Mexic

țară din America de Nord

Mexic (México în spaniolă) este o țară situată în America de Nord, mărginită de Statele Unite ale Americii la nord și Belize și Guatemala la sud. Este cea mai nordică țară hispanică din America Latină și cea mai populată țară vorbitoare de limbă spaniolă din lume. Întrucât Mexic este de fapt o republică federală, numele oficial complet este Statele Unite Mexicane (Estados Unidos Mexicanos). Țara este frecvent numită Republica Mexicană (República Mexicana), dar și simplu Mexic, deși nu acestea sunt titlurile recunoscute oficial.

Mexic
México (spaniolă)
Estados Unidos Mexicanos (spaniolă)
Mexika Sentik Wexteyowalko (nahuatl)
Mexko (nahuatl)
Drapelul MexiculuiStema Mexicului
Drapelul MexiculuiStema Mexicului
DevizăDerecho ajeno es la paz Modificați la Wikidata
Geografie
Suprafață 
 - totală1.972.550 km² (locul 14)
Cel mai înalt punctCitlaltépetl[*][[Citlaltépetl (highest mountain and volcano in Mexico)|​]] (5.610 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctLaguna Salada[*][[Laguna Salada (lake in Mexico)|​]] (−10 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare orașCiudad de México
VeciniGuatemala
Belize
Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Fus orarUTC−8 la −5
Ora de varăUTC−7 la −5
Populație
Densitate66 loc/km²
 - Estimare 2017124.777.324
Limbi oficialespaniolă
EtnonimMexican
Guvernare
Sistem politicRepublică prezidențială
PreședinteAndrés Manuel López Obrador[*][[Andrés Manuel López Obrador (politician mexican)|​]] Modificați la Wikidata
LegislativCongresul Uniunii Modificați la Wikidata
CamereSenate of the Republic⁠(d)
Chamber of Deputies⁠(d)
CapitalaCiudad de México () Modificați la Wikidata
Istorie
Formare Independență față de Spania
declarată16 septembrie 1810
recunoscută28 decembrie 1836
Constituția actuală5 februarie 1917
Economie
PIB (PPC) 
PIB (nominal)
 - Total1.272.838.810.896 de dolar americani[4] Modificați la Wikidata
Gini (2018)45.4 (ridicat)
IDU (2013) 0.756 (ridicat) (locul 71)
MonedăPesos (MXN)
Coduri și identificatori
Cod CIOMEX Modificați la Wikidata
Cod mobil334 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic+52
ISO 3166-2MX[5] Modificați la Wikidata
Domeniu Internet.mx
Prezență online
site web oficial
cont Twitter
México hasthtag

Toponimia modificare

Etnonimul mexican a fost folosit în limba spaniolă de la contactul dintre europeni și americani în moduri diferite. Pentru Spania secolului al XVI-lea, mexicanii au fost locuitorii din Mexic-Tenochtitlan, vorbitori ai limbii náhuatl. În perioada colonială unii creoli și spanioli rezidenți în Noua Spanie au folosit etnonimul pentru a se referi la ei înșiși.[6] Liderii Războiului de Independență ezitau ca numele țării să fie ca și numele locuitorilor săi. Conform Planului de la Iguala, țara va adopta în cele din urmă numele de Mexic și a locuitorilor săi mexicani. México este un toponim de origine náhuatl a cărei semnificație este discutabilă. Toponimul derivă din cuvântul náhuatl Mēxihco [me:ʃiʔko], care desemna capitala mexicanilor. După Bernardino de Sahagún, cuvântul semnifică Ombilicul lunii[7], ipoteză care apoi a fost îndată preluată de Cecilio Robelo, Alfonso Caso și Gutierre Tibón și devenit popular prin cărți gratuite.

Istorie modificare

Epoca precolumbiană modificare

Pe teritoriul actual al Mexicului s-a descoperit că în urmă cu 30 000 de ani locuiau grupuri de oameni care se ocupau cu vânatul și cultivarea plantelor. În jurul anilor 9000 î.Hr. au avut loc niște procese de dezvoltare, care au condus la cultivarea unor soiuri de dovleci (cum ar fi de exemplu soiurile cucurbita pepo și lagenaria siceraria)[8] în regiuni, cum ar fi valea Tehuacán și Sierra de Tamaulipas. Cultivarea porumbului a avut loc în cel de-al cincilea mileniu înainte de era noastră și a fost o etapă importantă care apoi a condus la apariția satelor sedentare în Mezoamerica.[9]

Locuitorii din regiunea cunoscută sub numele de Aridoamérica și-au continuat cultura lor nomadă, dar au menținut contactul cu mesoamericanii. Unele situri arheologice ne arată că ocupația a continuat din cele mai vechi timpuri, cum ar fi Cueva de la Perra (12000 Î. Hr.)[10] Peștera Candelaria (8000 Î. Hr.),[11] El Conchalito[12] și câteva picturi din munții Sierra de San Francisco (Baja California Sur).

Civilizației Mesoamericană a apărut în jurul anului 2500 Î. Hr., în anul 1500 Î. Hr. era folosită ceramica și satele de acolo erau agricole.[13][14] În timpul Preclasicii Mijlocii (sec. XIV-IV Î. Hr.) cultura olmecilor s-a răspândit în întreaga Mezoamerica.[15]

Cucerirea Mexicului modificare

După expedițiile lui Francisco Hernandez de Córdoba (1517)[16]:115-128 și Juan de Grijalva (1518),[17]:15-27 Hernan Cortes și oamenii lui au ajuns în Cozumel și au atins coasta Tabasco, unde în Centla a fost bătălia cu maiașii.[16]:193-210 În această regiune s-a fondat Santa Maria de la Victoria și a fost primită drept cadou Malinche, care a jucat un rol important pentru străini în cucerirea Mexicului.[17]:145-148

Spaniolii au mers până la coasta Veracruz, unde au intrat în Mezoamerica. Acolo au fost stabilite parteneriate cu unele popoare indigene și s-au mutat în Mexic-Tenochtitlan. Pe drum, aliații au învins aztecii, ca și în Cholula. Montezuma al II-lea (Moctezuma Xocoyotzin) i-a primit pașnic pe spanioli,[18]:702-703 dar uciderea Toxcatl i-a pus pe azteci pe picior de război.[16]:427-438

Secolul XX modificare

Încercarea generalului Plutarco Elías Calles de a pune în practică ateismul de stat a dus la războiul civil Guerra Cristera (1926-1929).

Geografie modificare

 
Pico de Orizaba, cel mai înalt vârf din Mexic.

Din punct de vedere geografic, Mexic face parte din America centrală. Forma teritoriului este aproximativ triunghiulară, având peste 3000 km de la extremitatea nord-vestică la cea sud-estică. Țara are granițe cu Statele Unite ale Americii la nord și cu Belize și Guatemala la sud. Peninsula Baja California, cu o lungime de 1250 km, este situată în vestul țării și formează Golful Californiei. În estul țării este situat Golful Mexicului, format de cealaltă peninsulă mexicană, Yucatán.

Cel mai mare oraș este capitala, Ciudad de Mexico, care are peste 19 milioane de locuitori și este printre cele mai mari aglomerații urbane din lume. Alte orașe cu peste un milion de locuitori sunt Guadalajara, Monterrey, Toluca, Puebla, Tijuana, Chihuahua, Ciudad Juárez, León și Torreón.

Deși Mexicul este frecvent asociat cu teren deșertic, părțile de sud ale țării au o climă tropicală, fiind situate sub Tropicul Racului. Râurile principale sunt Rio Grande, în extremitatea nordică și Usumacinta în sud, plus Grijalva, Balsas, Pánuco și Yaqui în interior. Se mai poate aminti aici vulcanul activ Popocatepetl.

Politică modificare

De la Constituția din 1917, Mexicul este o republică federală prezidențială, unde președintele, ales prin vot public, este și șeful statului și șeful guvernului. Executivul este format din președintele și miniștrii săi. Legislativul, care este ales democratic, este cunoscut ca și Congresul Uniunii, și este bicameral, compus din Camera Deputaților și Senatul. Sistemul judiciar este independent de ramura executivă și legislativă. Andres Manuel Lopez Obrador (născut la 13 noiembrie 1953 in Tepetitán, Tabasco) de la Partidul MORENA, este președinte din 1 decembrie 2018.

Diviziuni politice modificare

Republica federală Mexic este împărțită în 31 de state (estados) și un district federal. Fiecare stat are constituția și legislativul propriu. Districtul federal conține capitala Mexicului, Ciudad de Mexico, și are statul special, cu puteri reduse în comparație cu cele 31 de state.

 
Statele Mexicului (fără insule)

Economie modificare

 
Zgârie-nori în capitala țării, Ciudad de Mexico.

Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de peste un trilion(1000 de miliarde) de dolari SUA. Este clasificată ca și economie cu venit mediu-ridicat, având al patrulea cel mai mare PIB pe cap de locuitor din America Latină. De la criza economică din 1994-1995, țara a trecut printr-o revenire economică semnificativă, cu o rată de creștere economică de 3-5% care a dus la scăderi în rata de sărăcie, de la 24,2% în 2000 la 17,6% în 2004. Rata sărăciei în mediul rural a fost de 42% in 2000 , redusă de la nivelul de 27,9% in 2004.

În ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce în ce mai "privatizată", cu companiile de stat având un rol mai restrâns în activitatea economică. Economia mixtă este bazată pe industrie și servicii, deși există un sector agricol puternic. De asemenea, republica este al patrulea cel mai mare producător de țiței din lume.

Datorită înțelegerii NAFTA, comerțul cu Canada și SUA s-a triplat din 1994. Din anii 1990, Mexicul s-a angajat în comerț din ce în ce mai liber, introducând acorduri de comerț liber cu peste 40 de țări, inclusiv țările Uniunii Europene și Japonia. Guvernul este în discuții cu blocul Mercosur pentru aranjamente de comerț liber.

Deși economia mexicană s-a modernizat semnificativ în ultimul deceniu, încă mai există diverse probleme structurale. Problemele țării includ salarii mici, o distribuție neuniformă a veniturilor (20% din populație câștigă 55% din venitul național) și oportunități reduse pentru statele din sud, care au o populație amerindiană numeroasă. Inegalitățile geografice sunt de asemenea o problemă principală: părți ale districtului federal au un nivel de trai similar cu cel al Italiei. Corupția și evaziunea rămân probleme cronice.

Educație modificare

 
Biblioteca Palafoxiana, fondată în 1646, a fost prima bibliotecă publică din Mexicul colonial.[19]

Primele semne ale unui sistem educațional care au fost prezentate în istoria Mexicului au venit din mâna civilizației aztece. Au avut două tipuri de instituții de învățământ principale: Calmécac, care erau folosite pentru a pregăti războinici; și cuicacalli, folosite pentru educarea preoților.

Civilizația maya avea și ea un sistem educațional, deși era mult mai selectiv decât cel al omologilor săi azteci. Maya a educat numai clasele sociale cele mai înalte, șefii tribali și liderii de război. Oameni din clasele sociale mai puțin bogați sau independenți au fost educați la domiciliu de familiile lor. A fost un sistem destul de selectiv și exclusiv. Pe de altă parte, în multe cazuri s-au folosit hieroglife pentru a transcrie anumite cuvinte.

Pe baza acestor două principii aztece, s-au născut primele sisteme educaționale din Mesoamerica și, în consecință, din Mexic. În timpul domniei aztece din Mexic, cultura religioasă a primit o importanță deosebită. Din acest motiv, sa considerat esențial crearea unor instituții care să servească la pregătirea viitoarelor preoți din sate. În aceștia au învățat totul legat de cultul zeștrilor azteci, așa cum și ei învățau să facă ritualuri ceremoniale. Fără îndoială, religia catolică a fost principalul factor care a definit politicile educaționale ale țării sub dominația coroanei spaniole. Universitatea Națională a Mexicului a fost fondată in 1551 de catre Carlos V al Spaniei și este cea mai veche universitate din America de Nord. Structura actuală a învățământului din Mexic a fost dezvoltată în secolul XX. În plus, în acest secol a fost înființat cel mai mare număr de instituții de învățământ mexicane care se află astăzi și care sunt printre cele mai importante din țară.

Patrimoniu mondial UNESCO modificare

Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 31 obiective din această țară. În 2008, sărbătoarea Día de los Muertos (Ziua Morților) a fost inclusă de către UNESCO în Patrimoniul cultural imaterial al umanității.[20]

Note modificare

  1. ^ en „Human Development Report 2011 - Human development statistical annex” (PDF). HDRO (Oficiul RaportulUI Dezvoltării Umane Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. pp. 127–130. Accesat în . 
  2. ^ en World Bank (ed.). „Gini Index”. Accesat în . 
  3. ^ https://www.worldometers.info/world-population/mexico-population/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ ISO 3166-1 
  6. ^ es Por ejemplo, Francisco Xavier Clavijero comienza su Historia antigua de México y de su conquista hablando del país del Anáhuac en el primer capítulo, pero a lo largo de él se referirá indistintamente al territorio mexicano o reino de los mexicanos a una amplia porción de Nueva España que incluía no sólo los dominios de los mexicas, sino también territorios mayas y purépechas.
  7. ^ es De Metzxico: metz(tli) (luna), xic(tli) (ombligo, centro) y -co (locativo). Sahagún, Historia general....
  8. ^ Casas y Caballero, 1995: 38.
  9. ^ Márquez Morfín y Hernández Espinoza, 2005: 14.
  10. ^ MacNeish, 1968: t. II.
  11. ^ Aveleyra, 1956.
  12. ^ Fujita, 2006: 82-98.
  13. ^ López Austin y López Luján, 2001.
  14. ^ Christian Duverger, 2007.
  15. ^ Las fechas son de Pool, 2007: 10.
  16. ^ a b c Thomas, 1993
  17. ^ a b Díaz del Castillo, 2007
  18. ^ Sahagún, 1999
  19. ^ Brescia, Michael M. (iulie 2004). „Liturgical Expressions of Episcopal Power: Juan de Palafox y Mendoza and Tridentine Reform in Colonial Mexico”. The Catholic Historical Review. 90 (3): 497–518. doi:10.1353/cat.2004.0116. JSTOR 25026636. 
  20. ^ „Indigenous festivity dedicated to the dead”. UNESCO. Arhivat din original la . Accesat în . 

Vezi și modificare