Wikipedia

Județul Suceava

județ în România

Suceava este un județ în nordul regiunii istorice și geografice Moldova, estul Maramureșului și nord-estul Transilvaniei din România la granița cu Ucraina, cea mai mare parte a sa fiind constituită din sudul Bucovinei. Reședința județului este municipiul Suceava, unul dintre cele mai vechi orașe istorice ale României și una dintre fostele capitale ale Principatului Moldovei. Județul Suceava este al doilea cel mai mare județ al României ca suprafață după Județul Timiș, având o suprafață totală de 8.553 km². De asemenea, județul Suceava este al șaptelea județ ca populației în România cu o populație stabilă de 642.551 locuitori, conform recensământului din 2021 (amânat și efectuat în 2022 din cauza pandemiei de COVID-19 în România), având o densitate a populației de 75 de locuitori pe kilometru pătrat.

Suceava
—  Județ  —

Stemă
Stemă
Map
Suceava (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°35′N 25°46′E ({{PAGENAME}}) / 47.58°N 25.76°E
Țară România
RegiuneNord-Est
SIRUTA332
Atestare Modificați la Wikidata
ReședințăSuceava
Componențămunicipii
orașe
Comune
Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Suceava[*]​Gheorghe Șoldan (PSD)
 - PrefectAlexandru Moldovan [1]
Suprafață
 - Total8,553 km²
Populație (2021)
 - TotalFormat:Increasse642.551 locuitori
 - Densitate75,12 loc./km²
Fus orarUTC+2
Prefix telefonic30
Indicativ autovehiculeSV
Locul după populație8
Prezență online
http://www.cjsuceava.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Harta României cu județul Suceava indicat
Harta României cu județul Suceava indicat
Harta României cu județul Suceava indicat
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Geografie

modificare

Două treimi din județ se află în partea sudică a regiunii istorice Bucovina, în timp ce restul include teritorii din vestul Moldovei propriu-zise. În ceea ce privește suprafața totală, județul se întinde pe o suprafață de 8.553 km², al doilea ca mărime după județul Timiș din România.

Partea vestică a județului este formată din munți din grupa Carpaților Orientali: Munții Rodnei, Munții Rarău, Munții Giumalău și Obcinele Bucovinei, acestea din urmă cu înălțimi mai mici. Înălțimea județului scade spre est, cu cea mai mică înălțime pe valea râului Siret. Râurile care traversează județul sunt râul Siret cu afluenții săi: râurile Moldova, Suceava și Bistrița.

Județul Suceava se învecinează cu următoarele alte unități teritorial-administrative:

Principalele cursuri de apă sunt Siretul (între graniță și Lespezi), Suceava, Moldova (cursul superior și mijlociu) și Șomuzul Mare. Principalele lacuri sunt Dragomirna (lac de acumulare), Fălticeni și Horodniceni (iazuri). Principalele vârfuri muntoase sunt varful Omu Suhard (1932m). vf. Pietrosul Bistriței (1791m), vf. Giumalău (1857m) și vf. Rarău (1651m).

Istorie

modificare

În actualele sale granițe, județul Suceava a fost înființat în 1968, dar existența sa istorică este mult mai veche: a existat deja, mai mare decât în prezent, în cadrul Moldovei medievale (ținutul Sucevei) între 1359 și 1774, iar apoi, mai mic decât în prezent, în cadrul Regatului României între 1918 și 1947 și al Republicii Populare Române, între 1948 și 1952.

De la jumătatea secolului al XIV-lea, actualul județ Suceava a fost nucleul Principatului Moldovei, având ca reședință orașul Suceava din 1388. Voievodul Ștefan cel Mare și succesorii săi pe tronul Moldovei au construit aici mănăstiri, a căror faimă se datorează conservării excepționale a frescelor nu numai în interior, ci și în exterior: Moldovița, Humor, Sucevița, Arbore, Pătrăuți, Probota, Suceava și Voroneț. Cu frescele lor policrome, aceste mănăstiri reprezintă una dintre comorile culturale ale României moderne și o sursă esențială de venit pentru Biserica Ortodoxă Română (BOR).[2]

În următoarele patru secole, teritoriul actualului Județ Suceava a făcut parte din Voievodatul Moldovei, vasal al Imperiului Otoman. A căzut frecvent victimă invaziilor străine, la mâna țarilor, cazacilor, polonezilor, rușilor în 1769 și austriecilor în 1774. Tratatul austro-otoman din 4 mai 1775 a permis Imperiului Habsburgic, mai târziu Imperiul Austriac respectiv Austro-Ungaria, să ocupe și să administreze acest teritoriu până în 1918.

În timpul Primului Război Mondial, aici au avut loc mai multe bătălii între armatele austro-ungare, germane și rusești, iar armata rusă a fost în cele din urmă permanent izgonită în 1917, în timpul Revoluției Ruse. La sfârșitul războiului, Austro-Ungaria s-a destrămat, iar regiunea a fost revendicată de români, care au proclamat reunirea ei cu restul teritoriului Moldovei în cadrul noii Românii, fapt oficializat în anul următor prin Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye din 1919. În acel moment, județul a fost redus la un mic teritoriu în jurul orașului Suceava, corespunzând cu Kreis von Sutschawa (i.e., Județul Suceavei, literalmente în traducere din limba germană) creat de ocupanții austrieci.[3] Ulterior în timpul Regatului României, a fost creat Ținutul Suceava care a existat între 1938 și 1940.

În timpul reformelor teritoriale ale României comuniste, județul Suceava a fost desființat în 1952, iar în 1968 a fost reînființat și extins considerabil. Pe acest teritoriu, lupta rezistenței anticomuniste împotriva dictaturii partidului unic a continuat până în 1954.[4] Județul Suceava și-a recăpătat instituțiile democratice (prefect, consiliu județean ales) după căderea dictaturii comuniste din decembrie 1989.

Demografie

modificare

Județul Suceava - evoluția demografică

  Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Conform recensământului din 2011, populația județului Suceava era de 634.810 locuitori și avea următoarea componență etnică:[5]

 

Componența etnică a județului Suceava în 2011:

     Români (92,6%)

     Romi (1,91%)

     Ucraineni (inclusiv ruteni) (0,93%)

     Maghiari (0,3%)

     Polonezi (0,3%)

     Ruși lipoveni (0,27%)

     Germani (germani bucovineni, germani regățeni, țipțeri) (0,11%)

     Altă etnie (1,2%)

     Etnie necunoscută (3,65%)

 

Componența etnică a județului Suceava (compusă din fostele județe interbelice Suceava, Rădăuți și Câmpulung) în 1930:

     Români (64,6%)

     Germani (germani bucovineni și țipțeri) (12,46%)

     Evrei (6,88%)

     Ruteni (5,93%)

     Huțuli (3,3%)

     Maghiari (2,97%)

     Polonezi (1,95%)

     Ruși lipoveni (0,81%)

     Altă etnie (1,1%)

Anul Perioada istorică Stat Populația județului[6]
1930[a] Perioada interbelică Regatul României 121.327
1941[b] Al Doilea Război Mondial 128.924 ▲
1948 România comunistă Republica Populară Română (RPR) 439.751 ▲
1956 507.674 ▲
1966 Republica Socialistă România (RSR) 572.781 ▲
1977 633.899 ▲
1992 România postdecembristă România 701.830 ▲
2002 688.435 ▼
2011 634.840 ▼
2022 642.551 ▲

Multe localități din Județul Suceava au terminația „ți” (e.g., Rădăuți, Milișăuți, Pătrăuți, etc.). Terminația indică la plural locuitorii unui sat sau oraș. Același tip de terminații se regăsesc și la aromâni, în sudul Balcanilor[7] dar și în Ucraina, în zone la nord sau la sud de Nistru (e.g., Cernăuți, Cudrinți, Miliuți, Biliuți, etc).

Turism

modificare
 
Mănăstirea Putna
 
Mănăstirea Humor, (în dreapta) Turnul lui Vasile Lupu
 
Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini
 
Mănăstirea Bogdana din Rădăuți

Suceava este al zecelea și ultimul județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna.

Principalele atracții turistice ale județului sunt:

Heraldică

modificare

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Stema județului Suceava se compune dintr-un scut albastru cu trei piscuri de munte, pe cel din mijloc aflându-se o cruce, totul de aur; crucea este sprijinită de doi lei de argint, limbați roșu, afrontați, sprijinindu-se cu labele inferioare pe câte un pisc și ținând în labele superioare o coroană voievodală de aur. Evocă cadrul natural în care s-a ctitorit cetatea de scaun a voievozilor Moldovei și atestă statornicia organizării statale.

  •  
    Stema județului Suceava
  •  
    Stema județului Suceava

Politică și administrație

modificare
 
Palatul Administrativ din Suceava văzut/fotografiat în vara lui 2020, sediul Consiliului Județean Suceava și al Prefecturii Suceava, ridicat între anii 1903–1904 după planurile arhitectului austriac Peter Paul Brang.

Județul Suceava este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri județeni și un președinte de consiliu județean.

2024–prezent

modificare

În urma alegerilor locale din 2024, consiliul județean Suceava este prezidat de Gheorghe Șoldan de la Partidul Social Democrat (PSD), iar componența politică a consiliului județean (CJ) este următoarea:[8]

   PartidConsilieri județeniComponența consiliului județean
Partidul Social Democrat (PSD)17                 
Partidul Național Liberal (PNL)15                 
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)4                 

2020–2024

modificare
 
Culoarea politică a primarilor din județul Suceava după ce au avut loc alegerile locale din 2020.

În urma alegerilor locale din 2020, consiliul județean Suceava a fost prezidat de Gheorghe Flutur de la Partidul Național Liberal (PNL), iar componența politică a consiliului județean (CJ) a fost următoarea:[9]

   PartidConsilieri județeniComponența consiliului județean
Partidul Național Liberal (PNL)18                  
Partidul Social Democrat (PSD)13                  
Partidul Mișcarea Populară (PMP)5                  

2016–2020

modificare

În urma alegerilor locale din 2016, consiliul județean Suceava a fost prezidat de Gheorghe Flutur de la Partidul Național Liberal (PNL), iar componența politică a consiliului județean (CJ), atunci cu 37 de consilieri județeni, a fost următoarea:

   PartidConsilieri județeniComponența consiliului județean
Partidul Național Liberal (PNL)21                     
Partidul Social Democrat (PSD)16                     

2012–2016

modificare
 
Culoarea politică a primarilor din judetul Suceava după ce au avut loc alegerile locale din 2012.

În urma alegerilor locale din 2012, Cătălin Nechifor de la Uniunea Social-Liberală (USL), reprezentând Partidul Social Democrat (PSD), a fost ales președintele consiliului județean (CJ) Suceava. De asemenea, consiliul județean Suceava a avut următoarea componență politică:

Partid Consilieri județeni Componența consiliului județean
Uniunea Social-Liberală (USL) 18                                    
Partidul Democrat Liberal (PDL) 15                                    
Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD) 3                                    

2008–2012

modificare

În urma alegerilor locale din 2008, consiliul județean Suceava a fost prezidat de Gheorghe Flutur de la Partidul Democrat Liberal (PDL), iar componența politică a consiliului județean (CJ) a fost următoarea:

Partid Consilieri județeni Componența consiliului județean
Partidul Democrat Liberal (PDL) 18                                    
Partidul Social Democrat (PSD) 14                                    
Partidul Național Liberal (PNL) 4                                    

Președinți de consiliu județean și prefecți

modificare

Lista președinților consiliului județean din 1992:

Lista prefecților din 1990:

Diviziuni administrative

modificare
Articol principal: Listă de localități din județul Suceava

Județul este format din 114 unități administrativ-teritoriale: 5 municipii, 11 orașe și 98 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Suceava.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

 Câmpulung Moldovenescmunicipiu16.722 
 Fălticenimunicipiu25.723 
 Rădăuțimunicipiu23.822 
 Suceavamunicipiu reședință de județ92.121 
 Vatra Dorneimunicipiu14.429 
 Broștenioraș5.506 
 Cajvanaoraș6.901 
 Dolhascaoraș10.298 
 Frasinoraș5.876 
 Gura Humoruluioraș13.667 
 Litenioraș9.596 
 Milișăuțioraș5.005 
 Salceaoraș9.015 
 Siretoraș7.976 
 Solcaoraș2.188 
 Vicovu de Susoraș13.308 

Comune

 Adâncatacomună4.032 
 Arborecomună6.719 
 Baiacomună6.405 
Berchișeșticomună2.849
 Bilcacomună3.583 
 Bogdăneșticomună3.909 
 Boroaiacomună4.589 
 Bosancicomună6.719 
 Botoșanacomună2.144 
 Breazacomună1.512
 Brodinacomună3.320
 Buneșticomună2.348 
 Burlacomună2.111
 Bălcăuțicomună3.070 
 Bălăceanacomună1.520
 Cacicacomună3.712 
 Calafindeșticomună2.549 
 Capu Câmpuluicomună2.214
Ciocăneșticomună1.384
 Ciprian Porumbescucomună1.840 
Comăneșticomună2.094 
 Cornu Lunciicomună6.614 
 Coșnacomună1.453 
 Cruceacomună1.833 
 Cârlibabacomună1.717 
 Dolheșticomună3.502 
 Dorna Candrenilorcomună2.827 
 Dorna-Arinicomună2.841 
 Dorneșticomună3.926 
 Drăgoieșticomună2.349 
 Drăgușenicomună2.422 
 Dumbrăvenicomună7.480 
 Dărmăneșticomună5.228 
 Forășticomună4.451 
 Frumosucomună3.220
 Frătăuții Noicomună5.736 
 Frătăuții Vechicomună4.394 
 Fundu Moldoveicomună3.594 
 Fântâna Marecomună2.237 
 Fântânelecomună4.848 
 Grămeșticomună3.032 
 Grăniceșticomună4.440 
 Gălăneșticomună2.573
 Horodnic de Joscomună2.003 
 Horodnic de Suscomună5.136 
 Horodnicenicomună3.283 
 Hârtopcomună2.269
 Hănțeșticomună3.607 
 Iacobenicomună1.842 
Iaslovățcomună3.163 
Ilișeșticomună2.761 
 Ipoteșticomună5.635 
 Izvoarele Suceveicomună2.063 
 Margineacomună8.552 
 Mitocu Dragomirneicomună4.438 
 Moaracomună4.384 
 Moldova-Sulițacomună1.865 
 Moldovițacomună4.970 
 Mușenițacomună1.871 
 Mălinicomună6.306
 Mănăstirea Humoruluicomună3.233 
 Ostracomună3.009 
 Panacicomună2.159 
 Poiana Stampeicomună2.077 
Poieni-Solcacomună1.629 
 Pojorâtacomună2.908 
 Preuteșticomună6.725
 Putnacomună3.569 
 Pârteștii de Joscomună2.778 
 Păltinoasacomună4.909 
 Pătrăuțicomună4.567 
 Râșcacomună5.052 
 Rădășenicomună3.575 
 Sadovacomună2.285 
 Satu Marecomună3.594 
 Siminiceacomună2.710
 Slatinacomună4.821 
 Strajacomună5.094 
 Stroieșticomună3.304 
 Stulpicanicomună5.904 
 Sucevițacomună2.762 
 Todireșticomună5.259 
 Udeșticomună7.566 
 Ulmacomună2.007
 Vadu Moldoveicomună3.993 
 Valea Moldoveicomună3.838 
 Vamacomună5.426 
 Vatra Moldovițeicomună4.099 
 Vereșticomună6.289 
 Vicovu de Joscomună5.925 
Voitinelcomună4.387 
 Volovățcomună4.952 
 Vultureșticomună3.395 
 Zamosteacomună2.849 
 Zvorișteacomună6.124 
 Șaru Dorneicomună3.972 
 Șcheiacomună9.577 
 Șerbăuțicomună2.847 

Personalități

modificare
 
Bucovina de Sud în cadrul județului Suceava

Note explicative

modificare
  1. ^ Date valabile strict pentru ceea ce încă reprezenta județul interbelic Suceava atunci, nu județul Suceava de astăzi, cu tot cuprinsul teritorial al acestuia.
  2. ^ Date valabile strict pentru ceea ce încă reprezenta județul interbelic Suceava atunci, nu județul Suceava de astăzi, cu tot cuprinsul teritorial al acestuia.

Note

modificare
  1. ^ „Site oficial prefectura Suceava”. 
  2. ^ Șapte dintre cele mai reprezentative aceste mănăstiri/monumente ecleziastice sunt incluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
  3. ^ Philippe Henri Blasen in : Analele Bucovinei, 1/2014
  4. ^ Résistance paysanne et maquis en Roumanie de 1945 à 1965, Georges Diener[nefuncțională].
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Institutul National de Statistica din Romania, "Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002"
  7. ^ Peter Atanasov, Starea actuală a meglenoromânilor. Meglenoromâna – un idiom pe cale de dispariție. Memoria ethnologica, nr. 52 - 53, iulie - decembrie 2014 ( An XIV ), p. 33
  8. ^ Dana Humoreanu (). „Componență tricoloră la Consiliul Județean Suceava: 17 consilieri PSD, 15 consilieri PNL și 4 consilieri de la AUR”. Monitorul de Suceava. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă. Arhivat din original (Json) la . Accesat în . 

Lectură suplimentară

modificare
  • Județul Suceava, Nicolae M. Popp, Ioan Iosep, Dragomir Paulencu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1973
  • Învățămîntul românesc în ținutul Sucevei 1775-1918, I. V. Goraș, Editura Didactică și Pedagogică, 1975

Vezi și

modificare
  Portal România

Legături externe

modificare

  Materiale media legate de Suceava la Wikimedia Commons

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Județul_Suceava&oldid=16873260