Acest articol se referă la competiția masculină. Pentru competiția feminină, vedeți Liga Campionilor UEFA (feminin).
Pix.gif UEFA Champions League Football pictogram.svg
UEFA Champions League logo 2.svg
Sport fotbal
Confederație Europa (UEFA)
Înființat(ă) în 1955
Echipe 32 (etapa grupelor)
76 (total)
Campion Spania Real Madrid CF (2017-2018)
Cele mai multe trofee Spania Real Madrid CF (13 titluri)
Televizări România Pro TV
România Pro X
România Telekom Sport
România Look TV(a doua parte a sezonului 2017-2018)
România Look Plus(a doua parte a sezonului 2017-2018)
Imn Imnul Ligii Campionilor UEFA
Site oficial uefa.com/uefachampionsleague uefa.com
Crystal Clear app kworldclock.png
Pentru ediția actuală, vedeți :
Liga Campionilor 2017-2018
Crystal Clear app kworldclock.png
Pentru ediția precedentă, vedeți :
Liga Campionilor 2016-2017

Liga Campionilor UEFA (UCL) (numită Cupa Campionilor Europeni până în 1992) este o competiție fotbalistică europeană anuală inter-cluburi dedicată celor mai victorioase echipe din Europa. Ea reprezintă una dintre cele mai prestigioase trofee de cluburi în sport, alături de Copa Libertadores a Americii de Sud. Liga Campionilor nu trebuie confundată cu Europa League, al doilea cel mai important campionat pentru echipe de cluburi europene.

Real Madrid este cel mai de succes club din istoria competiției, câștigând trofeul de treisprezece ori, inclusiv primele 5 ediții. Cluburile Spaniole au cele mai multe trofee cumulativ (18), urmate de cele, engleze și italiene (câte 12). Competiția a fost câștigată de 22 de cluburi diferite de-a lungul timpului, 12 dintre care au câștigat-o de mai multe ori.[1] De când competiția și-a schimbat denumirea și structura în 1999, Real Madrid este unicul club care a reușit să câștige în trei ediții consecutive trofeul.

Campioana en-titre este Real Madrid, care a câștigat pentru a treisprezecea oară trofeul, în finala jucată la Kiev, împotriva celor de la Liverpool.[2]

Cuprins

StructurăModificare

 
Logo-ul competiției este afișat în centrul terenului înaintea fiecărui meci de Liga Campionilor

Cunoscută inițial sub numele de Cupa Campionilor Europeni sau simplu Cupa Europeană, competiția a început în 1955/1956 cu un format de fază eliminatorie în tur-retur unde echipele disputau două meciuri, unul acasă și unul în deplasare, iar echipa cu cel mai mare scor per total se califica pentru următoarea fază a competiției. Participarea era posibilă doar echipelor câștigătoare ale titlului de campioană în ligile naționale și deținătoarei curente a cupei. Competiția este organizată și se derulează anual într-o manieră similară Copei Libertadores din America de Sud.

Formatul și numele au fost schimbate în '92/'93, sistemul de disputare al partidelor modificându-se radical de-a lungul anilor, de asemenea. Actualmente competiția consistă din trei tururi de calificare, un stadiu de competiție în formatul grupelor (unde echipele vor juca în maniera disputării campionatelor interne: un meci pe teren propriu, unul în deplasare), iar apoi patru tururi finale eliminatorii. Toate disputele de calificare și cele eliminatorii se dispută în format tur/retur, cu excepția finalei, care este o singură partidă disputată la o locație predeterminată.

Tragerea la sorți este structurată momentan pentru a asigura cluburile care reprezintă aceeași națiune nu vor juca între ele până în sferturile de finală. O excepție a fost făcută în sezonul 2005 - 2006 din prisma participării speciale a câștigătorilor din sezonul 2004/2005 Liverpool F.C..

Real Madrid CF a câștigat această competiție de douăsprezece ori. Următoarele clasate sunt: A.C. Milan (7 titluri), Liverpool F.C., F.C. Barcelona și Bayern Munchen (ambele câte 5 trofee câștigate) și Ajax Amsterdam cu 4 trofee câștigate.

Cluburile câștigătoare primesc trofeul la ceremonia de premiere, dar trebuiesc să-l returneze la sediul central UEFA cu două luni înainte de finala sezonului următor. Apoi UEFA oferă câștigătorilor o replică la scară mai mică a trofeului pentru a-l păstra permanent. Dar regulile actuale ale competiției subliniază că trofeul va fi acordat permanent echipei care câștigă competiția trei ani consecutiv sau de cinci ori în total.

Cinci echipe au primit acest trofeu permanent:

După ce Liverpool a înregistrat cel de-al cincilea său succes, un nou trofeu a fost creat pentru sezonul 2005–2006.

CalificareModificare

Calificarea pentru competiție este decisă de către poziția ocupată de echipele competitoare în ligile lor domestice, și în funcție de locul ligii domestice în clasamentul coeficientului UEFA. Cluburile care joacă în ligi domestice clasate între primele ligi conform coeficientului UEFA intră automat în fazele mai târzii ale competiției. Din sezonul 2009-2010, UEFA a adus o serie de modificări competiției, mai ales cu privire la calificarea celor 32 de echipe care vor constitui 8 grupe. Astfel 22 de echipe sunt calificate direct în faza grupelor, iar pentru celelalte 10 locuri sunt create două tablouri diferite: tabloul campioanelor de pe care se califică 5 echipe, destinat campioanelor din țările cu un coeficient UEFA mai slab, și tabloul non-campioanelor de pe care se califică 5 echipe din campionatele primelor 15 țări în ordinea coeficienților. De asemenea deținătoarea titlului Ligii Campionilor este calificată direct în faza grupelor, indiferent pe ce poziție se clasează în liga sa domestică. Această decizie a fost luată imediat după ce clubul englez Liverpool a câștigat competiția din 2004-2005. Liverpool a terminat pe locul cinci în Premier League, la un loc în afara ultimei poziții de calificare directă, fiind în imposibilitatea de a-și apăra titlul. Pentru stabilirea celor 22 de echipe calificate direct în faza grupelor și a celor 5 echipe calificate de pe tabloul campioanelor distingem 2 cazuri: Cazul I - deținătoarea titlului ocupă o poziție în clasamentul țării sale care îi asigură accesul direct în grupe conform coeficienților UEFA. În acest caz, calificate direct în faza grupelor vor fi campioanele din primele 13 țări în ordinea coeficienților, vicecampioanele din primele 6 țări și ocupantele locului trei din primele 3 țări. Pe tabloul campioanelor vor fi disputate patru tururi de calificare. În primul tur intră în competiție câștigătoarele titlurilor din asociațiile UEFA clasate pe ultimele 4 locuri, adica locurile 50-53 în clasamentul coeficienților. Cele 2 învingătoare se califică în turul doi preliminar unde se alătură alte 32 de campioane, adică locurile 17-49 din care este exclus Liechtenstein care nu are campionat propriu. Celor 17 câștigătoare li se alătură în turul trei, campioanele din țările plasate pe locurile 14-16 în ierarhia coeficienților. După disputarea turului trei rezultă 10 echipe calificate care se vor confrunta în turul patru, iar cele 5 echipe câștigătoare se vor califica în faza grupelor de pe tabloul campioanelor. Cazul II - deținătoarea titlului nu ocupă o poziție în clasamentul țării sale care să îi asigure accesul direct în grupe conform coeficienților UEFA, beneficiind de regula calificării directe. În acest caz, calificate direct în faza grupelor vor fi deținătoarea titlului, campioanele din primele 12 țări în ordinea coeficienților, vicecampioanele din primele 6 țări și ocupantele locului trei din primele 3 țări. Pe tabloul campioanelor vor fi disputate patru tururi de calificare. În primul tur intră în competiție câștigătoarele titlurilor din asociațiile UEFA clasate pe ultimele 6 locuri, adică locurile 48-53 în clasamentul coeficienților. Cele trei învingătoare se califică în turul doi preliminar unde se alătură alte 31 de campioane, adică locurile 16-47 din care este exclus Liechtenstein care nu are campionat propriu. Celor 17 câștigătoare li se alătură în turul trei, campioanele din țările plasate pe locurile 13-15 în ierarhia coeficienților. După disputarea turului trei rezultă 10 echipe calificate care se vor confrunta în turul patru, iar cele 5 echipe câștigătoare se vor califica în faza grupelor de pe tabloul campioanelor. În ambele cazuri, pe tabloul non-campioanelor sunt programate două tururi de calificare. În primul tur vor intra vicecampioanele din țările aflate pe locurile 7-15 în clasamentul coeficienților UEFA, și a treia clasată din țara aflată pe locul 6 în aceeași ierarhie. Învingătoarelor li se vor alătura în turul doi echipele care au încheiat pe locul trei în campionatele naționale ale asociațiilor de pe locurile 4 și 5 în ierarhia UEFA și echipele care au încheiat pe locul patru în primele 3 campionate europene. Cele 5 echipe câștigătoare se vor califica în faza grupelor de pe tabloul non-campioanelor. Din 2010, finala Ligii Campionilor va avea loc într-o sâmbătă, și nu miercurea, așa cum a fost programată până în prezent.

Echipe care intră în această rundă Echipele care avansează din turul precedent
Turul 1 preliminar
(4 echipe)
Turul 2 preliminar
(34 echipe)
  • 31 de campioni de la asociațiile de pe locurile 17–48 (excepție Liechtenstein)
  • 3 câștigători din Turul 1
Turul 3 preliminar Campioni
(20 echipe)
  • 3 campioni de la asociațiile de pe locurile 14–16
  • 17 câștigători din Turul 2
Non-campioni
(10 echipe)
  • 9 echipe de pe locul 2 de la asociațiile de pe locurile 7–15
  • 1 echipa de pe locul 3 de la asociația de pe locul 6
Play-off Campioni
(10 echipe)
  • 10 câștigători din Turul 3 din faza pentru campioni
Non-campioni
(10 echipe)
  • 2 echipe de pe locul 3 de la asociațiile de pe locurile 4–5
  • 3 echipe de pe locul 4 de la asociațiile de pe locurile 1–3
  • 5 câștigători din Turul 3 din faza pentru non-campioni
Faza grupelor
(32 echipe)
  • 13 campioni de la asociațiile de pe locurile 1–13
  • 6 echipe de pe locul 2 de la asociațiile de pe locurile 1–6
  • 3 echipe de pe locul 3 de la asociațiile de pe locurile 1–3
  • 5 câștigători din play-off din faza pentru campioni
  • 5 câștigători din play-off din faza pentru non-campioni
Faza eliminatorie
(16 echipe)
  • 8 echipe care s-au clasat pe primul loc în grupe
  • 8 echipe care s-au clasat pe locul doi în grupe

Pentru sezonul 2017-2018 asociațiile au alocate locurile în conformitate cu Coeficientul UEFA al țării, care ia în considerare performanța lor în competițiile europene în intervalul 2012-13 și 2016-17.[3]

Loc Asociația Coef. Echipe în LC
1   Spania 104.998 4
2   Germania 79.498
3   Anglia 75.962
4   Italia 73.332
5   Franța 56.665 3
6   Rusia 50.532
7   Portugalia 49.332 2
8   Ucraina 42.633
9   Belgia 42.400
10   Turcia 39.200
11   Cehia 33.175
12   Elveția 32.075
13   Olanda 31.063
14   Grecia 27.900
15   Austria 25.350
16   Croația 25.250 1
17   România 24.350
18   Danemarca 24.000
19   Belarus 19.875
Loc Asociația Coeff. Echipe
20   Polonia 19.750 1
21   Suedia 19.725
22   Israel 19.375
23   Scoția 18.925
24   Cipru 18.550
25   Norvegia 18.325
26   Azerbaijan 17.750
27   Bulgaria 15.875
28   Serbia 15.375
29   Kazahstan 15.250
30   Slovenia 13.125
31   Slovacia 11.750
32   Liechtenstein 11.000 0
33   Ungaria 9.500 1
34   Moldova 9.500
35   Islanda 8.375
36   Finlanda 7.650
37   Albania 6.625
38   Irlanda 6.575
Loc Asociația Coeff. Echipe
39   Bosnia-Herțegovina 6.500 1
40   Georgia 6.375
41   Letonia 6.125
42   Macedonia 5.625
43   Estonia 5.250
44   Muntenegru 5.250
45   Armenia 5.125
46   Luxemburg 4.875
47   Irlanda de Nord 4.500
48   Lituania 4.125
49   Malta 4.000
50   Țara Galilor 3.875
51   Insulele Feroe 3.500
52   Gibraltar 2.500
53   Andorra 1.165
54   San Marino 0.333
55   Kosovo 0.000

Performanțe ale echipelor româneștiModificare

Steaua a fost prima echipă din estul Europei care a reușit să câștige Cupa Campionilor Europeni în 1986, impunându-se cu 2-0, după executarea loviturilor de departajare, în fața echipei FC Barcelona. Cu acea ocazie, portarul Stelei, Helmuth Duckadam, a intrat în cartea recordurilor, reușind să apere patru penalty-uri consecutiv. În anul 1989, Steaua a ajuns din nou în finală, dar a pierdut cu 4-0 în fața lui A.C. Milan. Tot Steaua a mai reușit o calificare în semifinale, în 1988, fiind atunci eliminatǎ de Benfica Lisabona (0-0 acasǎ și 0-2 în Portugalia).

Alte performanțe notabile au fost obținute de Dinamo București, ajunsă în semifinale în 1984 (0-1 în deplasare și 1-2 acasă cu Liverpool F.C.) și de Universitatea Craiova, care a fost prima echipă românească calificată în sferturile de finală ale competiției, în anul 1981 (0-2 acasă și 1-1 în deplasare cu Bayern Munchen).

De la reorganizarea competiției în formatul Ligii Campionilor, reușitele echipelor românești au fost mai modeste; singura echipă care s-a calificat în faza grupelor până în 2008 a fost Steaua, cu șase participări, iar apoi CFR Cluj și Unirea Urziceni. Dintre toate cele 3 niciuna nu a trecut în fazele superioare, dar Steaua, Unirea Urziceni și CFR Cluj au reușit totuși să ajungă în Cupa UEFA (respectiv Europa League) de pe locul 3 al grupelor din care au făcut parte.

CâștigătoareleModificare

Performanța cluburilor în Cupa Campionilor Europeni / Liga Campionilor
Club Campioni Vicecampioni Anul câștigării trofeului Anul devenirii vicecampioană
  Real Madrid 13 3 1956, 1957, 1958, 1959, 1960, 1966, 1998, 2000, 2002, 2014, 2016, 2017 2018 1962, 1964, 1981
  AC Milan 7 4 1963, 1969, 1989, 1990, 1994, 2003, 2007 1958, 1993, 1995, 2005
  Bayern München 5 5 1974, 1975, 1976, 2001, 2013 1982, 1987, 1999, 2010, 2012
  Barcelona 5 3 1992, 2006, 2009, 2011, 2015 1961, 1986, 1994
  Liverpool 5 2 1977, 1978, 1981, 1984, 2005 1985, 2007
  Ajax 4 2 1971, 1972, 1973, 1995 1969, 1996
  Inter Milano 3 2 1964, 1965, 2010 1967, 1972
  Manchester United 3 2 1968, 1999, 2008 2009, 2011
  Benfica 2 5 1961, 1962 1963, 1965, 1968, 1988, 1990
  Juventus 2 5 1985, 1996 1973, 1983, 1997, 1998, 2003
  Nottingham Forest 2 0 1979, 1980
  Porto 2 0 1987, 2004
  Celtic 1 1 1967 1970
  Hamburg 1 1 1983 1980
  Steaua București 1 1 1986 1989
  Marseille 1 1 1993 1991
  Borussia Dortmund 1 1 1997 2013
  Chelsea 1 1 2012 2008
  Feyenoord 1 0 1970
  Aston Villa 1 0 1982
  PSV Eindhoven 1 0 1988
  Steaua Roșie Belgrad 1 0 1991
  Stade de Reims 0 2 1956, 1959
  Atlético Madrid 0 3 1974, 2014, 2016
  Valencia 0 2 2000, 2001
  Fiorentina 0 1 1957
  Eintracht Frankfurt 0 1 1960
  Partizan 0 1 1966
  Panathinaikos 0 1 1971
  Leeds United 0 1 1975
  Saint-Étienne 0 1 1976
  Borussia Mönchengladbach 0 1 1977
  Club Brugge 0 1 1978
  Malmö FF 0 1 1979
  AS Roma 0 1 1984
  Sampdoria 0 1 1992
  Bayer Leverkusen 0 1 2002
  AS Monaco 0 1 2004
  Arsenal 0 1 2006

Câștigătoarele pe națiuniModificare

GolgheteriModificare

Include tururile preliminare

Poziție Jucător Țara Goluri Goluri în faza eliminatorie Goluri în faza grupelor Goluri în preliminarii Ratio Meciuri Perioada Cluburi
1 Cristiano Ronaldo   120 34 38 1 0.65 143 2002- Manchester United (16), Real Madrid (88)
2 Lionel Messi   97 32 37 0 0.78 123 2004 – Barcelona (97)
3 Raúl   71 20 51 0 0.49 144 1995-2011 Real Madrid (66), Schalke 04 (5)
4 Ruud van Nistelrooy   60 6 50 4 0.74 81 1998–2009 PSV (9), Manchester United (38), Real Madrid (13)
5 Andrei Șevcenko   59 18 30 11 0.51 116 1994–2011 Dinamo Kiev (23), Milan (32), Chelsea (4)
6 Thierry Henry   51 12 38 1 0.44 115 1997–2010 Monaco (7), Arsenal (35), Barcelona (9)
7 Filippo Inzaghi   50 16 30 4 0.59 85 1997–2010 Juventus (17), Milan (33)
8 Alfredo Di Stéfano   49 - - - 0.84 58 1955–1964 Real Madrid (49)
9 Eusébio   47 - - - 0.73 64 1961–1974 Benfica (47)
10 Alessandro Del Piero   43 9 32 2 0.47 92 1995–2008 Juventus (43)

Cele mai multe aparițiiModificare

Include tururile preliminare

Poziție Jucător Țara Meciuri Goluri Ratio Debut în Europa Cluburi
1 Ryan Giggs   151 29 0.19 1993 Manchester United
2 Xavi   147 12 0.08 1998 Barcelona
3 Raúl   144 71 0.49 1995 Real Madrid, Schalke 04
4 Paolo Maldini   141 3 0.02 1985 Milan
Iker Casillas   141 0 0.00 1999 Real Madrid
6 Clarence Seedorf   131 12 0.09 1992 Ajax, Real Madrid, Internazionale, Milan
7 Paul Scholes   130 25 0.19 1994 Manchester United
8 Roberto Carlos   128 17 0.13 1996 Internazionale, Real Madrid, Fenerbahçe
9 Carles Puyol   120 2 0.02 1999 Barcelona
10 Andrei Șevcenko   116 59 0.51 1994 Dinamo Kiev, Milan, Chelsea

Jucătorii cu aldin sunt activi și în prezent.

Câteva date interesanteModificare

  • Francisco Gento este singurul jucător cu 6 trofee câștigate
  • Clarence Seedorf este singurul jucător cu 4 trofee câștigate cu 3 echipe diferite (Ajax '95, Real '98, Milan '03, Milan '07)
  • Milano este singurul oraș cu 2 reprezentante câștigătoare ale trofeului (Internazionale și AC Milan)
  • recordul de participări consecutive : Real Madrid cu 15 (între 55/56 și 69/70)
  • 4 jucători au câștigat trofeul ca jucător, și apoi ca antrenor cu aceeași echipă : Miguel Muñoz (Real - ca jucător în 55/56 și 56/57, ca antrenor în 65/66) și Carlo Ancelotti (AC Milan - ca jucător în 88/89 și 89/90, ca antrenor în 02/03 și 2013-14) și Pep Guardiola (FC Barcelona - ca jucător în 1991/92, ca antrenor 2008/09 și 2010/11) și Zinedine Zidane (Real Madrid - ca jucător în 2001/02, ca antrenor 2015/16, 2016/17 și 2017/18)
  • Nottingham Forest FC este echipa cu mai multe Cupe ale Campionilor în palmares (2), decât titluri de campioană națională (1)
  • cel mai rapid gol marcat :
  1. Roy Makaay (Bayern) Bayern München - Real Madrid, în 10 secunde (07 03 2007)
  2. David Alaba (Bayern) Bayern München - Juventus, în 20 secunde

Vezi șiModificare

ReferințeModificare

  1. ^ „European Champions' Cup”. . Accesat în .  Parametru necunoscut |io in= ignorat (help)
  2. ^ „Majestic Real Madrid win Champions League in Cardiff”. uefa.com. 03 June 2017.  Verificați datele pentru: |date= (help)
  3. ^ „Country coefficients 2016/17”. UEFA.com. 

Legături externeModificare