Comuna Căteasca, Argeș

comună din județul Argeș, România
Căteasca
—  comună  —
Căteasca se află în România
Căteasca
Căteasca
Căteasca (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°46′18″N 25°02′11″E / 44.77167°N 25.03639°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Arges county CoA.png Argeș

SIRUTA15233

ReședințăCăteasca
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Căteasca[*]Florian-Liviu Năstase[*][3] ( PSD, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total81 km²
Altitudine239 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4006 locuitori
 - Densitate45,43 loc./km²

Fus orarUTC+2

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Căteasca (în trecut, Căteasca-Popești) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Catanele, Căteasca (reședința), Cireșu, Coșeri, Gruiu, Recea și Siliștea.

AșezareModificare

Comuna Căteasca este situată în partea estică a județului, în câmpia înaltă a Piteștiului, pe malul drept al Argeșului și pe malurile Neajlovului. Este străbătută de autostrada București–Pitești, pe care este deservită de două ieșiri, etichetate „Căteasca” și „Cireșu”, prima dintre care dă în șoseaua județeană DJ703B, drum care o leagă spre nord de Leordeni (unde se termină în DN7) și spre sud-vest de Rociu, Costești (unde se intersectează cu DN65A), Lunca Corbului (unde se intersectează cu DN65), apoi în județul Olt la Bărăști și mai departe înapoi în județul Argeș la Vedea (unde se intersectează cu DN67B), Uda și Morărești. La Căteasca, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ702G, care o leagă spre nord-vest de Pitești (unde se termină în autostrada A1) și spre sud-est de Rătești și mai departe în județul Dâmbovița de Crângurile și Petrești (unde se termină în DN61). Tot din DJ703B, lângă Căteasca se ramifică și șoseaua județeană DJ508, care duce spre sud la Rătești, Teiu și Negrași.[4]

DemografieModificare




 

Componența etnică a comunei Căteasca

     Români (95,98%)

     Necunoscut (3,22%)

     Altă etnie (0,79%)



 

Componența confesională a comunei Căteasca

     Ortodocși (93,13%)

     Penticostali (3,17%)

     Necunoscută (3,22%)

     Altă religie (0,47%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Căteasca se ridică la 4.006 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.751 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,98%). Pentru 3,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,14%), cu o minoritate de penticostali (3,17%). Pentru 3,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrațieModificare

Comuna Căteasca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Florian-Liviu Năstase[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Mișcarea Populară4    
Partidul Social Democrat4    
Partidul Național Liberal3    
Partidul PRO România1    
Uniunea Salvați România1    

IstorieModificare

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Căteasca-Popești, făcea parte din plasa Gălășești a județului Argeș și era formată din satele Căteasca (fost Tufeanca), Coșarele și Popești, având în total 486 de locuitori. Existau în comună o biserică și o școală rurală.[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Cacaleți-Cireșu și Cacaleții de Jos. Comuna Cacaleți-Cireșu era formată din satele Cacaleți (Cacaleții de Sus sau Siliștea) și Cireșu, cu 824 de locuitori, și avea două biserici vechi și o școală rurală mixtă.[8] Comuna Cacaleții de Jos, cu satele Cacaleții de Jos și Gruiu, avea și ea 630 de locuitori, două biserici și o școală rurală mixtă.[9]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Dâmbovnic a aceluiași județ. Comuna Căteasca avea aceeași alcătuire, și 917 locuitori;[10] Celelalte două comune fuseseră comasate sub numele de Gruiu, având 2240 de locuitori în satele Cacaleții de Jos, Cacaleții de Sus (reședința), Cireșu și Gruiu.[11]

În 1950, comunele au fost arondate raionului Topoloveni și apoi (după 1952) raionului Pitești din regiunea Argeș, în această perioadă satele Cacaleții de Jos și Cacaleții de Sus fiind contopite și formând satul Siliștea, iar comuna Căteasca preluând și satele Catanele și Zeama Rece de la comuna Oarja. Satul Zeama Rece a primit în 1964 denumirea de Recea.[12] În 1968, comunele au revenit la județul Argeș, reînființat. Tot atunci, comuna Siliștea a fost desființată, satele ei trecând la comuna Căteasca, iar satul Popești a fost desființat și comasat cu satul Căteasca.[13][14]

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ Google Maps – Comuna Căteasca, Argeș (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Căteasca-Popești”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 300. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Cacaleți-Cireșul”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 138. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Cacaleți-de-Jos, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 139. 
  10. ^ „Comuna Căteasca în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ „Comuna Gruiu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  12. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .