Deschide meniul principal
Pentru alte sensuri, vedeți Valencia (dezambiguizare).
València
Valencia
—  municipiu și oraș  —
Ciudad de las Artes y las Ciencias, Plaza del Ayuntamiento, Llotja de la Seda, Plaza de la Reina y Catedral, Torre Iberdrola, Puerto de Valencia, Playa de El Cabanyal
Ciudad de las Artes y las Ciencias, Plaza del Ayuntamiento, Llotja de la Seda, Plaza de la Reina y Catedral, Torre Iberdrola, Puerto de Valencia, Playa de El Cabanyal
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
València (Spania)
Poziția geografică în Spania
Coordonate: 39°28′00″N 0°22′30″W / 39.466666666667°N 0.375°V

ȚarăFlag of Spain.svg Spania
Comunitate autonomăFlag of the Valencian Community (2x3).svg Comunitatea Valenciană
ProvincieEscut de la Província de València.svg Provincia Valencia
Comarcă[*] Comarca de València[*][[Comarca de València |​]]
Atestare137

Guvernare
 - mayor of Valencia[*]Joan Ribó[*] (Compromís[*], )

Altitudine15 m.d.m.

Populație (2017)
 - Total787 808 locuitori
 - Densitate5.850,78 loc./km²

Fus orarUTC+1
Cod poștal46000
Prefix telefonic96

Localități înfrățite
 - VeracruzMexic
 - BolognaItalia
 - MainzGermania
 - OdesaUcraina
 - BurgosSpania
 - Sacramento, CaliforniaStatele Unite ale Americii
 - Valencia, VenezuelaVenezuela
 - ChengduRepublica Populară Chineză

Prezență online
http://www.valencia.es
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata
facebook Modificați la Wikidata

Poziția localității València
Poziția localității València

Valencia (spaniolă Valencia [ba'lenθja], valenciană València [va'ɫɛnsia]) este capitala Comunității Valenciene, din Spania. Este al treilea oraș spaniol ca mărime, și o arie industrială pe Coasta Azahar din Spania. Populația estimată a orașului propriu-zis este de 787.808 locuitori, conform recensământului din 2017. Populația ariei urbane este de 1.550.885, conform estimărilor din 2013. Populația ariei metropolitane (aria urbană plus orașele-satelit) este de 1.959.084 de locuitori (1 397 809 loc. în anul 2001). Din 2015, primarul Valenciei este Joan Ribó i Canut, din partea coaliției Compromís.

Valencia prezintă un climat mediteranean, cu veri calde și uscate, și ierni blânde.

Valencia - „La Lonja de la Seda” (exterior)
Valencia - „La Lonja de la Seda” (interior)

„La Lonja de la Seda” („Bursa Mătăsii”) din Valencia a fost înscrisă în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

EtimologieModificare

Numele original în latină al orașului era „Valentia”, însemnând „vigoare”, „curaj”. În timpul imperiilor musulmane din Spania, era cunoscut drept بلنسية (Balansiya) în arabă.

Urmând unele schimbări fonetice uzuale, numele orașului a devenit „Valencia” (/ba'lenθja/) în spaniolă și „València” (/va'ɫɛnsia/) în valenciană. Altă pronunție posibilă în valenciană este /va'lensia/.

IstorieModificare

Orașul Valencia, numit original Valentia, se află în regiunea denumită în antichitate Edetania. Istoricul roman Florus afirmă că Junius Brutus, cuceritorul Viriathusului, și-a transferat acolo soldații care luptaseră sub comanda sa. Avea să devină o colonie militară romană. Drept pedeapsă pentru susținerea arătată lui Sertorius, orașul a fost distrus de către Pompei, dar apoi reconstruit, iar Pomponius Mela afirmă că era unul din cele mai importante orașe din provincia romană Hispania Tarraconensis. Orașul a fost fondat de către romani în anul 137 î.Hr., pe situl unui fost oraș iberic, pe râul Turia.

Orașul a fost ocupat apoi de către vizigoți (413), mauri (714). În anul 1021 aici s-a constituit un regat maur independent cu numele Valencia.

Abdelazid, fiul lui Muzza, a cucerit orașul, și, nerespectând termenii capitulării, l-a pândărit. Rodrigo Díaz de Vivar (El Cid) a recucerit pentru prima dată Valencia pe 15 iunie 1094, a transformat cele nouă moschei în biserici, și l-a instalat drept episcop pe călugărul francez Jérôme. Această victorie a fost imortalizată în „Cantar de mio Cid”.

După moartea lui Cid (iulie 1099), soția lui, Doña Ximena, a deținut puterea pentru doi ani, timp în care Valencia a fost asediată de către almoravizi, și recucerită în 1102. Deși „Împăratul Spaniei” Alfonso i-a alungat inițial pe almoravizi din oraș, nu a fost îndeajuns de puternic pentru a-l menține sub controlul său. Creștinii i-au dat foc, l-au abandonat, iar almoravidul Masdali l-a luat în primire pe 5 mai 1109.

Regele Jaime I Cuceritorul, regele Aragonului, cu o armată compusă din francezi, englezi, germani și italieni, a asediat Valencia, iar pe 28 septembrie 1238 a forțat capitularea. 50.000 de mauri au părăsit orașul, iar pe 9 octombrie regele, urmat de către suita și armata sa, au preluat controlul. Moscheea principală a fost purificată, s-a ținut o slujbă, și s-a cântat „Te Deum”. Jaime a incorporat noi teritorii în recent formatul Regat al Valenciei, unul dintre regatele care formau Coroana Aragonului. Aici a apărut primul tipar spaniol în anul 1474. În următoarele 2 secole orașul a fost cunoscut pentruz școala sa de pictură. A suferit grave distrugeri în timpul războaielor napoleoniene, al războiului civil spaniol și în inundațiile din 1957 [1]

GeografieModificare

Orașul Valencia, capitala Spaniei răsăritene, se ridică pe un șes fertil, în apropiere de locul unde fluviul Turia se varsă în Marea Mediterană.

EconomieModificare

Valencia este principala piață de desfacere a produselor agricole pentru fermele înconjurătoare.Totodată, după cum se cuvine rangului pe care îl poartă, orașul e centrul regiunii, sediul a numeroase întreprinderi și un important nod de comunicare. Metropola este dominată de industria textilă, de cea chimică și de cea a prelucrării metalelor. Șantierele navale și fabricile de bere asigură, la rândul lor, locuri de muncă pentru localnci. Valencia mai este și cel mai important port mediteranean al Spaniei, alături de Barcelona, de unde se exportă producție agricolă și manufactură.

Alte informațiiModificare

Valencia este un centru universitar important. Universitatea din Valencia a fost întemeiată în anul 1245.[2] Actualmente are și o universitate tehnică importantă. La Valencia a fost construit unul dintre cele mai mari palate pentru congrese, unde au loc conferințe internaționale de cel mai înalt rang în cele mai diferite domenii. Tot la Valencia se află cel mai mare în lume muzeu al științelor și artelor, precum și cel mai mare oceanariu din lume, cu cea mai mare colecție de pești și animale marine. Metro. Aeroport Internațional

NoteModificare

  1. ^ Enciclopedia Universală Britannica,Ed. Litera, B.-Ch, 2010, vol. 16, p.53
  2. ^ Șt. Balan, Dicționar cronologic al științei și tehnicii universale, București, 1979, p. 36

Vezi șiModificare

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Valencia