Cupa Feroviarilor Europeni
| ||||
Sport | fotbal | |||
Confederație | UEFA | |||
Înființat(ă) în | 1947 [1] | |||
Desființat(ă) în | 2003 | |||
Alte nume | Campionatul European Feroviar | |||
Echipe | variate | |||
Campion | Lokomotiv Mezdra (1 titlu) | |||
Cele mai multe trofee | Lokomotiv Moscow (5 trofee) | |||
Modifică date / text |
Cupa Feroviarilor Europeni sau Cupa Europeană a Căilor Ferate sau Cupa Uniunii Internaționale a Feroviarului Sportiv sau Cupa Uniunii Sportive Europene a Lucrătorilor Feroviari este un turneu internațional de fotbal defunct al cluburilor.
Istorie
modificareDin 1947 până în 1958, în Cupa Europeană a Căilor Ferate au avut loc meciuri amicale de fotbal, între echipe naționale. Din sezonul 1959-1961 până în 1991 vor participa unele echipe de fotbal cu profil al organizației feroviar, susținute de ministrele transporturilor, ale diferitelor țări europene comuniste: (Bulgaria, România, URSS sau Cehoslovacia). Un sezon, (1959-1961), precum Cupa Orașelor Târguri, a durat câțiva ani.
Prima echipă sovietică care a câștigat Cupa Uniunii Sportive Internaționale a Lucrătorilor Feroviari a fost Almaty „Kairat”. Pe drumul spre acest succes, clubul a învins Lokomotiv din Kosice (Cehoslovacia) - 4:1 acasă și 1:0 în deplasare. Apoi, la început, a pierdut acasă cu Slavia din Sofia (Bulgaria) - 1:3, dar a devansat-o în deplasare - 3:0 și a ajuns în finală, unde s-a întâlnit cu Rapid de la București (România). Prima întâlnire de la București s-a încheiat la egalitate - 1:1. În jocul retur din Alma-Ata „Kairat” cu o mulțime de 32 de mii de spectatori a câștigat cu scorul de 1:0.
Competiția a dispărut în 1991 odată cu căderea Uniunii Sovietice și a fost apoi recreată pentru o singură ediție în 2003.
În 2015, la Soci, Cupa CFE a fost câștigată de echipa feroviară din Belarus.
În 2019, în Franța, jucătorii de la Gomel Lokomotiv au alcătuit complet echipa națională a Belarusului la Cupa Mondială victorioasă printre feroviari.
Câștigători
modificareAni | Câștigători | Al doilea loc | Scor | Sursă |
---|---|---|---|---|
1947[1] | Iugoslavia | Ungaria | 2 – 1 | |
1951[1] | Iugoslavia | Franța | 7 – 0 | |
1953–1955[1] | Austria | Germania | 3 – 2 | |
1956–1958[1] | Iugoslavia | Germania | 2 – 2 1 | |
1959–1961[1] | Lokomotiv Sofia | Rapid București | 1 – 0 | [1][2] Arhivat în , la Wayback Machine..php?news=426248[3] Arhivat în , la Wayback Machine. |
1962–1963[1] | Lokomotiv Sofia | Lokomotiv Moscova | 3 – 0, 0 – 1 | [4][5] Arhivat în , la Wayback Machine..php?news=426248[6] Arhivat în , la Wayback Machine. |
1966–1968[1] | Rapid București2 | Lokomotiv Sofia | 3 – 1, 0 – 1 | |
1969–1971[1] | Kairat Almaty | Rapid București | 1 – 1, 1 – 0 | [7] Arhivat în , la Wayback Machine. |
1974[2] | Lokomotiv Moscova | Lokomotiv Sofia | ||
1976[2] | Lokomotiv Moscova | Lokomotíva Košice | 5 – 1 | |
1979[2] | Lokomotiv Moscova | Lokomotíva Košice | ||
1983[2] | Lokomotiv Moscova | Lokomotíva Košice | ||
1987[2] | Lokomotiv Moscova | |||
1991[2] | FC Lokomotiv Nijni Novgorod | |||
2003 | Lokomotiv Mezdra | %B0 |
Note:
- Nota 1: Victorie acordată Iugoslaviei care a avut mai multe lovituri de colț.
- Nota 2: Rapid București a fost singura echipă românească care a câștigat Cupa Feroviarilor Europeni.
[3][4]<ref>UEFA: Bayshakov emerges. Publicat: 12 iulie 2002 </ ref>
Performanțe
modificareDupă club
modificareClub | Câștigători | Pe locul doi | Sezoane câștigătoare | Sezoanele ca finalistă |
---|---|---|---|---|
Lokomotiv Moscova | 1974, 1976, 1979, 1983, 1987 | 1963 | ||
Lokomotiv Sofia | 1961, 1963 | 1968, 1974 | ||
Rapid București | 1968 | 1961, 1971 | ||
Lokomotiv Mezdra | 2003 | – | ||
Kairat Almaty | 1971 | – | ||
Lokomotíva Košice | – | 1976, 1979, 1983 |
Vezi și
modificareReferințe
modificare- ^ a b c d e f g h i Кубок международного спортивного союза железнодорожников. Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ a b c d e f „История Локомотива”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Federația de Fotbal din Kazahstan: Principalele repere din istoria fotbalului kazah 1971-1989. Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ FC Kairat: «40 лет исторической победе!» Arhivat în , la Wayback Machine.. 14.11.2011 (în ru: {{{2}}})