistic (Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”, Liceul de Arte Plastice, Școala de Muzică Filaret Barbu, etc.), medical (Colegiul Național Ana Aslan), teologic (Liceul Romano-Catolic „Gerhardinum”, Liceul Penticostal ,,Logos” ) ș.a.m.d.

Potrivit unui clasament realizat de portalul AdmitereLiceu.ro în 2020, șapte licee din Timișoara (Liceul „Grigore Moisil”, Colegiul Național „CD Loga”, Colegiul Național Bănățean, Colegiul Național „Carmen Sylva”, Liceul german „Nikolaus Lenau”, Colegiul Național Ana Aslan, Liceul Teoretic „J.L. Calderon”) și unul din Lugoj (Colegiul Național „Coriolan Brediceanu”) se află în top 150 școli din România.

Sănătate

În ceea ce privește rețeaua farmaceutică din județul Timiș, în anul 2012 existau: 271 de farmacii, trei puncte farmaceutice și 33 de depozite farmaceutice.

La nivelul județului, activează 16 spitale, cinci dispensare medicale, 517 cabinete medicale, nouă policlinici, două centre de sănătate, un centru de transfuzie sangvină și un centru de cardiologie, 15 laboratoare medicale, patru laboratoare de recuperare medicală și balneofizioterapie, 533 de cabinete stomatologice și 91 de laboratoare de tehnică dentară. Timișul este printre județele cu cel mai ridicat nivel al calității serviciilor medicale, având unități dotate cu aparatură performantă și cadre cu înaltă specializare, aflate în directa subordine a Ministerului Sănătății. Dintre unitățile sanitare se remarcă:

• Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” (inclus de Ministerul Sănătății în clasa I de competență);
• Institutul de Boli Cardiovasculare (clasa I);
• Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”;
• Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”;
• Spitalul Militar de Urgență „Dr. Victor Popescu”;
• Spitalul Première (cel mai mare spital privat din vestul țării), etc.

Cultură

Cultură și Artă

Cea mai importantă colecție de artă se află în păstrarea și valorificarea Muzeului de Artă din Timișoara. Colecția își are începuturile în perioada 1888–1895, având la bază o importantă donație din colecția lui Zsigmond Ormós, personalitate marcantă a vieții culturale timișorene, colecționar, istoric de artă, unul dintre fondatorii muzeului. Donația sa, cuprinzând pictură italiană, flamandă, olandeză, germană, austriacă, maghiară și lucrări de pictură românească, formează nucleul pinacotecii de astăzi din Timișoara. Muzeul de Artă din Timișoara deține și cea mai importantă colecție Corneliu Baba. Cea mai mare parte din colecție a fost donată muzeului de soția artistului prin intermediul legatarului testamentar, Maria Albani Muscalu.

Colecțiile de la Episcopia ortodoxă sârbă, de la Episcopia romano-catolică și de la Catedrala ortodoxă română din Timișoara sunt marcate de valori de patrimoniu inestimabile ale artei religioase din arealul bănățean și nu numai.

Muzică

Încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea exista o viață muzicală integrată în spațiul cultural european. În prezent, aceasta este asigurată de prestigioasa activitate a Operei Naționale Române din Timișoara și a Filarmonicii „Banatul”.

Turism

Munții Poiana Ruscă

Surduc, cel mai mare lac din vestul țării

Rezervația forestieră Bazoș

Lalea pestriță în rezervația naturală Lunca Pogănișului

Concertul anual de muzică simfonică de la peștera Românești

Timișul are o ofertă foarte bogată în ceea ce privește activitățile de turism și loisir, fiind constant în topul destinațiilor alese de turiștii străini ce vizitează România. În anul 2017 a fost al treilea cel mai vizitat județ al României, din punct de vedere al numărului de turiști străini.

La câțiva kilometri de Timișoara se află renumitele stațiuni balneare Buziaș și Băile Călacea. Printre obiectivele turistice de aici:

• Zona cu parcul și colonada imperială, unică în Europa ca lungime (510 m), locul preferat de promenadă al împărătesei Elisabeta. Cuprinde un întreg ansamblu de monumente istorice format din Hotelul "Bazar"; Hotelul "Grand"; Cazinoul; precum și un parc dendrologic cu o suprafață de peste 20 hectare, oază de liniște și relaxare, cu numeroase specii rare de arbori seculari, cel mai important fiind platanul. Arhitectura este remarcabilă, în stil turcesc, bizantin, unică în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary și în Baden-Baden;
• Ștrandurile cu apă minerală din Buziaș (1874), primele de acest gen din Europa;
• Izvoarele minerale ,,Moș Bâzieș'' (1984), Mihai și Iosif;
• Buveta ,,Izvorul Sănătății'' din centrul stațiunii;
• Muzeul Balnear Buziaș, primul muzeu de acest gen din România. Cuprinde exponate din ceramică tracică, vase din Neolitic, numeroase fotomontaje;
• Colecția de artă populară ,,Iulia Florea Troceanu'', ce cuprinde piese unicat, caracteristice artei populare bănățene;
• Biserica Romano-Catolică din localitate, declarată monument istoric.

În prezent, în ambele stațiuni sunt multe pensiuni și vile, precum și hoteluri de trei și patru stele, cu confort deosebit, și se situează la nivelul turismului internațional.[2]

Rezervații și arii naturale

Articol principal: Lista rezervațiilor naturale din județul Timiș.

Vezi și: Lista siturilor arheologice din județul Timiș.

În județ se găsesc numeroase rezervații naturale care adăpostesc un număr mare de specii deplante și animale rare, ocrotite de lege. Lângă Satchinez, la 25 km nord-est de Timișoara, se găsește cea mai importantă rezervație ornitologică din vestul țării (Mlaștinile Satchinez și Mlaștinile Murani), iar la Beba rezervația ornitologică Beba Veche.

Ariile naturale cuprind Lunca Timișului, Lunca Mureșului Inferior și Lunca Pogănișului; Pajiștea cu narcise Bătești și Movila Sisitak; rezervația paleontologică de la Rădmănești (Locul fosilifer Rădmănești); fortificația medievală sarmată de la Cornești; rezervațiile forestiere Bazoș, Bistrași Cenad ce conțin o varietate mare de specii arboricole și botanice; lacurile Cotu Morii,Verbunci, Hergheșceu, Râtu Mare, Satchinez, Ianova și Lacurile Becicherecu Mic; ariile protejate Sărăturile Diniaș, Becicherecu Mic, Hunedoara Timișană, Insula Igriș și Insula Mare de la Cenad; zonele de protecție avifaunistică de la Pădurea Macedonia și Livezile - Dolaț; domeniile de la Herneacova și Valea lui Liman; cascadele Cornet (Nădrag) și Șopot (Poieni); Pietrele Cohului din comuna Pietroasa; pasul montan de la Tăul Ursului; valea Begăi sălbatice din zona Timișului montan; șoseaua Transluncani; etc. Alte obiective turistice sunt peșterile, dintre care amintim: peștera de la Românești, peștera Albastră – lângă Pietroasa, Peștera cu Apă, și peștera „Stânca lui Florian” – lângă Tomești.

Turismul montan este practicat sub formă de alpinism, escalade, drumeții, și cicloturism petraseele turistice montane din Munții Poiana Ruscă, zonă cunoscută etnografic ca Țara Făgetului, areal cu potențial turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural și peisagistic, zona fiind ideală pentru activități de hiking, trekking și recreere; iar în parcul de aventură de la Nădrag, la poalele Vârfului Padeș, se pot practica cățărările, tirolienele, bungee jumping,paintball, geocaching etc. Zona de agrement a lacului Surduc, amenajat în perioada 1972–1978, într-un cadru cu o valoare peisagistică ridicată, a determinat crearea unui microclimat cu funcțiune recreativă multiplă: agrement, natație, înot cu labele, scufundări, snorkeling, kiteboarding, schi nautic, scuba diving, orientare subacvatică, zorbing acvatic, pescuit, ștrand și camping. Activitățile de canotaj și caiac-canoe pot fi practicate pe Canalul Bega, iar cele de rafting pe Râul Timiș.

Sporturile extreme, ca parașutismul sau wingsuit-ul, ce câștigă în ultimul timp din ce în ce mai mulți adepți, pot fi practicate, la cerere, în special în Timișoara.

Fortificații medievale

Articol principal: Lista monumentelor istorice din județul Timiș.

Vezi și: Lista castelelor și conacelor din județul Timiș.

Turismul cultural-istoric cuprinde numeroase obiective în situri istorice și arheologice, monumente de arhitectură și muzee. Astfel pe lângă vizite, sejururi și excursii s-au adăugat city break-urile, stagiile și circuitele tematice.Timișoara deține cel mai mare ansamblu arhitectonic de clădiri istorice din România (cca. 14.500), constituit din patrimoniul urban al cartierelor Cetate, Iosefin, Fabric și Elisabetin și este totodată Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2023. În județ, dintre fortificațiile medievale amintim Cetatea Timișoarei, Bastionul Theresia, Cetatea medievală de la Făget și Cetatea Jdioarei; castelele Huniade, Nakó, Mercy, Karátsonyi și Cazinoul Cassina din Făget; conacele Gudenus și ansamblul conacului și mausoleului familiei Mocioni din Foeni; hanurile Poștei și „Ana Lugojana” din Lugoj; muzeele și expozițiile memoriale „Béla Bártok”, „Ștefan Jäger” și „Traian Vuia”; ansamblurile arhitectonice și monumentale din Timișoara și Lugoj; etc.

Lăcașuri de cult

Vezi și: Biserici de lemn din Banat.

Turismul ecumenic și religios cuprinde numeroase lăcașuri de cult, biserici și mănăstiri istorice. Dintre ansamblurile mănăstirești se remarcă bisericile istorice de lemn din ținuturile Făgetului: Bătești, Curtea, Crivina de Sus, Căpăt, Coșevița, Crivobara, Dragomirești, Dubești, Dobrești, Groși, Hezeriș, Homojdia, Jupânești, Lucareț, Margina, Nemeșești, Pietroasa, Povârgina, Poieni, Românești, și Zolt. În satul Partoș se află Mănăstirea Partoș, care datează din secolul al XIV-lea; la Cebza se află Mănăstirea Cebza ridicată în 1759; în comuna Birda se află Mănăstirea Sfântul Gheorghe; în municipiul Lugoj găsim Mănăstirea minoriților din 1733; iar în apropiere de Șemlacu Mic se află Mănăstirea Săraca, declarată monument istoric.

Alte atracții și puncte de interes

Parcurile acvatice, bazele de tratament și zonele de welness&spa cu apă geo-termală constituie punctul de referință al zonei pe plan turistic. Apele minerale captate sunt calcice, magneziene hipotone, cloruro-sodice, puternic carbonatate (2.000-2.600 mg / litru), cu PH peste 7,2, temperatura apei la captare fiind de 30°C, fiind recomandate în insuficiență cardiacă, afecțiuni respiratorii, circulatorii, reumatismale, neurologice, boli autoimune și hormonale, metabolice și de nutriție, nevroză astenică, anemie feriprivă, precum și boli profesionale.

Turismul balnear se practică în stațiunea de interes național Buziaș, stațiunea de interes local Băile Călacea, orașul Deta, precum și în localitățile Teremia Mare și Lovrin. Enoturismul este reprezentat de localitățile Recaș (Cramele Recaș) și Silagiu (Aramic Silagiu), renumite atât în țară cât și în străinătate pentru vinurile lor.

Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Breștea, Chevereșu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitiaș, Pădureni, Peciu Nou, Pișchia, Remetea Mică, Silagiu), precum și cele cu un fond piscicol diversificat (Bega–Luncani, Bega–Tomești–Românești, Bega–Poieni, Bega–Margina, Timiș–Cebza, Timiș–Coșteiu) reprezintă un potențial remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vânătorii și pescuitului sportiv. Pe teritoriul județului Timiș există 86 de fonduri de vânătoare și 30 de fonduri de pescuit.

Agroturismul și ecoturismul este reprezentat de ansamblurile gospodărești tradiționale din mediul rural, spațiile monahale, cabanele și casele de vacanță.

Mass-media

Articol principal: Listă de publicații din județul Timiș.

În județul Timiș emit numeroase posturi de televiziune și radio naționale și locale. Principalii operatori de televiziune prin cablu de pe teritoriul județului sunt UPC România, RCS & RDS și Telekom România. Presa scrisă este prezentă cu numeroase ziare și reviste: cotidiene locale, săptămânale locale și regionale, reviste în limbile germană, italiană, franceză, engleză, maghiară și sârbă, reviste lunare locale și regionale, săptămânale de anunțuri de mică publicitate, publicații ale administrației locale, cotidiene naționale cu redacții locale sau corespondenți locali etc.

Județul Timiș se situează printre primele județe din țară în privința posturilor telefonice publice și a ponderii abonaților conectați în centrale digitale. De asemenea, se constată o dezvoltare puternică a telefoniei mobile, toți operatorii de telefonie mobilă din țară fiind prezenți și în județul Timiș.

Gastronomie și obiceiuri culinare

Bucătăria bănățeană a fost puternic influențată de cea austro-ungară, dar, într-o bună măsură, și de bucătăria grecească, italienească sau franceză. Mâncărurile pregătite în Banat sunt făcute în cea mai mare parte din carne de porc, pui, vită, miel sau pește, cu garnituri de legume prăjite în untură sau ulei, cu sosuri din făină cum ar fi rântașul, pentru a le face mai consistente, condimentate din belșug cu piper, sare, cimbru, paprică, rozmarin, chimen sau ierburi aromatice.

Bucătăria din Banat se caracterizează prin mâncăruri grase, hrănitoare și gustoase. Rasolul cu os, fripturile, papricașul, gulașul, tochiturile, piftia, ardeii umpluți, saramura de pește, plachia, drobul, tașchele cu diferite umpluturi, zupele, ciorbele, sarmalele, preparatele și semipreparatele proaspete din carne de porc (grătarul, șnițelul, cârnatul, caltaboșul, pastrama, jambonul, slănina, salamul, toba sau jumările), brânzeturile (cașul, telemeaua sau urda) și deserturile (crumpii cu găluște, crofnele (gogoșile), scovergile (clătitele), cozonacul, plăcintele, prăjiturile sau papanașii) sunt doar câteva dintre mâncărurile tradiționale care se consumă în zilele de sărbătoare, la evenimentele speciale, dar și în zilele obișnuite.

Diviziuni administrative

Articol principal: Listă de localități din județul Timiș.

Județul este format din 99 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 8 orașe și 89 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Timiș.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație	Imagine
Municipii și orașe
	Lugoj	municipiu	40.361
	Timișoara	municipiu reședință de județ	319.279
	Buziaș	oraș	7.023
	Ciacova	oraș	5.348
	Deta	oraș	6.260
	Făget	oraș	6.761
	Gătaia	oraș	5.861
	Jimbolia	oraș	13.597
	Recaș	oraș	8.336
	Sânnicolau Mare	oraș	12.312
Comune
	Balinț	comună	1.596
	Banloc	comună	2.631
	Bara	comună	388
	Beba Veche	comună	1.539
	Becicherecu Mic	comună	2.853
	Belinț	comună	2.789
	Bethausen	comună	3.057
	Biled	comună	3.294
	Birda	comună	1.846
	Bogda	comună	460
	Boldur	comună	2.439
	Brestovăț	comună	674
	Bucovăț	comună	1.601
	Bârna	comună	1.640
	Cenad	comună	4.207
	Cenei	comună	2.670
	Checea	comună	1.838
	Chevereșu Mare	comună	2.272
	Comloșu Mare	comună	4.737
	Coșteiu	comună	3.635
	Criciova	comună	1.587
	Curtea	comună	1.193
	Cărpiniș	comună	4.477
	Darova	comună	3.049
	Denta	comună	2.982
	Dudeștii Noi	comună	3.179
	Dudeștii Vechi	comună	4.203
	Dumbrava	comună	2.659
	Dumbrăvița	comună	7.522
	Fibiș	comună	1.590
	Foeni	comună	1.737
	Fârdea	comună	1.750
	Gavojdia	comună	3.034
	Ghilad	comună	2.078
	Ghiroda	comună	6.200
	Ghizela	comună	1.155
	Giarmata	comună	6.502
	Giera	comună	1.239
	Giroc	comună	8.388
	Giulvăz	comună	3.075
	Gottlob	comună	2.041
	Iecea Mare	comună	2.231
	Jamu Mare	comună	2.971
	Jebel	comună	3.584
	Lenauheim	comună	5.109
	Liebling	comună	3.723
	Livezile	comună	1.566
	Lovrin	comună	3.223
	Margina	comună	2.186
	Mașloc	comună	2.285
	Moravița	comună	2.289
	Moșnița Nouă	comună	6.203
	Mănăștiur	comună	1.658
	Nițchidorf	comună	1.523
	Nădrag	comună	2.836
	Ohaba Lungă	comună	1.084
	Orțișoara	comună	4.190
	Otelec	comună	1.499
	Parța	comună	2.172
	Peciu Nou	comună	4.982
	Periam	comună	4.505
	Pesac	comună	1.990
	Pietroasa	comună	1.120
	Pișchia	comună	3.051
	Pădureni	comună	1.938
	Racovița	comună	3.168
	Remetea Mare	comună	2.302
	Sacoșu Turcesc	comună	3.307
	Saravale	comună	2.628
	Satchinez	comună	4.743
	Secaș	comună	299
	Sânandrei	comună	5.717
	Sânmihaiu Român	comună	6.121
	Sânpetru Mare	comună	3.145
	Săcălaz	comună	7.204
	Teremia Mare	comună	4.019
	Tomești	comună	2.093
	Tomnatic	comună	3.144
	Topolovățu Mare	comună	2.574
	Tormac	comună	2.714
	Traian Vuia	comună	2.059
	Uivar	comună	2.453
	Valcani	comună	1.350
	Variaș	comună	5.682
	Victor Vlad Delamarina	comună	2.604
	Voiteg	comună	2.437
	Șag	comună	3.009
	Șandra	comună	2.882
	Știuca	comună	1.813

Lectură suplimentară

• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. 
• Raularian Rusu (2007). Organizarea spațiului geografic în Banat. Timișoara: Editura Mirton. ISBN 978-973-52-02019. 
• Remus Crețan (2006). Dicționar toponimic și geografico-istoric al localităților din județul Timiș. Timișoara: Editura Universității de Vest. ISBN 973-7608-65-8. 

Legături externe

• Consiliul Județean Timiș
• Instituția Prefectului – Județul Timiș

Vezi și

AB

AR

AG

BC

BH

BN

BT

BV

BR

BZ

CS

CL

CJ

CT

CV

DB

DJ

GL

GR

GJ

HR

HD

IL

IS

IF

MM

MH

MS

NT

OT

PH

SM

SJ

SB

SV

TR

TM

TL

VS

VL

VN

B

• Județele României
• Județul Timiș-Torontal (interbelic)
• Galeria de steme și steaguri ale județului Timiș
• Lista stadioanelor de fotbal din județul Timiș