Județul Argeș

Argeș este un județ în regiunea Muntenia din România.

Argeș

— Județ —

Argeș

Stemă

Argeș (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 45°00′N 24°49′E / 45°N 24.82°E

Reședință

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Argeș[*]

Ion Mînzînă

(PSD, Eroare Lua în Modul:GregorianDate la linia 8: attempt to compare number with nil)

- Prefect

Emanuel Soare (PNL)

Suprafață

- Total

6.862 km²

Populație (2011)

- Total

591.353 locuitori

- Densitate

86,2 loc./km²

- Locul după populație

9

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

48

Indicativ autovehicule

AG

Prezență online

http://www.cjarges.ro/
GeoNames

OpenStreetMap

Harta României cu județul Argeș indicat

Stema județului Argeș

PopulațieModificare

Județul Argeș - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrațieModificare

Județul Argeș este administrat de un consiliu județean format din 34 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Ion Mînzînă de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[1]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	17
	Partidul Național Liberal	11
	Uniunea Salvați România	4
	Partidul PRO România	2

Diviziuni administrativeModificare

Județul este compus din 3 municipii, 4 orașe și 95 de comune.

MunicipiiModificare

Pitești (reședința de județ)
Câmpulung
Curtea de Argeș

OrașeModificare

ComuneModificare

Fond morfoturisticModificare

Județul Argeș este situat în partea central-sudică a țării, fiind delimitat la sud de paralela de 44°22’ latitudine nordică și la nord de cea de 45°36’ latitudine nordică, la vest de meridianul de 24°26’ longitudine estică, iar la est de cel de 25°19’ longitudine estică. Suprafața județului este de 682631 ha. În partea nordică, limita județului urmărește crestele înalte ale munților Făgăraș, traversează munții Piatra Craiului și culoarul Rucăr – Bran ce desparte județul Argeș de județele Sibiu și Brașov. La est limita cu județul Dâmbovița este mult mai lungă, traversând munții Leaota, Subcarpații Getici, piemontul Cândești și câmpia Găvanu Burdea. Limita sudică dinspre județul Teleorman taie câmpia Găvanu Burdea. La sud-vest, județul Argeș se învecinează cu județul Olt, limita străbătând câmpia Română și piemontul Cotmenei, traversând văile din bazinul superior al râului Vedea. Limita vestică, dinspre județul Vâlcea, traversează valea râului Topolog.

Relieful este proporțional repartizat, coborând in trepte de la nord spre sud, cuprinzând toate unitatile geo-morfologice carpato-trans-danubiene, de la altitudinea de peste 2500 m pana la 160 m. Predomină ținuturile deluroase, care ocupa 55% din suprafața județului, munții 25% si câmpiile 20%.În relieful său se disting trei trepte: treapta înaltă, cu orientare est-vest, se desfășoară pe o lungime de 70 Km, între valea Dâmboviței și valea Oltului și se înscrie în peisaj prin cei mai înalți munți din tara (munții Făgăraș, munții Iezer, munții Piatra Craiului, munții Leaota și munții Papușa),precum și munții de înălțime mijlocie (munții Frunții,și Chițu) ca și culoarul Dragoslavele-Rucăr-Bran. În cadrul acestei trepte și îndeosebi a crestei munților Făgăraș ce se întind între Văile Dâmboviței și Oltului, se disting 140 de vârfuri ce trec de 2000 de m altitudine, 29 depășesc 2400 m, iar 6 dintre acestea depășesc 2500 m (vârful Moldoveanu 2544 m-cel mai înalt vârf din Carpații românești, aflat în întregime pe teritoriul județului Argeș; vârful Negoiu-2535m; Călțun Lespezi-2522m; Vânătoarea lui Buteanu-2508m; Viștea Mare-2527 m și Dara -2501 m).

Vârfuri semețe și impunătoare se află și în celelalte culmi cum sunt: Iezer-2462 m; Roșu-2469 m; Papușa-2391 m din Masivul Iezer Păpușa; Vârful La Omu-2239 m și Vârful Pietrei -2086 m din Masivul Piatra Craiului, Vârful Leaota -2333m din munții cu același nume și altele.Pantele repezi, circurile și căldările glaciare (18 lacuri glaciare), conferă un farmec și o strălucire aparte, zonei alpine.Culmile sudice puternic ramificate au aspectul unor măguri împădurite până aproape de vârf, punând în evidență asimetria caracteristică munților Făgăraș.

Zona centrală a județului considerată și treapta mijlocie, este ocupată de dealuri subcarpatice, față de care munții se înalță abrupt la nord, iar la sud dealurile scad în înălțime, pierzându-se treptat în câmpie. Dealurile înalte subcarpatice, acoperite de păduri de foioase, domină spre sud un relief larg vălurit, cu spinări netede și văi largi. Piemontul Getic reprezintă a treia treaptă morfologică a reliefului județului, a cărui limită cu subcarpații este marcată de șirul depresiunilor intracolinare, spre care se termină prin creste. Pe teritoriul județului Argeș se află parțial piemonturile Cândești și Cotmeana și în totalitate piemontul Argeșului (dealurile Argeșului). Câmpia Română constituie treapta cea mai coborâtă a reliefului județului Argeș, având două subunități: Câmpia înaltă a Piteștilor (în totalitate) și Câmpia Găvanu-Burdea (parțial). Prima subunitate are un caracter piemontan având altitudinea cea mai ridicată din toată Câmpia Română. Cealaltă subunitate este mult mai netedă și este străbătută de văi largi și puțin adânci.

Bibliografie: Județele și orașele României în cifre și fapte- volumul I Județele României, Ed. Departamentul pentru Administrația Publică Locală

Bibliografie suplimentarăModificare

Județul Argeș, Aurelia Barco, Eugen Nedelcu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1974
Glosar regional Argeș, D. Udrescu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967