Deschide meniul principal
AS SR Brașov
SR Brasov.png
Informații generale
Nume completAsociația Club Sportiv „SR” Brașov
PoreclăStegarii
Galben-negrii
Echipa de sub Tâmpa
Nume precedent(e)
Secția 15 (Abschnitt 15, Rézs 15) ,
Uzinele Astra Brașov (U.A.B.)
Steagul Roșu Brașov
FCM Brașov
FC Brașov
ACS „SR” Brasov
Data fondării1936; (acum 83 ani)
ca Secția 15
14 iulie 2017; (acum 22 luni)
ca ACS „SR” Brașov
Culori600px Giallo scuro e Nero (Strisce).png 
StadionTineretului, Brașov
(8.800 locuri)
CampionatLiga a III-a
FinanțatorLiga Suporterilor Stegari
PreședinteRomânia Răzvan Dobrică
AntrenorRomânia Florin Stângă
Prezență online
www.srbrasov.ro
Palmares
NaționalVicecampioană a Ligii I,
Câștigătoare a Ligii a II-a (7)
InternaționalCupa Balcanică (1)
Echipament
Kit body whitecollar.png
Kit body.svg
Kit right arm whiteborder.png
Kit right arm.svg
Kit shorts.svg
Kit socks long.svg
Acasă
Kit body.svg
Kit right arm.svg
Kit shorts.svg
Kit socks long.svg
Deplasare
Sezon actual
Soccerball current event.svg
Pentru sezonul în curs vedeți:
Liga a III-a 2018-2019

Asociația Club Sportiv „SR” Brașov este o echipă de fotbal din Brașov, România, fondată pe 14 iulie 2017 în urma falimentului societății SC FC Brașov SA, care patrona clubul FC Brașov, de către suporterii acestuia.

FC Brașov, înființată în perioada 1936-1939, a fost cea mai cunoscută echipă de fotbal a orașului Brașov. De asemenea, a fost prima echipă românească de fotbal ce a reușit să câștige un trofeu internațional, Cupa Balcanică în anul 1961. Clubul mai are în palmares trei clasări pe podiumul primei ligi din România (locul 2 - 1961, locul 3 - 1974, locul 3 - 2001), șapte titluri la nivelul ligii secunde (1943, 1956, 1969, 1980, 1984, 1999, 2008) și două titluri districtuale (1941 și 1950).

Despre identitatea brașovenilor, jurnalistul sportiv Ion Cupen scria într-unul din numerele revistei Sport pe anul 1973:

„Echipa Steagul Roșu are o condiție aparte în fotbalul nostru, care o detașează de masă, în conferă un statut special: ea este băiatul sărac care a ajuns rapid în elita societății prin merite personale.[1]

Cu o istorie de mai bine de 80 de ani, FC Brașov a fost unul dintre cele mai vechi cluburi de fotbal din România. Situația financiară gravă a condus la imposibilitatea înscrierii clubului în sezonul 2017-2018 al Ligii a II-a, pe 27 septembrie 2017 fiind pronunțat falimentul SC FC Brașov SA.

În paralel cu dizolvarea societății care deține brandul FC Brașov, Liga Suporterilor Stegari a dus demersuri în cursul verii anului 2017 pentru formarea unei noi echipe care să ducă mai departe spiritul „stegarilor”, luând astfel ființă la 14 iulie 2017 Asociația Club Sportiv „SR” Brașov.

Cuprins

IstorieModificare

Înființarea și anii de războiModificare

FC Brașov își are originile în anii 1930, în Secția 15 (Abschnitt 15 în germană și Rész 15 în maghiară) a Uzinelor „Astra” Brașov, care funcționau din vara lui 1935 pe actuala platformă industrială ROMAN S.A. .

Spre finalul anului 1936, secțiile Uzinelor „Astra” Brașov își formează echipe de fotbal și organizează un campionat intern pentru amatori. Dintre toate s-a destins echipa Secției 15 Turnătorie, compusă la începuturile sale din următorii 16 jucători:

portari: Antal, Tiborc;

fundași: Heinrich (acesta manufactura și mingile de joc), Belo;

mijlocași: Zsolt, Balász;

atacanți: Ștefan Vasilean, Frederick, Gunner, Ákos, Torben, Andrass, Karl, Ciobanu, Balaz.

Echipa s-a remarcat rapid ca una dintre cele mai bune. În cursul anului 1937 câștigă detașat campionatul intersecții și participă în luna octombrie la Cupa Regelui. Această competiție a reunit campioanele mai multor industrii brașovene, „turnătorii” reușind câștigarea trofeului în urma următoarelor rezultate:

  • Turul 1: Secția 15 vs. Scherg I 7-5
  • Sferturi: Secția 15 vs. Photogen 14-1 sau 12-1
  • Semifinale: Secția 15 vs. Kügler 4-3
  • Finala: Secția 15 vs. Scherg II 6-4 (marcatori pentru Secția 15: dublă Frederick, Belo, Zsolt, Vasilean și Ákos)

Anul 1939 aduce unificarea tuturor eforturilor sportive ale întreprinderii, fiind înființată Asociația Sportivă Uzinele "Astra" Brașov cu multiple ramuri. Echipa de fotbal, formată în mare parte din jucătorii Secției 15 și antrenată de medicul Gyula, s-a afiliat Federației Române de Fotbal în septembrie 1939, fiind cunoscută mai departe ca U.A.B.

Echipa a debutat în ediția 1939-1940 a Campionatului Districtual Brașov, clasându-se la final pe locul trei în Seria a II-a, după ce la finalul turului, în decembrie 1939, conducea clasamentul neînvinsă.

Camp. Districtual Brașov, 1939-1940, Seria a II-a
1. Malaxa Tohanu-Vechi 12 9 1 2 44:14 19p
2. ACFR Brașov 12 8 2 2 40:19 18
3. UAB 12 8 1 3 35:18 17
4. AS Voina Brașov 12 8 0 4 36:26 16
5. Venus Brașov 12 3 0 9 23:47 6
6. Bârsa Zărnești 12 2 0 10 23:33 4
7. Șoimii Brașov 12 2 10 10 9:51 4

Uzinele "Astra" Brașov vor reuși să câștige Seria a II-a în sezonul următor și finala Campionatului Districtual, obținând astfel primul titlu din istoria clubului și dreptul de a participa în Divizia B.

Însă, intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial pe 22 iunie 1941 duce la anularea campionatului 1941-1942 al ligii secunde. Se organizează în schimb, după eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord de sub ocupație sovietică, Cupa Basarabiei. Competiția a fost organizată pe sistemul campionatelor regionale și a Turneului Final, care funcționase în România între 1921 și 1932.

Cupa Basarabiei (Campionatul Național), ediția 1941-1942, Seria a VII-a

1. ACFR Brașov 10 7 1 2 41:14 15
2. UAB 10 7 1 2 33:13 15
3. Metrom Brașov 10 5 1 4 29:17 11
4. Malaxa Tohanu-Vechi 10 5 1 4 20:21 11
5. Bârsa Zărnești 10 2 1 7 11:35 5
6. AS Voina Brașov 10 0 3 7 9:44 3

ACFR s-a calificat în optimile Turneului Final al Campionatului național grație golaverajului mai bun. Chiar și așa, UAB se impusese deja ca o forță locală, fapt ce avea să fie confirmat în sezonul următor, când echipa uzinelor din sud-estul Brașovului câștigă fără înfrângere Seria a III-a a Cupei Eroilor - numele Diviziei B în timpul războiului.

Cupa Eroilor (Divizia B), ediția 1942-1943, Seria a III-a

1. UAB 10 6 4 0 20:6 16
2. Prahova Ploiești 10 6 1 3 27:14 13
3. FC Brăila 10 5 1 4 33:18 11
4. Malaxa Tohanu-Vechi 10 4 2 4 14:13 10
5. Franco-Română Brăila 10 3 2 5 15:20 8
6. Dacia Vasile Alecsandri (DVA) Galați 10 1 0 9 9:47 2

Echipa Uzinelor "Astra" Brașov s-a calificat la barajul de promovare în Divizia A. Brașovenii au înfruntat echipa Uzinelor Metalurgice Cugir, câștigătoarea Seriei a II-a, în fața cărora pierd cu 5-0 meciul tur și remizează 1-1 în retur.

Apropierea frontului celui de-al Doilea Război Mondial de granițele României și începerea misiunilor de bombardament Aliate pe 4 aprilie 1944 suspendă sezonul competițional 1943-1944. Brașov a fost alături de Ploiești și București una din principalele ținte ale bombardamentelor americane, fiind atacat în patru rânduri (16 aprilie, 6 mai, 6 iunie și 4 iulie). Misiunile de bombardament din 16 aprilie și 6 iunie au vizat și complexul Uzinelor "Astra" Brașov, acestea fiind grav avariate.

UAB a făcut parte din Seria a III-a a Cupei Eroilor ediția 1943-1944, ocupând locul 8 la întreruperea campionatului. Rezultatele mai modeste realizate de echipă în acest sezon sunt și din cauza mobilizării pe front a unei părți însemnate din jucătorii săi. De altfel trei dintre ei, Balázs, Torben și Andrass, erau mobilizați în cadrul trupelor de Vânători de Munte încă din vara anului 1938, ultimii doi murind în 1941 în bătăliile pentru eliberarea Bucovinei de Nord și a Basarabiei.

1. Arsenal Sibiu 10 9 0 1 29-7 18
2. Uzinele Metalurgice Cugir 11 7 1 3 35-15 15
3. ACFR Brașov 9 5 2 2 15-10 12
4. Malaxa Tohanu-Vechi 11 6 0 5 23-26 12
5. Vitrometan Mediaș 10 5 1 4 19-16 11
6. Sportul CFR Sibiu 10 5 0 5 15-21 10
7. ASAM Mediaș 10 4 1 5 26-20 9
8. UAB 9 2 2 5 13-24 6
9. Unirea MV Alba-Iulia 10 2 0 8 11-29 4
10. Aquila CFR Sighișoara 10 1 1 8 13-30 3

După războiModificare

La nici trei luni de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, UAB își relua activitatea în ciuda urmelor războiului încă destul de vizibile din oraș. În perioada iulie-august 1945 echipa joacă o serie de trei meciuri amicale pe stadionul "Olympia" (terenul actualului Liceu Sportiv), contra FC Ploiești, Reprezentativa Sindicală Arad și Reprezentativa Orașului Târgu Mureș.

Generația lui Silviu PloeșteanuModificare

A doua conflagrație mondială a paralizat activitatea fotbalistică. Au fost competiții dotate cu diferite trofee, „Cupa Basarabiei” sau „Cupa Eroilor”. Imediat după armistițiu, au început să se organizeze formații de fotbal, pe lângă unități industriale, universități și apar și primele echipe militare.

Brașovul îl găsim din nou în Divizia C – seria a XII-a, sub denumirea de „U.A.B.”. Este precursoarea echipei pe care Silviu Ploeșteanu, cu mână forte și profesionalism, a dus-o până pe locul doi în prima divizie și la câștigarea primei Cupe Balcanice Intercluburi. O considerăm generația a doua, care, după interminabilul baraj din 1950 a pătruns în Divizia B.

Este generația cu care Silviu Ploeșteanu și-a clădit marea echipă care va cuceri apoi „Cupa Balcanică” intercluburi, care va ocupa locuri fruntașe pe prima scenă și care în 1960 a ocupat locul doi pe prima scenă. Este generația lui Nicolae Proca, Gheorghe Fusulan, Gheorghe Ciripoi, Tică Constantinescu, Gheorghe Percea, Octavian Zaharia, Gheorghe Raicu, completată apoi cu Ștefan Hidișan (ulterior ca antrenor, descoperitor de talente), Niculae Campo, Ioan Szigeti, Alexandru Meszaroși, Vasile Szeredai, Dorin Gane, Valer Târnăveanu, Necula Dorin.

Generația trio-ului mexicanModificare

A urmat generația trio-ului, Nicolae Pescaru – Stere Adamache – Mihai Ivăncescu, adică generația care a dat naționalei trei jucători la naționala pentru mondialul mexican. Pentru o echipă de provincie era o performanță, mai ales pentru o formație care venise din „B”, chiar dacă retrogradarea a fost nemeritată. Dacă ne întoarcem la această generație, ea a retrogradat în 1968, însă retrogradarea s-a datorat unor factori independenți de valoarea echipei.

Moartea lui Iuliu Năftănăilă pe 28 august 1967 a zdruncinat din temelii clubul, care nu și-a mai revenit. Nu a fost suficient decesul unuia dintre cele mai mari talente brașovene, a mai contribuit și obtuzitatea federației, care nu a fost de acord cu amânarea meciului cu U Cluj, la numai 48 de ore de la funeralii. Încă sub imperiul psihologic, echipa a cedat și nu s-a mai putut redresa. Retrogradarea a dus la schimbarea antrenorului Silviu Ploeșteanu, care nu a mai stat pe bancă decât opt etape din ediția următoare din „B”, după care, Valentin Stănescu i-a luat locul. Șocul schimbării de la cârma echipei, după 21 de ani, i-a cauzat decesul în primăvara următoare, pe 13 aprilie 1969. De această generație se leagă numele lui Csaba Gyorffy, Iuliu Jenei, Călin Gane, Marcel Goran, Petre Cadar, Cezar Ardeleanu, Adrian Hârlab, Virgil Grecea , generație încorporată alături de unii din cei cu state mai vechi de serviciu.

Generația lui ’80Modificare

Generația anilor ’80 a readus formația „stegarilor” pe prima scenă, după cinci ani de penitență prin divizia secundă. A fost generația lui Vasile Papuc, Vasile Gherghe, Marian Paraschivescu, Valer Șulea, Costel Spirea, Vasile Bențea, Gherasim Chioreanu, Adrian Furnică, Constantin Manciu, Nicolae Bucur, Nicolae Adami, Mihai Panache, Petre Marinescu.

Pe parcurs au mai fost implantați Marius Lăcătuș, Ion Batacliu, Nistor Văidean, Ion Mandoca, Dumitru Stângaciu, generație care pentru un sezon a coborât echipa în „B”, dar pe care tot ea a readus-o în față. Nu a mai avut strălucirea unor locuri superioare, ca a primelor generații, dar a menținut o lungă perioadă de timp stindardul brașovean pe cel mai înalt catarg. Generația anilor ’80 a continuat și s-a contopit cu generația finalului deceniului opt, în care au apărut pe firmament Marin Barbu, Alexandru Csaba Andrași, Marian Mărgărit, Eugen Moldovan, Petre Lucian, Andrei Șanta, Ștefan Bălan.

Formația de start în meciul retur din Cupa UEFA cu Inter Milano din 27 septembrie 2001. [2]

Arc peste timp la mondialul americanModificare

Făcând un arc peste timp, depășind evenimentele din decembrie ’89, ajungem la generația care l-a trimis la mondialul american din ’94 pe Marian Ivan. Este generația lui Tibor Selymes, Ionel Pârvu, Laszlo Polgar, Emil Spirea, Sandu Andrași, Iulian Chiriță, Dorel Purdea, Marius Todericiu, generație care-i avea în continuare pe unii dintre cei mai vrednici jucători ai generației anterioare. Este generația care, așa cum am spus, l-a trimis pe Marian Ivan la mondiale, după 24 de ani de la trio-ul mexican.

Noua generație, o generație autohtonăModificare

Unii din generațiile anterioare, au venit la poalele Tâmpei, s-au adaptat pământului și au rămas credincioși acestor meleaguri, alături de cei care au crescut și s-au dezvoltat aici. În ultimii ani, echipele de juniori ale „stegarilor”, au început să producă pe bandă rulantă elemente tinere talentate. Cei mai buni dintre cei mai buni s-au încorporat în lotul „mare”, alții au fost împrumutați unor echipe din categoriile mici, pentru a se roda. Traian Alexandru Marc, Marius Constantin, Romeo Surdu, Ioan Coman, Silviu Pintea, Ionuț Vasiliu, Dragoș Luca{antrenor grupe copii fc brasov}, este generația crescută pe „Municipal” sau „ICIM”, este generația care bate insistent la porțile consacrării, este generația care a adus titluri de campioni sau de vicecampioni la poalele Tâmpei, după o foarte lungă perioadă de vreme. Este generația care a fost aruncată în luptă, alături de nume care s-au consacrat pe terenurile brașovene: Cosmin Bodea, Daniel Isăilă, Octavian Cocan, Mihai Stere, Robert Dani, Florin Stângă și lista ar putea continua. O listă care cu siguranță va fi completată cu alte nume care vor veni de la juniori, pregătiți cu migală în cadrul „centrului”.

Ultimele sezoane
Sezon Ligă Loc M V E Î GD GP P Cupă Golgheter Note
2009-10 Liga I 9 34 12 10 12 40 30 46 Semifinale Robert Ilyeș (7)
2010-11 Liga I 12 34 10 13 11 34 40 43 Semifinale Robert Ilyeș (10)
2011-12 Liga I 10 34 13 6 15 39 34 45 Optimi
2012-13 Liga I 7 34 14 9 11 50 51 51 Optimi
2013-14 Liga I 15 34 9 11 14 32 40 38 Optimi Andrei Cristea (8)

SimboluriModificare

StemeModificare

CuloriModificare

 
Echipament Peñarol

La înființare echipa brașoveană avea alb-albastru ca și culori oficiale ale clubului. Acestea au rămas culorile brașovenilor până în decembrie 1966. Schimbarea a venit în urma unui turneul al Echipei Olimpice de Fotbal a României în Uruguay.

După un meci cu Peñarol Csaba Gyorffy, legitimat la brașoveni, a primit de la căpitanul Alberto Spencer tricoul cu care acesta jucase. Gyorffy a fost fascinat de combinația dungilor galben-negre și a decis ca la întoarcerea în țară să poarte la antrenamente tricoul primit.

Decizia de a schimba culorile clubului a plecat de la Silviu Ploeșteanu, acesta considerând că în noile culori brașovenii se vor vedea mai bine pe teren. Din ianuarie 1967 echipa de sub Tâmpa are galben-negru ca și culori oficiale, amintind de echipa uruguayană Peñarol.[4]

NumeModificare

  • Abschnitt 15 (Sectia 15 a) (1936 - 1939)
  • Uzinele Astra Brașov (U.A.B.) (1939-1948)
  • Steagul Roșu Brașov (1948-1950, 1955-1957, 1958-1979)
  • Metalul Brașov (1951-1954)
  • Energia Brașov (1957-1958)
  • Fotbal Club Muncitoresc (FCM) Brașov (1979-1990)
  • Fotbal Club (FC) Brașov (1990-2017)[5]
  • AS SR Brașov (2017 - prezent)

ImnModificare

 
Fanii brașovului
 
Unul dintre fularele purtate de fani în anii 2000
În orașul de sub Tâmpa,
Este o echipă mare
Steagu' Roșu se numea
Și noi ne mândrim cu ea [bis]
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie
Cu Pescaru* în echipă,
De nimeni nu ne e frică
Și cu Gyorffy* pe extremă
Rezolvăm orice problemă [bis]
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie
În orice împrejurare,
Brașovenii sunt cu voi,
Și acas’ și-n deplasare,
Galben-negrii suntem noi [bis]


Haide haide Steagule
Du-ne la victorie
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie
Suntem fiii munților,
Haiducii Carpaților,
Din Țara Bârsei venim
Și pentru Brașov trăim [bis]
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie.
Toată lumea tre' să afle,
Fie zi sau fie noapte,
Noi cu toți cântăm în cor
Sunt stegar pân-am să mor
Țin cu Steagu' până mor.
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie.
  • Numele jucătorilor în cântec s-au tot schimbat de-a lungul timpului. Aceasta este varianta originală.

Versurile imnului stegarilor au fost compuse în 1974 de studenții brașoveni Viorel Morari și Ioan Bara. Cei doi au ales melodia "Andrii Popa" a celor de la Phoenix drept instrumental pentru noul cântec. În 2012, la inițiativa fanilor brașoveni, Mircea Baniciu a acceptat să înregistreze și să interpreteze melodia ce a devenit imnul oficial al clubului.[6]

StadionModificare

 
Stadionul Tineretului la inaugurarea nocturnei

Stadionul Tineretului este arena oficială a echipei. Aceasta a fost construită în 1936 și s-a numit Stadionul "Regele Carol al II-lea". Extinderea tribunelor și construirea peluzelor s-a produs la începutul anilor '70, în urma acestor modificări arena fiind desemnată să organizeze doar meciuri de fotbal, renunțându-se la pista de atletism.[7]

În urma lucrărilor din 2008, stadionul are instalație de nocturnă, în plan fiind și reconstruirea peluzelor și acoperirea tuturor locurilor, însă renovarea s-a oprit. În anul 2009 a fost inaugurată instalația de nocturnă, într-un meci de campionat împotriva celor de la Gaz Metan Mediaș.[8]

Pe locul actualului stadion Municipal se va construi un nou stadion, Brașov Arena de 23.000 de locuri. Stadionul ar urma să fie cel mai mare din Brașov. Acesta va avea 3 stele (standardele UEFA), toate locurile sale vor fi acoperite, și va fi deținut de către clubul FC Brasov și primăria orașului. Lucrările au început și s-au oprit la dărâmarea arenei vechi.[9]

Brșovenii mai folosesc și stadionul ICIM, aflat în cartierul Astra, pentru meciuri amicale și pentru antrenamentele din timpul săptămânii. La fel ca și Stadionul Tineretului, Stadionul ICIM a intrat într-un proces de modernizare, în anul 2007, care a încetat înainte de finalizare.[10]

PalmaresModificare

 
Istoricul pozițiilor din campionat între 1950 și 2013.

NaționalModificare

Liga I:

Liga a II-a:

Cupa României:

EuropeanModificare

Cupa Orașelor Târguri (Actuala UEFA Europa League):

Cupa Balcanică:

Listă realizată prin agregarea mai multor surse.[11][12][13][14][15]

FC Brașov în EuropaModificare

Sezon Competiție Rundă Club Acasă Deplasare General
1936-37 Cupa Regelui Faza grupelor Scherg I 7-5 Locul 1
Siebenbürger Petroleum Raffinerie 14-1
Kügler Kronstadt 4-3
Scherg II  6-4
1960–61 Cupa Balcanică Faza grupelor1   AEK Atena 3–02 2-4 Locul 1
  Partizani Tirana 1–0 0–0
  Fenerbahçe 3–0 1–1
  Levski Sofia 2–2 2–4
1961–63 Cupa Balcanică Faza grupelor   Olympiacos 6–2 1-0 Locul 2
  Sarajevo 3–1 2–0
1963–64 Cupa Orașelor Târguri Prima rundă   Lokomotiv Plovdiv 1–3 2-1 2-5
1965–66 Cupa Orașelor Târguri Șaisprezecimi de finală   Zagreb 1–0 2–2 3-2
Optimi de finală   Espanyol 4–23 3–1 5-6
1970-71 Cupa Balcanică Faza grupelor   Altay 3–0 0–0 Locul 2
  Panionios 1–1 2–0
1971-72 Cupa Balcanică Faza grupelor   Trakia Plovdiv 2–3 1–1 Locul 3
  Göztepe 0–1 5–1
1974–75 Cupa UEFA Prima rundă   Beșiktaș 3–0 2–0 3-2
Runda a doua   Hamburg 1–2 8-0 2-10
2001–02 Cupa UEFA Calificări   Mika Ashtarak 5–1 0–2 7-1
Prima rundă   Internazionale Milano 0–3 3–0 0-6

1Competiția s-a desfășurat într-o singură grupă de cinci echipe. FC Brașov a terminat pe primul loc, câștigând cupa.
2AEK Atena nu s-a prezentat la meciul de la Brașov, pierzând astfel cu 3-0.
3La scorul general de 5-5 s-a jucat un al treilea meci la Brașov, câștigat de Espanyol cu 1-0.

Lista a fost creată prin agregarea mai multor surse.[16][17][18][19]

JucătoriModificare

La 30 octombrie 2016.
Nr. Poziție Jucător
1   P Daniel Mutu
2   F Andrei Poverlovici (Căpitan)
3   F
4   F Florin Cordoș


7   M Iulian Popa
8   M Petre Goge
9   M Laurențiu Manole (împrumutat de la Dinamo)
10   M Vasile Petra (împrumutat de la Târgu Mureș)
11   M Vlad Munteanu
13   M Florin Răsdan (împrumutat de la Concordia)
Nr. Poziție Jucător
14   F Cătălin Stan
15   F Alexandru Vagner (împrumutat de la Concordia)
16   F Claudiu Săftescu (împrumutat de la Dinamo)
17   M Horia Popa
18   F Robert Băjan
19   F Mihai Leca
20   M Ștefan Grigorie
21   A Sabrin Sburlea
25   A Sergiu Istrati
28   M Robert Răducan
93   P Florin Iacob (împrumutat de la Concordia)
96   P Bogdan Căucă

PersonalModificare

Listă actualizată la data de 16 august 2016[20]

Vezi și Lista antrenorilor lui FC Brașov

Conducerea tehnicăModificare

  •   Florin Stângă - Antrenor principal
  •   Andrei Santa - Antrenor secund ului
  • Conducerea clubului
  •   Razvan Dobrica - Președintele Consiliului de Administrație
  •   Florin Ghimbasan - Ofiter de comunicare si maketing
  •  Flavius Moldovan - Director Tehnic
  •   Alex Cosmin Gheorghe - Jurist
  •   Dan Crainiciuc - Ofiter Securitate
  •   Paul Cazan - Delegat
  •   Alexandru Filip - Ofiter Presa

NoteModificare

Legături externeModificare