Wikipedia

Mioveni

oraș din județul Argeș, România

Mioveni (cunoscut între 1964 și 1996 drept Colibași) este un oraș în județul Argeș, Muntenia, România, format din localitatea componentă Mioveni (reședința), și din satele Clucereasa, Colibași, Făgetu și Racovița.[2] Se află la aproximativ 15 km nord-est de municipiul Pitești, pe șoseaua Pitești–Brașov (DN73).

Mioveni
—  oraș  —
Biserica ortodoxă din Mioveni
Stadionul Orășenesc

Stemă
Stemă
Mioveni se află în România
Mioveni
Mioveni
Mioveni (România)
Localizarea orașului pe harta României
Mioveni se află în Județul Argeș
Mioveni
Mioveni
Mioveni (Județul Argeș)
Localizarea orașului pe harta județului Argeș
Coordonate: 44°57′24″N 24°56′25″E ({{PAGENAME}}) / 44.95667°N 24.94028°E
Țară România
Județ Argeș
SIRUTA13301
ReședințăMioveni[*]​
CartiereMioveni[*]​, Clucereasa, Colibași, Făgetu, Racovița
Guvernare
 - primar al orașului Mioveni[*]​Aurel Costache[*]​[1] (PSD, )
Suprafață
 - Total50,79 km²
Altitudine417 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total29.317 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal115400
Localități înfrățite
 - LanderneauFranța
 - ScoreniRepublica Moldova
 - MăgdăceștiRepublica Moldova
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Așezare

modificare

Orașul se află în centrul județului, pe malul stâng al Râului Doamnei, acolo unde acesta primește apele Râului Târgului, și pe malurile afluentului Argeșel al acestuia din urmă, în extremitatea sud-vestică a Podișului Cândești, o diviziune a Podișului Getic. Este străbătut, prin localitatea Clucereasa, de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov; prin localitățile Mioveni și Colibași de șoseaua națională DN73D, care o leagă spre sud de Mărăcineni (unde se termină în DN73) și spre nord-est de Davidești, Vulturești, Hârtiești, Boteni, Mioarele și Valea Mare-Pravăț (unde se termină în DN72A); și prin localitățile Colibași și Făgetu de drumul județean DJ741, care o leagă spre sud de orașul Ștefănești (unde se termină în DN7). Prin oraș trece și calea ferată Golești-Câmpulung-Parc Krețulescu, pe care este deservit de stația Mioveni.[3]

Istorie

modificare

Orașul Mioveni are o istorie de peste 500 de ani. Prima atestare documentară a fost, așa cum ne arată izvoarele istorice, în anul 1485.

Mai exact pe 7 septembrie 1485 la Târgoviște este atestat hrisovul prin care Vlad Călugărul voievod intărăște lui Stan Macrea și lui Stoica jumătate din Mihoveni, pe care apoi ei își infrățesc fiicele și nepoții: "Din milă lui Dumnezeu, Io Vlad voievod și domn a toată țară Ungrovlaviei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea acestă poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Stan Macrea și cu fiicele lui și cu nepoții lui, Mărtin și Stan, și lui Stoia și cu fiii lui și cu fratele lui, Neacșul și cu fiii lui și cu nepoții lui, Neagul și Bâra și Bratul și nepotului lui de fiică, Oprea și verilor lui, Stan și Goia, ca să le fie jumătate din Mihoveni, cât au ținut Dragomir și Zlatco, pentru că au închinat-o Dragomir și Zlatco jupanului Drăghici al lui Stoica dinaintea lui Radul voievod, fratel domniei mele. Iar jupan Draghici a vândut lui Stan Macrea si lui Stoia, pentru 600 aspri și un cal bun de 300 aspri și jumătate din mănăstirea Mihovenilor. [...]"

Denumirea sa vine de la un cneaz local, Mihu (Mihov în slavonă), Mihoveni (Mioveni), făcând referire directă la locuitorii acestei formațiuni sociale. Principalele repere istorice ale orașului Mioveni coboară spre începuturile dezvoltării social-umane, fapt atestat de uneltele din piatră șlefuită descoperite în zonele adiacente, precum și de ceramica din epoca bronzului din cimitirul satului Racovița.[necesită citare]

Numele de Colibași apare într-un hrisov emis de domnitorul Constantin Șerban, la 15 ianuarie 1655, prin care "iartă Colibași de dijmă".[4]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mioveni era o comună rurală în plasa Râul Doamnei a județului Muscel, formată numai din satul de reședință, având o biserică (construită în 1840 și reparată în 1880) și o școală cu 40 de elevi (dintre care 2 fete).[5] La acea dată, pe teritoriul actual al orașului mai funcționau, în aceeași plasă și comunele Colibași și Racovița. Comuna Colibași avea în compunere satele Colibași și Vieroșu, cu o populație totală de 884 de locuitori; existau în ea două biserici (dintre care una a mănăstirii Vieroșu) și o școală cu 30 de elevi.[6] Comuna Racovița, cu satele Racovița de Sus, Racovița de Jos, Valea Stânei și Clucereasa, avea 1349 de locuitori ce trăiau în 302 case. Funcționau și aici patru fierăstraie, o fabrică de spirt la Clucereasa, o biserică datând din 1786 și două școli (la Racovița de Jos și Valea Stânei) cu 144 de elevi.[7]

Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Mioveni, al cărei sat a trecut la comuna Racovița, arondată, ca și comuna Colibași, plășii Golești a aceluiași județ. Comuna Racovița avea, astfel, 2850 de locuitori în satele Mioveni, Racovița de Jos, Racovița de Sus, Valea Stânei și Clucereasa.[8] Comuna Colibași avea aceeași compoziție și o populație de 1349 de locuitori.[9]

În 1950, comuna Colibași a fost transferată orașului regional Pitești, reședința regiunii Argeș, în timp ce comuna Racovița a trecut la raionul Pitești din aceeași regiune. Satul Vieroși a luat în 1964 denumirea de Făgetu.[10] În 1968, comunele au trecut la județul Argeș, comuna Racovița fiind desființată iar satele ei trecute la comuna Colibași, organizată drept comună suburbană a municipiului Pitești.[11][12] În acea perioadă, pe teritoriul comunei, în zona satului Mioveni, s-a construit Uzina de Automobile Pitești, care avea să devină mai târziu Automobile Dacia, ceea ce a dus la o urbanizare intensă, la creștere demografică și la mutarea centrului de greutate al comunei către satul Mioveni.

În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, iar comuna Colibași a fost declarată oraș.[13] În 1996, orașului Colibași i s-a schimbat denumirea în Mioveni, după localitatea de reședință.[14]

Monumente istorice

modificare

În orașul Mioveni se află șase monumente istorice de interes național. Trei sunt monumentele istorice de arhitectură: mănăstirea Vieroși (1571–1573, refăcută în 1824–1827) din satul Făgetu — ansamblu alcătuit din biserica „Intrarea în Biserică” (ridicată în 1827–1834, pe locul bisericii construite între 1571–1573 și refăcută în 1645), biserica „Adormirea Maicii Domnului” din cimitir, ruinele stăreției, ale chiliilor, ale turnului porții, ale clădirilor anexă și ale zidului de incintă (secolele al XVI-lea–al XIX-lea) — apoi biserica „Sf. Nicolae” (1786) din Racovița; și ansamblul culei Racovița (secolele al XVIII-lea–al XX-lea) — ansamblu alcătuit din culă (1797) și parc (secolele al XIX-lea–al XX-lea). Alte trei sunt monumentele memoriale sau funerare reprezentate de niște cruci de piatră, dintre care două sunt în satul Colibași — una datând din 1676 și aflată lângă biserică și una din 1647 aflată în cimitir — și una din secolul XVIII-lea aflată în fața bisericii „Sf. Gheorghe” din Racovița.

În rest, alte două obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este monumentul istoric de arhitectură biserica „Sf. Gheorghe” (1840) din Mioveni. Altul este crucea de piatră a arhimandritului Samuel Tărtășescu (1836) de la intrarea în mănăstirea Vieroși din satul Făgetu, clasificată ca monument memorial sau funerar.

Demografie

modificare




 

Componența etnică a orașului Mioveni

     Români (89,69%)

     Alte etnii (0,24%)

     Necunoscută (10,08%)




 

Componența confesională a orașului Mioveni

     Ortodocși (87,29%)

     Alte religii (1,38%)

     Necunoscută (11,32%)

În anul 1995, orașul avea o populație de 33.908 locuitori.[15]

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Mioveni se ridică la 29.317 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 31.998 de locuitori.[16] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,69%), iar pentru 10,08% nu se cunoaște apartenența etnică.[17] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,29%), iar pentru 11,32% nu se cunoaște apartenența confesională.[18]

Mioveni - evoluția demografică
  Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Administrație

modificare

Orașul Mioveni este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Aurel Costache[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[19]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat9         
Partidul Național Liberal6         
Alianța pentru Unirea Românilor2         
Alianța Dreapta Unită2         

Autorități guvernamentale

modificare

Agenția Națională pentru Deșeuri Radioactive (GR-ME-ANDRAD) se ocupă cu depozitarea deșeurilor care, pe lângă faptul că nu mai fac trebuință nimănui, prezintă riscuri radiologice pentru populație.

Economie

modificare

Dealurile Miovenilor găzduiesc principalele facilități de producție ale constructorului național de autoturisme Dacia.[20]

Obiective turistice

modificare

Se pot vizita ruinele castrului roman, Cula lui Dumitrașcu Brătianu (1797), unde se află și o expoxiție de etnografie și artă populară.

Mănăstirea monument istoric și de arhitectură, Vieroși, din Făgetu, ctitorie a banului Ivașcu Golescu, din 1545, reparată și întregită în 1615 de Stroe Leurdeanu și reconstruită și pictată de Samuil Tărtășescu în 1825, și restaurată în 1924-1927 și 1978 - 1984.[21]

Sport

modificare
 
Stadionul Orășenesc

Orașul Mioveni are o echipă de fotbal, CS Mioveni, care a jucat în Liga I a României. FC Dacia Pitești a fost echipa care a reprezentat orașul în ligile naționale până în anul 2000.

Persoane notabile

modificare
  • Constantin Năstase, general român
  • prof. dr. Mihail M. Robea, renumit folclorist și etnograf român, născut la Mioveni la data de 16 octombrie 1928 și a decedat la București (15 iunie 2019).
  • Andrei Mihai Panait, fotbalist profesionist român

Orașe înfrățite

modificare

Mioveni este înfrățit cu următoarele orașe :

Învățământul

modificare

Pe lângă cercetarea în domeniul nuclear, Institutul de Cercetare Nucleară și filiala aparținând de RENEL, Combustibil nuclear, produc combustibil nuclear pentru Centrala atomelectrică de la Cernavodă.[23]

Cultura

modificare

Activitățile culturale se desfășoară în două case de cultură orășenești și cea a sindicatelor. În Casa de Cultură a Sindicatelor funcționează o bibliotecă franceză.[24]

Bibliografie

modificare

Localitățiile Județului Argeș, 1971

Vlăsceanu, Gheorghe, Ianoș, Ion, Orașele României, Odeon, București, 1998

Note

modificare
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  3. ^ Google Maps – Mioveni (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  4. ^ Vlăsceanu, Gheorghe; Ianoș Ioan (). Orașele României. București: Odeon. p. 370. 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (). „Mioveni” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 346. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (). „Colibași, com. rur., plasa Rîul-Doamnei”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 562–563. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Racovița, com. rur., jud. Mușcel” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 154. 
  8. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Racovița”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 488. 
  9. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Colibași”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 482. 
  10. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  13. ^ „LEGE nr. 2 din 18 aprilie 1989 privind imbunatatirea organizarii administrative a teritoriului Republicii Socialiste Romania”, Monitoruljuridic.ro, accesat în  
  14. ^ „LEGE nr.35 din 18 mai 1996 pentru modificarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Romaniei”, Camera Deputaților, arhivat din original la , accesat în  
  15. ^ Vlăsceanu, Gheorghe; Ianoș, Ioan (). Orașele Ronâniei. București: Odeon. p. 370. 
  16. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  17. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  18. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  19. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  20. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Vlăsceanu, Gheorghe; Ianoș, Ioan (). Orașele României. Odeon. p. 370. 
  22. ^ [1]
  23. ^ Vlăsceanu, Gheorghe; Ianoș, Ioan (). Orașele României. Odeon. p. 369. 
  24. ^ Vlăsceanu, Gheorghe; Ioan Ianoș (). Orașele României. București: Odeon. p. 369. 

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mioveni
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mioveni&oldid=16812562