Mioveni

— oraș —

Biserica ortodoxă din Mioveni

Stemă

Mioveni

Mioveni (România)

Localizarea orașului pe harta României

Mioveni

Mioveni (Județul Argeș)

Localizarea orașului pe harta județului Argeș

Coordonate: 44°57′24″N 24°56′25″E / 44.95667°N 24.94028°E

Reședință

Mioveni[*]

Cartiere

Mioveni[*], Clucereasa, Colibași, Făgetu, Racovița

Guvernare

- primar al orașului Mioveni[*]

Ion Georgescu[*]^[3] ( PSD, 2008)

Suprafață

- Total

50,79 km²

Altitudine

417 m.d.m.

Populație (2011)^[1]^[2]

- Total

▼ 31998 locuitori

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

115400

Localități înfrățite

- Landerneau

- Scoreni

- Măgdăcești

Prezență online

GeoNames

Mioveni (cunoscut între 1964 și 1996 drept Colibași) este un oraș în județul Argeș, Muntenia, România, format din localitatea componentă Mioveni (reședința), și din satele Clucereasa, Colibași, Făgetu și Racovița. Se află la aproximativ 15 km nord-est de municipiul Pitești, pe șoseaua Pitești–Brașov (DN73).

AșezareModificare

Orașul se află în centrul județului, pe malul stâng al Râului Doamnei, acolo unde acesta primește apele Râului Târgului, și pe malurile afluentului Argeșel al acestuia din urmă, în extremitatea sud-vestică a Podișului Cândești, o diviziune a Podișului Getic. Este străbătut, prin localitatea Clucereasa, de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov; prin localitățile Mioveni și Colibași de șoseaua națională DN73D, care o leagă spre sud de Mărăcineni (unde se termină în DN73) și spre nord-est de Davidești, Vulturești, Hârtiești, Boteni, Mioarele și Valea Mare-Pravăț (unde se termină în DN72A); și prin localitățile Colibași și Făgetu de drumul județean DJ741, care o leagă spre sud de orașul Ștefănești (unde se termină în DN7). Prin oraș trece și calea ferată Golești-Câmpulung-Parc Krețulescu, pe care este deservit de stația Mioveni.^[4]

IstorieModificare

Orașul Mioveni are o istorie de peste 500 de ani. Prima atestare documentară a fost, așa cum ne arată izvoarele istorice, în anul 1485.

Mai exact Pe 7 septembrie 1485 la Târgoviște este atestat hrisovul prin care Vlad Călugărul voievod intărăște lui Stan Macrea și lui Stoica jumătate din Mihoveni, pe care apoi ei își infrățesc fiicele și nepoții: "Din milă lui Dumnezeu, Io Vlad voievod și domn a toată țară Ungrovlaviei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea acestă poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Stan Macrea și cu ficele lui și cu nepoții lui, Mărtin și Stan, și lui Stoia și cu fiii lui și cu fratele lui, Neacșul și cu fiii lui și cu nepoții lui, Neagul și Bâra și Bratul și nepotului lui de fiică, Oprea și verilor lui, Stan și Goia, ca să le fie jumătate din Mihoveni, cât au ținut Dragomir și Zlatco, pentru că au închinat-o Dragomir și Zlatco jupanului Drăghici al lui Stoica dinaintea lui Radul voievod, fratel domniei mele. Iar jupan Draghici a vândut lui Stan Macrea si lui Stoia, pentru 600 aspri și un cal bun de 300 aspri și jumătate din mănăstirea Mihovenilor. [...]"

Denumirea sa vine de la un cneaz local, Mihu (Mihov în slavonă), Mihoveni (Mioveni), făcând referire directă la locuitorii acestei formațiuni sociale. Principalele repere istorice ale orașului Mioveni coboară spre începuturile dezvoltării social-umane, fapt atestat de uneltele din piatră șlefuită descoperite în zonele adiacente, precum și de ceramica din epoca bronzului din cimitirul satului Racovița.^{[necesită citare]}

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mioveni era o comună rurală în plasa Râul Doamnei a județului Muscel, formată numai din satul de reședință, având o biserică (construită în 1840 și reparată în 1880) și o școală cu 40 de elevi (dintre care 2 fete).^[5] La acea dată, pe teritoriul actual al orașului mai funcționau, în aceeași plasă și comunele Colibași și Racovița. Comuna Colibași avea în compunere satele Colibași și Vieroșu, cu o populație totală de 884 de locuitori; existau în ea două biserici (dintre care una a mănăstirii Vieroșu) și o școală cu 30 de elevi.^[6] Comuna Racovița, cu satele Racovița de Sus, Racovița de Jos, Valea Stânei și Clucereasa, avea 1349 de locuitori ce trăiau în 302 case. Funcționau și aici patru fierăstraie, o fabrică de spirt la Clucereasa, o biserică datând din 1786 și două școli (la Racovița de Jos și Valea Stânei) cu 144 de elevi.^[7]

Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Mioveni, al cărei sat a trecut la comuna Racovița, arondată, ca și comuna Colibași, plășii Golești a aceluiași județ. Comuna Racovița avea, astfel, 2850 de locuitori în satele Mioveni, Racovița de Jos, Racovița de Sus, Valea Stânei și Clucereasa.^[8] Comuna Colibași avea aceeași compoziție și o populație de 1349 de locuitori.^[9]

În 1950, comuna Colibași a fost transferată orașului regional Pitești, reședința regiunii Argeș, în timp ce comuna Racovița a trecut la raionul Pitești din aceeași regiune. Satul Vieroși a luat în 1964 denumirea de Făgetu.^[10] În 1968, comunele au trecut la județul Argeș, comuna Racovița fiind desființată iar satele ei trecute la comuna Colibași, organizată drept comună suburbană a municipiului Pitești.^[11]^[12] În acea perioadă, pe teritoriul comunei, în zona satului Mioveni, s-a construit Uzina de Automobile Pitești, care avea să devină mai târziu Automobile Dacia, ceea ce a dus la o urbanizare intensă, la creștere demografică și la mutarea centrului de greutate al comunei către satul Mioveni.

În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, iar comuna Colibași a fost declarată oraș.^[13] În 1996, orașului Colibași i s-a schimbat denumirea în Mioveni, după localitatea de reședință.^[14]

Monumente istoriceModificare

În orașul Mioveni se află șase monumente istorice de interes național. Trei sunt monumentele istorice de arhitectură: mănăstirea Vieroși (1571–1573, refăcută în 1824–1827) din satul Făgetu — ansamblu alcătuit din biserica „Intrarea în Biserică” (ridicată în 1827–1834, pe locul bisericii construite între 1571–1573 și refăcută în 1645), biserica „Adormirea Maicii Domnului” din cimitir, ruinele stăreției, ale chiliilor, ale turnului porții, ale clădirilor anexă și ale zidului de incintă (secolele al XVI-lea–al XIX-lea) — apoi biserica „Sf. Nicolae” (1786) din Racovița; și ansamblul culei Racovița (secolele al XVIII-lea–al XX-lea) — ansamblu alcătuit din culă (1797) și parc (secolele al XIX-lea–al XX-lea). Alte trei sunt monumentele memoriale sau funerare reprezentate de niște cruci de piatră, dintre care două sunt în satul Colibași — una datând din 1676 și aflată lângă biserică și una din 1647 aflată în cimitir — și una din secolul XVIII-lea aflată în fața bisericii „Sf. Gheorghe” din Racovița.

În rest, alte două obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este monumentul istoric de arhitectură biserica „Sf. Gheorghe” (1840) din Mioveni. Altul este crucea de piatră a arhimandritului Samuel Tărtășescu (1836) de la intrarea în mănăstirea Vieroși din satul Făgetu, clasificată ca monument memorial sau funerar.

DemografieModificare

Componența etnică a orașului Mioveni

Români (94,76%)

Necunoscut (4,5%)

Altă etnie (0,72%)

Componența confesională a orașului Mioveni

Ortodocși (94,04%)

Necunoscută (4,54%)

Altă religie (1,41%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Mioveni se ridică la 31.998 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 35.801 locuitori.^[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,77%). Pentru 4,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.^[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,04%). Pentru 4,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.^[15]

Mioveni - evoluția demografică

Graficele sunt temporar indisponibile din cauza unor probleme tehnice.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

AdministrațieModificare

Orașul Mioveni este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Ion Georgescu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2008. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[16]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	13
	Partidul Național Liberal	3
	Uniunea Salvați România	3

Autorități guvernamentaleModificare

Agenția Națională pentru Deșeuri Radioactive (GR-ME-ANDRAD) se ocupă cu depozitarea deșeurilor care, pe lângă faptul că nu mai fac trebuință nimănui, prezintă riscuri radiologice pentru populație.