Comuna Mușătești, Argeș
Mușătești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bolovănești, Costești-Vâlsan, Mușătești, Prosia, Robaia, Stroești, Valea Faurului, Valea lui Maș, Valea Muscelului și Vâlsănești (reședința).
Mușătești | |
— comună — | |
Mușătești (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 45°11′20″N 24°46′58″E / 45.188893°N 24.782662°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Argeș |
SIRUTA | 17619 |
Reședință | Vâlsănești |
Componență | |
Guvernare | |
- primar al comunei Mușătești[*] | Ion Soroaia[*][1] (PNL, ) |
Suprafață | |
- Total | 97 km² |
Populație (2021) | |
- Total | 3.240 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Prezență online | |
site web oficial GeoNames | |
Poziția localității Mușătești | |
Modifică date / text |
Așezare
modificareComuna se află în partea central-nordică a județului, pe malurile râului Vâlsan, la poalele munților Făgăraș. Este străbătută de șoseaua națională DN73C, care leagă Curtea de Argeș de Câmpulung. La Robaia și Valea Faurului, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ703I, care o leagă spre sud de Mălureni și Merișani (unde se termină în DN7C) și spre nord de Brăduleț.[2]
Demografie
modificareConform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mușătești se ridică la 3.240 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.870 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,68%), cu o minoritate de romi (1,33%), iar pentru 7,99% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,66%), cu o minoritate de penticostali (1,05%), iar pentru 8,67% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
modificareComuna Mușătești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ion Soroaia[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
Partidul Național Liberal | 5 | |||||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||
Partidul Mișcarea Populară | 1 |
Istorie
modificareLa sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeș a județului Argeș și era formată din satele Mușătești, Prosica, Robaia și Valea lui Maș, având în total 1397 de locuitori. În comună existau două biserici (una de mir și una monastică, a schitului Robaia), și două școli primare (una de băieți și una de fete).[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în aceeași plasă, și comunele Costești-Stroești și Vâlsănești. Comuna Costești-Stroești cuprindea cele două sate eponime, și avea 1679 de locuitori, două biserici și două școli primare.[8] Comuna Vâlsănești avea 818 locuitori, cuprindea satele Valea Faurului și Vâlsănești și avea o biserică și o școală mixtă.[9]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă. Comuna Mușătești avea 1696 de locuitori în satele Mușătești, Robaia și Valea lui Maș și în cătunele Bolovănești și Prosia.[10] comuna Costești-Stroești se numea acum Stroești și avea 2266 de locuitori în satele Costești, Stroești și Valea Muscelului;[11] iar comuna Vâlsănești avea aceeași alcătuire și 1078 de locuitori.[12] În 1931, ele au fost comasate într-o unică comună, cu numele Mușătești și cu reședința la Vâlsănești.[13]
În 1950, comunele au fost arondate raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, au revenit la județul Argeș, reînființat.[14][15]
Monumente istorice
modificareÎn comuna Mușătești se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (1727) din Valea Faurului; și schitul Robaia, ansamblu cuprinzând biserica „Sfântul Gheorghe” (1644, reconstruită în 1996–2007), stăreția (1935), zidul de incintă și turnul-clopotniță (secolele al XVII-lea–al XIX-lea).
În rest, alte șase obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente de arhitectură: Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (începutul secolului al XIX-lea) din satul Robaia; biserica „Sfântul Nicolae” (1804) din Costești-Vâlsan; ateneul popular (1920) din Mușătești; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1840); și casele Ban (1820); și Onițoiu (1920), toate trei din satul Vâlsănești.
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Mușătești, Argeș (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Mușătești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 428.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Costești-Stroești”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 679.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Vîlsănești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 758.
- ^ „Comuna Mușetești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Comuna Stroești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Comuna Vâlsănești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 21. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Vezi și
modificare- Valea Vâlsanului (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000).