Liga I

România
Pix.gif Liga I Football pictogram.svg
Logo Casa Liga I.png
Denumire oficială Casa Liga 1
Sport Fotbal
Țară  România
Confederație UEFA
Organizator LPF
Înființat(ă) în 1909; 112 ani în urmă (1909)
Alte nume Cupa ASAR
Divizia A
Nivelul în piramidă 1
Retrogradare în Liga a II-a
Cupe locale Cupa României
Supercupa României
Competiții internaționale Liga Campionilor
Europa Conference League
Nr. de ediții 104
Periodicitate anuală
Participanți 16
Campion 600px Culori CFR.svg CFR Cluj (al șaptelea titlu)
(2020-2021)
Cele mai multe trofee 600px FCSB colors.svg FCSB (26 de titluri)
Cele mai multe apariții Ionel Dănciulescu (515)
Cele mai multe goluri Dudu Georgescu (252)
Televizări Look Sport, Look Sport +, Telekom Sport, Digi Sport
Site oficial lpf.ro
Crystal Clear app kworldclock.png
Pentru ediția actuală, vedeți :
Liga I 2021-2022
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Liga I, cunoscută și sub numele de Liga 1, este o competiție profesionistă pentru cluburi de fotbal, localizată în primul eșalon al sistemului de ligi ale fotbalului românesc. A fost fondată în anul 1909, iar până în sezonul 2006-2007 a fost cunoscută sub numele de Divizia A, dar și-a schimbat numele din cauza descoperirii că marca fusese deja înregistrată.[1] În prezent, poartă denumirea oficială de Casa Liga 1 din motive de sponsorizare.[2]

Liga I a fost înființată în 1909, primul sezon fiind 1909-1910, aflându-se în prezent pe locul 25 în clasamentul coeficienților UEFA. Competiția este administrată de Liga Profesionistă de Fotbal (LPF).

Din sezonul 2020-2021 participă 16 echipe. După sezonul regular, competiția continuă în sistem play-off/play-out. În play-off participă primele 6 echipe din clasamentul sezonului regular. În play-out participă celelalte 10 echipe. La final, prima echipă din play-off este declarată campioană, iar ultimele două clasate din play-out retrogradează în Liga a II-a, urmând ca echipele de pe locul 7 și 8 la finalul play-out-ului să dispute un baraj cu echipa aflată pe locul 4 în Liga a II-a, respectiv locul 3.

Cea mai titrată echipă este FCSB cu 26 de titluri,[nota 1] urmată de rivala din capitală, Dinamo București, cu 18 trofee. Dintre celelalte 21 de cluburi care au câștigat competiția, opt au câștigat-o în cel puțin trei ocazii: Venus București, UTA Arad, Chinezul Timișoara, Universitatea Craiova, Petrolul Ploiești, Ripensia Timișoara, Rapid București și CFR Cluj. Acesta din urmă a avut un succes remarcabil doar în secolul XXI.

IstoriaModificare

Primele campionate (1909-1921)Modificare

 
Olympia București, campionii din 1909.

În primăvara anului 1909 a fost inițiată prima întrecere cu mai multe echipe din țară. În lipsa unui for de coordonare, competiția a fost amânată pentru toamna acelui an. Federația Română de Fotbal a fost fondată în octombrie 1909, Asociațiunea Cluburilor de Fotbal, devenită, apoi, Asociațiunea Societăților Atletice din România (ASAR).[3]

În data de 6 decembrie 1909 a avut loc primul joc de campionat din România, în cadrul Cupei ASAR. Atunci, pe un frig tăios, Olympia și Colentina s-au întrecut în primul meci din campionatul românesc, pe Stadionul Bolta Rece, de lângă Arcul de Triumf, provizoriu, ridicat pentru a celebra 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, meci terminat cu scorul de 2 la 1 pentru Olympia. Al doilea meci se juca pe Stadionul La Șosea din Ploiești, pe data de 11 decembrie, între United Ploiești și Olympia București, cu scorul final de 3-3. Ultima partidă a Cupei ASAR, jucată la București, pe stadionul Olimpia, în data de 15 decembrie între Colentina - United Ploiești, s-a terminat cu scorul de 2-0, astfel, Olympia câștigă primul campionat românesc, iar la fel s-ar fi întâmplat și anul următor.[3]

Ulterior organul de conducere al activității fotbalistice devine Comisiunea de Football-Asociație din cadrul UFSR (Uniunea Federațiilor Sportive din România), care a luat ființă la 1 decembrie 1912.[4]

Divizia A (1921-2006)Modificare

Sezonul 1921–22 a marcat prima dată când s-a format o ligă alcătuită din șapte echipe. Campionatul, care fusese limitat la mai multe ligi regionale, a devenit competiție națională în 1921, cu fondarea Diviziei A și Diviziei B. Sezonul inaugural al Diviziei A a fost câștigat de Chinezul Timișoara.[5] Înainte de sezonul 1931-32, competiția era dominată de Chinezul și Venus București, Chinezul câștigând șase campionate și Venus două campionate în timpul celor unsprezece sezoane. În 1933 s-a disputat primul meci de fotbal în nocturnă din România pe stadionul Romcomit din București.[6] Sezonul 1932–33 a cunoscut apariția unei alte echipe de succes, Ripensia Timișoara, care alături de rivala Venus, a câștigat opt din următoarele nouă campionate, înainte ca această competiție să fie suspendată în 1940 din cauza celui de-al doilea război mondial.

Anii postbelici au fost dominați de CCA București, UTA Arad și Petrolul Ploiești. Anii 1960 au văzut apariția treptată a lui Dinamo București, cu ajutorul atacanților Gheorghe Ene și Florea Dumitrache - ambii devenind unii dintre cei mai buni marcatori din toate timpurile ai Diviziei A. În anii 1970 a apărut ascensiunea lui Dudu Georgescu, de la Dinamo, care a fost cel mai bun marcator al Diviziei A timp de patru sezoane la rând între 1974 și 1978. A marcat un impresionant număr de 156 de goluri și a câștigat premiul Gheata de aur pentru cel mai bun marcator din Europa de două ori, în 1975 și 1977.[7][8] Dinamo a mai avut încă doi câștigători ai ghetei de aur în sezonul 1986–87, în numele lui Rodion Cămătaru, și în sezonul 1988–89, în numele lui Dorin Mateuț, acesta din urmă fiind ultimul câștigător român al trofeului. Din sezonul 1959–60 până în sezonul 1999–2000 toate campionatele ligii au fost câștigate de doar șapte echipe: Steaua (16 titluri), Dinamo (14 titluri), Universitatea Craiova (4 titluri), Rapid București, FC Argeș și UTA Arad (câte 2 titluri fiecare), și Petrolul Ploiești (un titlu).

Dinamo București a fost prima echipă românească care s-a calificat în Cupa Campionilor Europeni în sezonul 1956–57 al competiției și Universitatea Craiova a fost ultima echipă din România care s-a calificat în sezonul 1991–92, înainte ca competiția să-și schimbe numele în Liga Campionilor. Echipele românești s-au calificat în 35 din cele 37 de sezoane ale Cupei Campionilor Europeni, Dinamo București având treisprezece apariții, Steaua București având zece apariții, Universitatea Craiova având patru apariții, Petrolul având trei apariții, UTA Arad și FC Argeș având două apariții și Rapid București având o singură apariție. Cele mai importante rezultate pentru o echipă românească în această competiție au fost obținute de Steaua București care a câștigat trofeul în sezonul 1985–86 și a ajuns în semifinale în sezonul 1987–88 și o altă finală în sezonul 1988–89. Alte realizări importante includ Universitatea Craiova care a ajuns în sferturile de finală în sezonul 1981–82 și Dinamo București care a ajuns în semifinale în sezonul 1983–84.[9][10] Cu toate acestea, după schimbarea formatului în 1992–93 în sistemul actual al Ligii Campionilor, campionii României au obținut succese limitate, Steaua ajungând doar în faza grupelor de trei ori înainte de secolul XXI.

Începutul anilor 2000 a fost dominat de echipele din capitală, Steaua, Dinamo și Rapid câștigând toate titlurile ligii între 2000 și 2007. Sezonul 2005-06 al Cupei UEFA a adus, până în prezent, ultima performanță majoră a echipelor românești în cupele europene cu Rapid atingând sferturile de finală ale acestei competiții, ea fiind eliminată chiar de Steaua care a fost însă eliminată în semifinale după ce a fost învinsă cu scorul general de 3-4 de formația englezească Middlesbrough FC.

Liga I (2006-prezent)Modificare

 
CFR Cluj a câștigat șapte titluri în noul format al Ligii I.

La începutul sezonului 2006–07, competiția a fost forțată să-și schimbe numele din Divizia A în Liga I din cauza unei dispute privind mărcile comerciale asupra numelui. Schimbarea a fost făcută la 15 mai 2006, iar Federația Română de Fotbal a decis să redenumească și ligile inferioare; astfel Divizia B a devenit Liga a II-a, Divizia C a devenit Liga a III-a și așa mai departe. Sezonul 2006–07 a marcat a 16-a oară consecutiv când o echipă din București a câștigat campionatul, Dinamo reușind cel de-al 18 ei titlu din istorie. Atât sezoanele 2007–08, cât și 2008–09 au văzut noi câștigători ai titlului, CFR Cluj și Unirea Urziceni fiind încoronați campioni pentru prima dată. CFR Cluj a câștigat al doilea campionat în 2009–10, în timp ce în 2010–11 s-a înregistrat un nou câștigător, Oțelul Galați. Oțelul este primul și singurul club din regiunea Moldovei care a câștigat un titlu național.

CFR Cluj, câștigătoarea din 2007–08 a devenit prima echipă a României care s-a calificat direct în faza grupelor Ligii Campionilor în sezonul 2008–09 și prima echipă, alta decât Steaua, care s-a calificat în această etapă de la începutul noului format al Ligii Campionilor în 1992–93. Atât campioanei din 2009–10, precum și celei din 2010–11 i s-a garantat locul de calificare direct în faza grupelor. Cele mai bune rezultate din faza grupelor au fost obținute de CFR Cluj în Liga Campionilor 2012–13 cu zece puncte și locul trei într-o grupă cu Manchester United, SC Braga și Galatasaray, CFR terminând la egalitate de puncte cu formația de pe locul 2 (loc ce garanta trecerea în faza eliminatorie a competiției), Galatasaray, însă formația turcă a avut avantajul rezultatelor directe.

Între 2013 și 2015, Steaua a câștigat campionatul de trei ori la rând, acumulând în palmares 26 de titluri naționale. Sezoanele din 2015-16 și 2016-17 au adus iar alți noi câștigători ai ligii, Astra Giurgiu și Viitorul Constanța obținând primele lor titluri din istorie. Anii 2010 s-au terminat cu CFR Cluj care a dominat competiția, reușind să câștige titlul de patru ori la rând între 2018 și 2021.

Formatul competițieiModificare

Istoric
  • Campionatul român de Fotbal s-a născut în anii 1921-22, chiar dacă în anii precedenți, din 1909-10, au fost desfășurate competiții regionale. Abia în 1921 s-a putut vorbi de Campionatul Național, ce se juca între echipele care câștigau campionatul regional.
  • În 1932-33 echipele ce participau au fost împărțite în două grupe, prima dată de câte 7 echipe, apoi anul următor, cu 8 echipe. Finala se desfășura într-o întâlnire cu tur și retur.
  • Primul campionat cu o singură grupă s-a disputat în anii 1934-35 cu 12 echipe, formulă ce nu a fost schimbată până în 1940 când s-a mai introdus o echipă. În sezonul 1937-38 s-a revenit la campionatul cu două grupe, apoi imediat abandonat.
  • După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, campionatul român a reînceput în sezonul 1946-47 cu 14 echipe, ce aveau să devină apoi 16 după care se va întoarce la 14.
  • În 1950 s-a trecut la sistemul de desfășurare primăvară-toamnă, comun țărilor din Uniunea Sovietică, cu 12 echipe, 14 din 1954 și 13 din anul următor.
  • S-a întors la formula tradițională (din toamnă în primăvară) în 1957-58, cu 12 echipe. Numărul lor se mărește la 14 în 1960-61 până în 1967-68 (cu o ediție cu 15 echipe în 1962-63).
  • Din 1968-69 s-a trecut la 16 echipe, care au devenit apoi 18 în 1973-74. Acesta a rămas costant până în 1999-2000, sezon în care numărul echipelor au fost redus din nou la 16. Dintre acestea ultimele 2 erau retrogradate în Liga II (Divizia B), compusă din trei grupe cu câte 16 echipe.
  • Din 2006 până în 2014, campionatul era compus din 18 echipe dintre care ultimele 4 retrogradau.
  • Din 2015 până în 2019, Liga I era alcătuită din 14 echipe, fiind introdus și sistemul play-off și play-out.[11]

CompetițiaModificare

Începând cu sezonul 2020, sunt 16 de cluburi în Liga I. Pe parcursul unui sezon (din iulie până în mai) fiecare club joacă cu celelalte de două ori, o dată pe stadionul de acasă și o dată pe cel al adversarilor, pentru 30 de meciuri. La sfârșitul celor 30 de meciuri (sezonul regular), pe baza clasamentului, primele șase echipe se califică în play-off iar ultimele 10 în play-out. În play-off și play-out, echipele încep cu numărul înjumătățit de puncte din sezonul regular. În play-off, cluburile joacă fiecare cu fiecare ca în sezonul regular, pentru 10 de meciuri, la finalul cărora echipa de pe primul loc primește trofeul de campioană. În play-out, echipele joacă o singură dată cu fiecare adversară. Echipele primesc trei puncte pentru o victorie și un punct pentru o remiză. Nu se acordă puncte pentru o înfrângere. Echipele sunt clasificate după numărul de puncte, apoi rezultatele din meciurile directe. Dacă, după aplicarea tuturor criteriilor de departajare, încă există o egalitate pentru titlul de campioană, pentru retrogradare sau pentru calificări în alte competiții, un meci de baraj într-un loc neutru va decide clasarea.[12]

Promovarea și retrogradareaModificare

Există un sistem de promovare și retrogradare între Liga I și Liga a II-a. Cele două echipe de pe ultimele poziții din play-out sunt retrogradate în Liga a II-a, iar primele două echipe din Liga a II-a sunt promovate în Liga I. De asemenea, echipele de pe locurile 7 și 8 din play-out joacă un baraj de promovare/menținere în dublă manșă cu echipele de pe următoarele două poziții din Liga a II-a, locurile 3 și 4.[13]

Modificare

  • Divizia A Ursus (1998-04)

  • Divizia A Bürger (2004-06)

  • Liga I Bürger (2006-08)

  • Liga I Frutti Fresh (2008-09)

  • Liga I Gamebookers (2009-2010)

  • Liga I Bergenbier (2010-2015)

  • Liga I Orange (2015-2017)

  • Liga I Betano (2017-2019)

  • Casa Liga I (2019-)

La 19 decembrie 1998, SABMiller a cumpărat drepturile de denumire pentru patru sezoane și jumătate, devenind primul sponsor din istoria competiției. SABMiller a schimbat numele competiției denumind-o Divizia A Ursus, cu scopul de a promova berea Ursus.[14]

Începând cu sezonul 2004-2005, Grupul European Drinks a devenit sponsor principal iar competiția și-a schimbat numele în Divizia A Bürger, pentru a promova berea Bürger. Din 2008, Liga I a preluat numele unui alt produs al European Drinks, Frutty Fresh. În sezonul 2009-2010, Liga I a fost sponsorizată de casa de pariuri Gamebookers.[15]. Începând cu sezonul 2010-2011, producătorul de bere Bergenbier a sponsorizat Liga I, iar competiția a purtat numele de Liga I Bergenbier.[16]

Din Noiembrie 2015, primul eșalon al țării a purtat numele de Liga 1 Orange, deoarece compania franceză de telecomunicații a achiziționat drepturile de publicitate ale Ligii I, pentru 2 sezoane.[17] În iulie 2017, Betano a încheiat un parteneriat cu LPF și, până în sezonul 2018-2019, primul eșalon s-a numit Liga I Betano.

în iulie 2019, Casa Pariurilor și Liga Profesionistă de Fotbal au anunțat parteneriatul în urma căruia Liga I va deveni Casa Liga 1 pentru următorii 5 ani.[18]

TelevizareModificare

  • Între anii 1998 și 2003, meciurile din Liga I au fost transmise de cele mai importante posturi din țară, cum ar fi: TVR 1 (care a avut audiențe între 1,2 milioane și 2,1 milioane de oameni), Pro TV, Antena 1 și Prima tv, care au avut audiențe record de până la 4,2 milioane de telespectatori.
  • În 2004, Telesport a cumpărat drepturile de difuzare pentru 28 milioane dolari, încheind un contract cu LPF pentru patru sezoane. Telesport a vândut o parte din meciuri altor rețele române: TVR1, Antena 1, Național TV și Kanal D.[19]
  • Pe 31 martie 2008, Antena 1, împreună cu RCS & RDS, au câștigat licitația cu o ofertă de 102 de milioane de euro pentru o perioadă de trei sezoane de contract.[20]
  • Începând cu sezonul 2014-2015, Intel Sky Broadcasting (deține televiziunile Look TV și Look Plus) a cumpărat drepturile de transmisie ale tuturor meciurilor din Liga I. Totuși, Digi Sport (canalul de sport al RCS & RDS) și Dolce Sport (canalul de sport al Telekom redenumit Telekom Sport) dețin drepturi de transmisie ale meciurilor. Contractele au fost valabile până în 2019.[21]
  • În aprilie 2019, firma EAD.RO Interactive SRL a cumpărat drepturile TV pentru Liga 1 Betano până în 2024. Ea va plăti echipelor din Liga I 28 de milioane de euro pe an.[22]

Clasamentul UEFAModificare

Vezi și: Coeficienți UEFA.

Coeficientul UEFA pe 2021[23]

Echipe din Liga I în clasamentul UEFAModificare

Vezi și: Echipele de fotbal din România în cupele europene.

Cluburile românești, de fotbal, prezente în Clasamentul Coeficienților UEFA, la data de 16 septmebrie 2021, sunt următoarele:[24]

Poziție Club 2017–18 2018–19 2019-20 2020-21 2021-22 Coef.
68   CFR Cluj 0.000 2.500 10.000 4.000 2.500 19.000
82   FCSB 9.000 2.500 2.500 2.000 1.500 17.500
150   CS Universitatea Craiova 1.000 2.000 2.000 1.000 1.500 7.500
270   Viitorul Constanța 1.500 1.500 1.500 0.000 0.000 4.500
România[1] 3.280
307   Sepsi Sfântu Gheorghe 0.000 0.000 0.000 0.000 1.500 1.500
308=   FC Botoșani 0.000 0.000 0.000 1.500 0.000 1.500
309=   Astra Giurgiu 1.000 0.000 0.000 0.000 0.000 1.000
310=   Dinamo București 1.000 0.000 0.000 0.000 0.000 1.000

     Indică un club care este prezent în Liga Campionilor.

     Indică un club care este prezent în Europa League.

     Indică un club care este prezent în Conference League.

     Indică un club care nu este prezent într-o competiție europeană.

Note
  • ^1 – Cluburile de mai jos au un coeficient scăzut, astfel că ele vor prelua coeficientul țării.


Campionii anualiModificare

Articol principal: Lista campioanelor României la fotbal.

Titluri câștigateModificare

Locul Club Sportiv Campioni Sezoane
1   FCSB    26 1951, 1952, 1953, 1956, 1960, 1961, 1968, 1976, 1978, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 2001, 2005, 2006, 2013, 2014, 2015
2   Dinamo București   18 1955, 1962, 1963, 1964, 1965, 1971, 1973, 1975, 1977, 1982, 1983, 1984, 1990, 1992, 2000, 2002, 2004, 2007
3   Venus București 7 1920, 1929, 1932, 1934, 1937, 1939, 1940
  CFR Cluj 7 2008, 2010, 2012, 2018, 2019, 2020, 2021
5   Chinezul Timișoara† 6 1922, 1923, 1924, 1925, 1926, 1927
  UTA Arad 6 1947, 1948, 1950, 1954, 1969, 1970
7   Petrolul Ploiești
4
1930, 1958, 1959, 1966
  Ripensia Timișoara 4 1933, 1935, 1936, 1938
  Universitatea Craiova 4 1974, 1980, 1981, 1991
10   Rapid București 3 1967, 1999, 2003
11   Olympia București† 2 1910, 1911
  Colentina București† 2 1913, 1914
  Argeș Pitești 2 1972, 1979
  Unirea Tricolor† 2 1941, 1921[nota 2]
15   United Ploiești† 1 1912
  Româno-Americană București† 1 1915
  Prahova Ploiești 1 1916
  Colțea Brașov 1 1928
  CSM Reșița 1 1931
  CA Oradea 1 1949
  Unirea Urziceni† 1 2009
  Oțelul Galați 1 2011
  Astra Giurgiu 1 2016
  Viitorul Constanța† 1 2017
  • echipă care evoluează și în prezent în Liga I
  • echipă care evoluează în ligile naționale a II-a și a III-a.
  • echipă care joacă la nivel județean
  • echipă desființată†

OrașeModificare

Oraș Titluri Cluburi câștigătoare
  București 61 FCSB (26 ), Dinamo (18), Venus (7),
Rapid (3), Colentina (2), Olympia (2),
Româno-Americana (1), Unirea Tricolor (2)
  Timișoara 10 Chinezul (6), Ripensia (4)
  Cluj-Napoca 7 CFR (7)
  Arad 6 UTA (6)
  Ploiești 6 Petrolul (4), Prahova (1), United (1)
  Craiova 4 Universitatea (4)
  Pitești 2 FC Argeș (2)
  Brașov 1 Colțea (1)
  Galați 1 Oțelul (1)
  Oradea 1 CAO (1)
  Reșița 1 CSM (1)
  Urziceni 1 Unirea (1)
  Giurgiu 1 Astra (1)
  Ovidiu 1 Viitorul (1)

Clasament all-timeModificare

Clasamentul e făcut cu trei puncte pentru victorie și unul pentru egal. Include meciurile jucate între sezoanele 1932–33 și 2020–21 inclusiv. Echipele boldate joacă în sezonul 2021–22 al Ligii I. Echipele în italice nu mai există. Acest tabel arată doar titlurile câștigate începând din 1932-33, de când a fost introdus sistemul divizionar. Un campionat național oficial a existat și înainte. Acesta este motivul pentru care unele echipe sunt listate cu mai puține campionate. De exemplu, Venus București a câștigat trei titluri inainte de 1932 și patru după, și e listată cu doar patru in tabel.

Poz Echipa S Pte MJ V E î GM GP 1a 2a 3a 4a 5a 6a T Debut Ultima apariție Cea mai bună
1 FCSB 73 4.310 2.272 1.262 524 486 4.281 2.288 26 18 9 4 6 6 69 1947 2020–21 1
2 Dinamo București 72 4.096 2.242 1.199 499 544 4.185 2.445 18 20 10 4 5 6 63 1948 2020–21 1
3 Rapid București 66 3.002 1.898 854 440 604 2.943 2.253 3 14 8 9 4 0 38 1932 2014–15 1
4 Petrolul Ploiești 58 2.281 1.667 632 385 650 2.274 2.206 4 2 4 2 6 4 21 1933 2015–16 1
5 Argeș Pitești 45 2.040 1.443 584 288 571 1.889 1.845 2 2 4 3 3 2 16 1961 2020–21 1
6 Universitatea Cluj 56 1.995 1.608 552 339 717 2.069 2.476 0 1 1 4 3 2 11 1932 2014–15 2
7 Universitatea Craiova 35 1.928 1.158 560 248 360 1.728 1.227 4 4 8 5 5 3 29 1964 2020–21 1
9 FC Brașov 46 1.912 1.429 533 313 583 1.765 1.845 0 1 2 3 4 2 12 1957 2014–15 2
9 Politehnica Timișoara 44 1.845 1.336 508 321 507 1.782 1.839 0 2 5 1 4 6 18 1948 2010–11 2
10 FCM Bacău 42 1.729 1.319 489 262 568 1.538 1.809 0 0 0 1 4 6 11 1956 2005–06 4
11 Farul Constanța 42 1.679 1.299 473 260 566 1.577 1.840 0 0 0 3 2 2 7 1955 2008–09 4
12 Sportul Studențesc 36 1.561 1.154 435 256 463 1.569 1.575 0 1 3 6 2 4 16 1937 2011–12 2
13 UTA Arad 39 1.554 1.111 433 255 423 1.635 1.567 6 1 1 3 3 1 15 1946 2020–21 1
14 CFR Cluj 26 1.469 904 406 251 247 1.227 957 7 0 2 2 3 0 14 1947 2020–21 1
15 Jiul Petroșani 41 1.456 1.197 402 250 545 1.403 1.845 0 0 1 0 2 2 5 1937 2006–07 3
16 Progresul București 32 1.326 945 379 189 377 1.353 1.324 0 3 2 3 1 2 11 1955 2006–07 2
17 Oțelul Galați 27 1.263 894 361 180 353 1.096 1.115 1 0 0 3 3 2 9 1986 2014–15 1
18 Politehnica Iași (1945) 28 1.078 881 297 187 397 1.029 1.265 0 0 0 0 0 1 1 1960 2009–10 6
19 Gloria Bistrița 22 940 724 269 133 322 903 1.003 0 0 1 0 2 4 7 1990 2012–13 3
20 Astra Giurgiu 18 900 617 247 162 206 815 686 1 1 1 2 3 1 9 1998 2020–21 1
21 FC U Craiova 19 875 626 242 149 235 857 783 0 2 1 3 0 0 6 1991 2010–11 2
22 ASA Târgu Mureș (1962) 21 862 690 251 109 330 817 1.025 0 1 1 2 0 1 5 1967 1991–92 2
23 Ceahlăul Piatra Neamț 18 740 596 202 134 260 689 851 0 0 0 1 2 1 4 1993 2014–15 4
24 Corvinul Hunedoara 17 728 562 210 98 254 831 881 0 0 1 0 1 2 4 1954 1991–92 3
25 Bihor Oradea 18 661 572 181 118 273 683 893 0 0 0 0 0 0 0 1963 2003–04 7
26 Gaz Metan Mediaș 15 618 519 154 156 209 570 714 0 0 0 0 0 1 1 1947 2020–21 6
27 CSM Reșița 16 565 482 154 103 225 666 890 0 0 0 2 0 1 3 1938 1999–00 4
28 Pandurii Târgu Jiu 12 532 412 140 112 160 459 491 0 1 1 0 0 0 2 2005 2016–17 2
29 Club Atletic Oradea 17 515 378 145 80 153 633 635 1 1 1 1 0 3 7 1932 1962–63 1
30 FC Vaslui 9 489 302 137 78 87 393 303 0 1 2 0 2 1 6 2005 2013–14 2
31 Olt Scornicești 11 475 373 137 64 172 424 546 0 0 0 1 0 0 1 1979 1989–90 4
32 Viitorul Constanța 9 465 325 125 90 110 437 398 1 0 1 1 1 0 4 2012 2020–21 1
33 Unirea Tricolor București (Dinamo B, Dinamo C) 16 462 347 128 78 141 625 669 1 0 0 1 0 0 2 1932 1957–58 1
34 Chimia Râmnicu Vâlcea 10 427 340 121 64 155 368 533 0 0 0 0 0 0 0 1974 1986–87 8
35 FC Botoșani 8 417 304 111 84 109 367 365 0 0 0 1 0 1 2 2013 2020–21 4
36 CFR Timișoara 11 382 273 104 70 99 406 392 0 1 1 2 1 0 5 1946 1970–71 2
37 Inter Sibiu 8 377 272 110 47 115 358 376 0 0 0 1 0 1 2 1988 1995–96 4
38 Venus București 9 353 178 106 35 37 491 243 4 0 1 1 1 0 7 1932 1940–41 1
39 FCM Târgoviște 9 349 298 95 64 139 312 469 0 0 0 0 0 0 0 1961 1997–98 7
40 Ripensia Timișoara 9 348 178 107 27 44 498 266 4 2 2 0 0 1 9 1932 1940–41 1
41 Politehnica Iași 8 347 303 91 74 138 303 407 0 0 0 0 0 1 1 2012 2020–21 6
42 Concordia Chiajna 8 314 296 77 83 136 299 423 0 0 0 0 0 0 0 2011 2018–19 9
43 CS Târgu Mureș 10 301 241 85 46 110 360 418 0 0 0 2 0 0 2 1946 1957–58 4
44 Minaur Baia Mare 7 284 230 83 35 112 267 370 0 0 0 1 1 0 2 1964 1994–95 4
45 Unirea Urziceni 5 269 170 74 47 49 199 162 1 1 0 0 1 0 3 2006 2010–11 1
46 FC Voluntari 6 260 239 65 65 109 255 338 0 0 0 0 0 0 0 2015 2020–21 9
47 Vagonul Arad 9 259 184 76 31 77 318 326 0 1 1 1 0 0 3 1932 1968–69 2
48 Olimpia Satu Mare 7 247 222 69 40 113 223 363 0 0 0 0 0 0 0 1937 1998–99 9
49 Victoria București 5 243 169 70 33 66 242 251 0 0 3 0 0 0 3 1985 1989–90 3
50 FC Gloria Buzău 7 237 238 64 45 129 236 403 0 0 0 0 1 0 1 1978 2008–09 5
51 ASA 2013 Târgu Mureș 5 218 178 55 53 70 179 213 0 1 0 0 0 1 2 2010 2016–17 2
52 Gloria Arad 8 208 155 59 31 66 296 332 0 0 0 0 0 1 1 1932 1940–41 3
53 Victoria Cluj 8 206 154 61 23 70 266 294 0 0 0 0 1 2 3 1932 1939–40 3
54 Extensiv Craiova (Electroputere) 5 198 170 54 36 80 171 213 0 0 1 0 0 1 2 1991 1999–00 3
55 Sepsi Sfântu Gheorghe 4 193 155 47 52 56 176 185 0 0 0 1 0 1 2 2017 2020–21 4
56 Dacia Unirea Brăila 6 192 177 54 30 94 193 328 0 0 0 0 0 1 1 1937 1993–94 6
57 Flacăra Moreni 4 182 136 53 23 60 180 198 0 0 0 1 0 1 2 1986 1989–90 4
58 Dunărea Galați 5 164 170 44 32 94 174 310 0 0 0 0 0 0 0 1974 1983–84 14
59 Chinezul Timișoara 6 160 119 46 21 53 281 288 0 0 0 0 1 0 1 1933 1938–39 4
60 ACS Poli Timișoara 4 144 154 37 47 70 147 222 0 0 0 0 0 0 0 2013 2013–14 12
61 Crișana Oradea 6 140 110 40 20 50 199 232 0 0 0 0 0 0 0 1932 1937–38 2
62 FC Hermannstadt 3 129 117 31 36 50 112 154 0 0 0 0 0 0 0 2018 2020–21 8
63 Minerul Lupeni 4 105 101 30 15 56 106 207 0 0 0 0 0 0 0 1959 1962–63 11
64 FC Ploiești (Tricolor Ploiești ) 5 100 102 28 16 58 131 254 0 0 0 0 0 0 0 1932 1947–48 5
65 Foresta Fălticeni (Foresta Suceava) 3 99 98 24 27 47 102 145 0 0 0 0 0 0 0 1997 2000–01 13
66 Academica Clinceni 2 98 80 24 26 30 84 109 0 0 0 0 1 0 1 2019 2020–21 5
67 Unirea Alba Iulia 3 93 94 24 21 49 93 171 0 0 0 0 0 1 1 2003 2009–10 6
68 Chindia Târgoviște 2 90 77 23 21 33 69 92 0 0 0 0 0 0 0 2019 2020–21 7
69 Phoenix Baia Mare 3 89 62 26 11 25 96 106 0 0 0 0 0 0 0 1937 1939–40 5
70 Maccabi București (Ciocanul București) 2 82 56 24 10 22 100 87 0 0 0 0 0 0 0 1946 1947–48 7
71 Rocar București 2 81 64 25 6 33 93 108 0 0 0 0 0 0 0 1999 2000–01 12
72 FC Onești 2 69 68 21 6 41 93 159 0 0 0 0 0 0 0 1998 1999–00 14
73 CA Câmpulung Moldovenesc 2 55 33 15 10 8 50 31 0 0 1 0 0 0 1 1952 1953 3
74 Siderurgistul Galați 2 49 52 13 10 29 62 104 0 0 0 0 0 0 0 1963 1965–66 14
75 Carmen București 1 47 26 14 5 7 90 44 0 1 0 0 0 0 1 1946 1946–47 2
76 Gloria CFR Galați 2 46 46 13 7 26 54 100 0 0 0 0 0 0 0 1939 1940–41 10
77 Ferar Cluj 1 43 26 13 4 9 44 29 0 0 0 0 0 1 1 1946 1946–47 6
78 CAM Timișoara 2 43 34 12 7 15 54 76 0 0 0 0 1 0 1 1932 1939–40 5
79 CS Mioveni 2 43 68 9 16 43 46 120 0 0 0 0 0 0 0 2007 2011–12 16
80 Industria Sârmei Câmpia Turzii 2 40 48 7 19 22 46 86 0 0 0 0 0 0 0 1952 1954 12
81 Săgeata Năvodari 1 38 34 10 8 16 32 54 0 0 0 0 0 0 0 2013 2013–14 17
82 Dunărea Călărași 1 37 40 7 16 17 24 43 0 0 0 0 0 0 0 2018 2018–19 13
83 Aurul Brad 1 36 24 12 0 12 51 43 0 0 0 0 1 0 1 1940 1940–41 5
84 Internațional Curtea de Argeș 1 36 34 10 6 18 32 49 0 0 0 0 0 0 0 2009 2009–10 12
85 Bucovina Suceava 1 35 34 10 5 19 36 69 0 0 0 0 0 0 0 1987 1987–88 18
86 FC Craiova 2 35 50 10 5 35 61 171 0 0 0 0 0 0 0 1940 1946–47 9
87 CS Turnu Severin 1 32 34 7 11 16 36 47 0 0 0 0 0 0 0 2012 2012–13 16
88 Dermata Cluj 1 32 30 7 11 12 41 50 0 0 0 0 0 0 0 1947 1947–48 11
89 Voința Sibiu 1 32 34 8 8 18 24 45 0 0 0 0 0 0 0 2011 2011–12 16
90 Șoimii Sibiu 3 27 48 5 12 31 42 131 0 0 0 0 0 0 0 1932 1950 7
91 Victoria Brănești 1 25 34 5 10 19 35 61 0 0 0 0 0 0 0 2010 2010–11 16
92 CS Otopeni 1 22 34 5 7 22 32 54 0 0 0 0 0 0 0 2008 2008–09 17
93 Daco-Getica București 1 22 40 4 10 26 21 72 0 0 0 0 0 0 0 2017 2017–18 14
94 Viitorul București 1 21 14 6 3 5 33 26 0 0 0 0 0 0 0 1962 1962–63 14
95 CSM Lugoj 1 20 18 6 2 10 24 41 0 0 0 0 0 0 0 1937 1937–38 7
96 Faur București 1 19 26 5 4 17 50 80 0 0 0 0 0 0 0 1948 1948–49 13
97 Prahova Ploiești 1 16 26 5 1 20 26 97 0 0 0 0 0 0 0 1946 1946–47 13
98 UM Timișoara 1 15 30 3 6 21 24 71 0 0 0 0 0 0 0 2001 2001–02 16
99 CFR Brașov 1 15 18 4 3 11 26 45 0 0 0 0 0 0 0 1937 1937–38 9
100 Corona Brașov 1 14 34 2 8 24 20 69 0 0 0 0 0 0 0 2013 2013–14 18
101 Dragoș Vodă Cernăuți 1 12 18 4 0 14 26 57 0 0 0 0 0 0 0 1937 1937–38 10
102 Avântul Reghin 1 12 24 3 3 18 19 57 0 0 0 0 0 0 0 1955 1955 13
103 Brașovia Brașov 2 6 26 1 3 22 28 85 0 0 0 0 0 0 0 1932 1933–34 7
104 Mureșul Târgu Mureș 1 4 14 1 1 12 17 56 0 0 0 0 0 0 0 1933 1933–34 7

In ce ligă evoluează echipa respectivă în sezonul 2021-2022:

Liga I 2021-2022
Liga a II-a 2021-2022
Liga a III-a 2021-2022
Ligile de fotbal județene 2021–2022
Urmează să se determine
Cluburi care nu mai există

RecorduriModificare

EchipeModificare

JucătoriModificare

Prezențe în Liga I - româniModificare

  • Actualizat pe data de 9 august 2021
# Jucător Perioada Echipa Meciuri
1 Ionel Dănciulescu 1993–2013 Electroputere Craiova, Steaua București, Dinamo București 515
2 Costică Ștefănescu 1969–1988 Steaua București, Universitatea Craiova, FCM Brașov 490
3 Florea Ispir 1970–1987 ASA Târgu Mureș 485
4 László Bölöni 1970–1987 ASA Târgu Mureș, Steaua București 484
5 Costel Câmpeanu 1987–2005 SC Bacău, Dinamo București, Gloria Bistrița, Progresul București, Ceahlăul Piatra Neamț 470
6 Petre Marin 1993-2011 Sportul Studențesc, FC Național, Rapid București, Steaua București, Unirea Urziceni, Concordia Chiajna 468
7 Paul Cazan 1972–1987 Sportul Studențesc București 465
8 Cornel Dinu 1966–1983 Dinamo București 454
9 Constantin Stancu 1970–1990 Argeș Pitești 447
10 Ion Dumitru 1967–1988 Rapid București, Steaua București, Politehnica Timișoara, Universitatea Craiova 442

Prezențe în Liga I - străiniModificare

Vezi și: Lista jucătorilor de fotbal străini din Liga I.
  • Actualizat pe data de 9 august 2021
# Jucător Perioada Echipa Meciuri
1   Mário Camora 2011– CFR Cluj 306
2   Takayuki Seto 2009–21 Astra Giurgiu 274
3   Júnior Morais 2010– Astra, FCSB, Rapid 251
4   Ousmane Viera 2008–21 CFR Cluj, Internațional, Pandurii, Sepsi, Hermannstadt 235
5   Eric 2008– Gaz Metan, Pandurii, Viitorul Constanța, FC Voluntari 222
6   Filipe Teixeira 2010–19 Brașov, Rapid, Petrolul Ploiești, Astra, FCSB 209
7   Tha'er Bawab 2010–19 Gloria Bistrița, Gaz Metan, U Craiova, Steaua, Dinamo, Chiajna 207
8   Ricardo Cadu 2006–14 CFR 202
9   Nuno Viveiros 2008–16 Politehnica Iași, Brașov, Vaslui, U Cluj 199
10   Bojan Golubović 2011–18 Ceahlăul, Politehnica Iași, Steaua, Gaz Metan, Botoșani 197

Goluri în Liga IModificare

Articol principal: Clasamentul marcatorilor din toate timpurile în Liga I.

* Actualizat pe data de 27 aprilie 2021

# Jucător Perioada Echipa Goluri
1 Dudu Georgescu 1970–1986 Progresul București, CSM Reșița, Dinamo București, SC Bacău, Gloria Buzău, Flacăra Moreni 252
2 Ionel Dănciulescu 1993–2014 Electroputere Craiova, Dinamo București, Steaua București 214
3 Rodion Cămătaru 1974–1989 Universitatea Craiova, Dinamo București 198
4 Marin Radu 1974–1989 Argeș Pitești, Olt Scornicești, Steaua București, Inter Sibiu 190
5 Florea Dumitrache 1966–1983 Dinamo București, Jiul Petroșani, Corvinul Hunedoara 170
6 Ion Oblemenco 1964–1976 Rapid București, Universitatea Craiova 170
7 Mircea Sandu 1970–1987 Progresul București, Sportul Studențesc București 167
8 Victor Pițurcă 1975–1989 Olt Scornicești, Steaua București 166
9 Mihai Adam 1962–1976 Universitatea Cluj-Napoca, Vagonul Arad, CFR Cluj 160
10 Titus Ozon 1947–1964 Unirea Tricolor București, Dinamo București, Dinamo Brașov, Progresul București, Rapid București 157

Cei mai tineri debutanțiModificare

Actualizat pe data de 9 august 2021. Echipele scrise îngroșat sunt cele la care a debutat jucătorul.

Jucător Vârstă Meci Sezon
1   Nicolae Dobrin[26] 14 ani, 10 luni și 5 zile Știința Cluj - Dinamo Pitești 5–1 1961–1962
2   Rareș Lazăr[27] 15 ani, o lună și 19 zile Ceahlăul Piatra Neamț - FC Vaslui 2–0 2013–2014
3   Răzvan Popa 15 ani, 2 luni și 13 zile Dinamo - Sportul Studențesc 1–3 2011–2012
4   Codrin Epure 15 ani, 2 luni și 21 zile FC Vaslui - Astra 1-4 2013–2014
5   Vasile Chitaru 15 ani, 4 luni și 14 zile SC Bacău - Jiul Petroșani 3–0 1973–1974
6   Ștefan Harsanyi 15 ani, 4 luni și 22 zile FC Bihor - Sportul Studențesc 2–0 1982–1983
7   Dorel Zamfir 15 ani, 5 luni și 16 zile FC Constanța - Steaua București 0–1 1976–1977
8   Enes Sali 15 ani, 5 luni și 17 zile Farul Constanța - Sepsi OSK 1–0 2021-2022
9   Marius Niculae 15 ani, 6 luni și 6 zile Dinamo - Farul Constanța 5–2 1996–1997
10   Adrian Jacotă 15 ani, 6 luni și 7 zile Dinamo - CSM Reșița 2–1 1973-1974
  • Cel mai bătrân jucător: Mircea Lucescu, Dinamo, 1989-1990 (16 mai 1990, 44 ani, 9 luni, 6 zile)[28]

Antrenori străini notabiliModificare

NoteModificare

  1. ^ UEFA și LPF atribuie clubului FCSB campionatele câștigate până în 2003 de istorica Steaua București. Clubul sportiv CSA Steaua, care și-a fondat departamentul de fotbal în 2017, afirmă și proprietatea celor 21 de trofee câștigate în acea perioadă - Acest lucru ar face ca cea din urmă să fie cea mai de succes echipă din România, iar FCSB să rămână cu doar cinci titluri.
  2. ^ Mulți ani s-a înregistrat că Venus București a fost campioana din 1921, din cauza unor rapoarte găsite în presă în acea vreme. Cu toate acestea, jurnalistul Romeo Ionescu a descoperit că, de fapt, echipa câștigătoare a fost Unirea Tricolor București, după o victorie în finala campionatului împotriva lui Venus (3-2).[25]

ReferințeModificare

  1. ^ Divizia A a fost mitraliată, Cotidianul, 16 mai 2006, preluat de Hotnews.ro
  2. ^ „Liga 1 devine Liga 1 Betano” [Liga 1 becomes Liga 1 Betano] (în Romanian). LPF. . Accesat în . 
  3. ^ a b Cătălin Oprișan (). „Divizia A are 102 ani. Cum a început totul”. GSP. Accesat în . 
  4. ^ George Popescu (). „Pagini din istoria fotbalului românesc”. România Liberă. Accesat în . 
  5. ^ „The Lost Champions of Romania”. Beyondthelastman.com. . Accesat în . 
  6. ^ Marian Burlacu (). „Stadionul ROMCOMIT, primul cu nocturnă din România”. Adevărul. 
  7. ^ „Golden Boot ("Soulier d'Or") Awards”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în . 
  8. ^ „Romanian Top Scorers”. Romanian Professional Football League. Accesat în . 
  9. ^ „European Competitions 1981–82”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în . 
  10. ^ „European Competitions 1983–84”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în . 
  11. ^ „Ediția 2015-2016 a Ligii I va începe la 11 iulie”. Pro Sport. . Accesat în . 
  12. ^ „Vă prezentăm regulamentul pentru play-off. Iată care sunt criteriile de departajare!”, Telekomsport.ro, , accesat în  
  13. ^ „Hotărârea Comitetului de Urgență din 6 august 2020”. Accesat în . 
  14. ^ „Un milion de dolari pentru fotbalul romanesc”. Ziua (în Romanian). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Liga 1 Gamebookers.com, noul nume al întrecerii interne
  16. ^ Bergenbier - Ursus: 1-1
  17. ^ „Orange este noul partener principal al Ligii 1 de fotbal!”. Orange. Accesat în . 
  18. ^ „Liga 1 și-a schimbat numele » Planul noului sponsor + cum arată noul logo”. gsp.ro. Accesat în . 
  19. ^ „Liga 1 la TV. Toti oamenii presedintelui”. . Accesat în . 
  20. ^ „Antena 1 da 85 milioane de euro plus TVA pentru drepturile de difuzare a meciurilor din Liga 1”. . Accesat în . 
  21. ^ „LPF va încasa la 10 iunie prima rată din drepturile TV pentru sezonul 2014-2015”. . Accesat în . 
  22. ^ „A cui este firma EAD.RO Interactive SRL care plătește 28.000.000 de euro pe an pentru drepturile TV din Liga 1 Betano! Ei sunt oamenii care vor negocia cu Digisport și Telekomsport. EXCLUSIV”. Accesat în . 
  23. ^ „Country coefficients 2020/21”. Accesat în . 
  24. ^ „UEFA 5-year Club Ranking 2022”. Accesat în . 
  25. ^ „Season 1920-21”. Romanian Soccer. 
  26. ^ Marcator la 14 ani! Cel mai tânăr fotbalist din istoria FCSB a înscris la primul meci pentru echipa roș-albaștrilor, adevarul.ro
  27. ^ Un mijlocaș vasluian a jucat în "A" la numai 15 ani, o lună și 20 de zile: "Sînt mîndru că sînt după Dobrin!", gsp.ro
  28. ^ Vezi povestea unui meci special al lui Mircea Lucescu: "Fugi, 'nea Mircea, fugi!", prosport.ro

Vezi șiModificare

Legături externeModificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Liga_I&oldid=14300308