Wikipedia

Județul Hunedoara

județ în România

Hunedoara este un județ aflat în regiunea Transilvania, în România. Județul face parte din Regiunea de dezvoltare Vest iar reședința acestuia este municipiul Deva.

Hunedoara
—  Județ  —
Hunedooara.jpg
Stemă
Stemă
Map
Hunedoara (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°47′N 22°56′E ({{PAGENAME}}) / 45.78°N 22.93°E
Țară România
RegiuneVest
SIRUTA207
Atestare Modificați la Wikidata
ReședințăDeva
Componențămunicipii
orașe
Comune
Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Hunedoara[*]​Laurențiu Nistor  Modificați la Wikidata (PSD, 2020)
 - PrefectFabius Tiberiu Kiszely (PSD)
Suprafață
 - Total7,063 km²
Populație (2011)
 - Total361,657 locuitori
 - Densitate51,2 loc./km²
Fus orarUTC+2
Prefix telefonic54
Indicativ autovehiculeHD
Locul după populație19
Prezență online
http://www.cjhunedoara.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Harta României cu județul Hunedoara indicat
Harta României cu județul Hunedoara indicat
Modifică date / text Consultați documentația formatului

În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.

IstorieModificare

 
Magna Curia din Deva.

Primele așezări omenești din Ținutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urmă cu zeci de mii de ani. Din Neolitic sunt numeroase urmele culturii "Starcevo-Criș", cultură străveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura "Turdaș" este reprezentată de cele mai întinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lângă Hunedoara, cca. 10 ha.). Această cultură a folosit probabil pentru prima dată scrierea, cu peste o mie de ani înaintea Sumerienilor. Au urmat apoi culturile "Petrești" (cu 4500-5000 de ani în urmă) și "Coțofeni" (perioadă în care s-a extras și prelucrat pentru prima dată cuprul și aurul), apoi "Epoca de bronz", "Epoca Fierului" și - în sfârșit - "Epoca Dacă". Toate aceste culturi au lăsat urme ca nicăieri în altă parte a lumii.

Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac și complexul de fortificații din jurul muntelui sfânt (Kogaionon) se aflau în Munții Orăștie, în apropiere de prezenta localitate Grădiște, lângă Hunedoara.

In 1983 in publicatia Faclia arheologul Hristache Tatu a afirmat ca a descoperit in judetul Hunedoara locul fortificat al bataliei dacoromane de la Tapae.[necesită citare]

În secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar în secolele ce urmează au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de către populațiile vecine (printre acestea se numără luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, Revoluția de la 1848 și lupta pentru unirea cu România.

GeografieModificare

GeneralModificare

Județul Hunedoara este așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei, Râul Mare, Crișul Alb, și Jiul. Depresiunile întinse ale Hațegului și Zarandului se află pe teritoriul județului.

ResurseModificare

Județul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni (în special huilă, în Valea Jiului) (vezi http://www.cnh.ro si http://www.gazetavaiijiului.ro Arhivat în , la Wayback Machine.). Alte industrii bine reprezentate sunt cea constructoare de mașini, chimica, a energiei electrice, de mobilă, a materialelor de construcție. Tot aici se găsesc stațiunile cu ape termale de la Geoagiu și Călan.

Căi rutiereModificare

Principala cale rutieră din județ este șoseaua DN7, care leagă județul cu partea de vest a României (Arad, Timișoara, Oradea). Un alt drum național ce traversează județul este DN66, care face legătura cu partea de sud a țării, prin defileul Jiului.

Căi ferateModificare

Județul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Brașov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parțial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighișoara - Bucuresti - Constanța. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202 Simeria - Petroșani - Filiași care asigură legătura intre Transilvania și Oltenia, precum și liniile Ilia - Lugoj și Brad - Arad. De menționat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate.

Zone etnograficeModificare

Frumusețea și varietatea cadrului natural, precum și bogăția elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă județului Hunedoara un potențial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Ținutul Pădurenilor, Țara Zarandului, Valea Mureșului, Țara Hațegului, Valea Jiului.

PopulațieModificare

Județul Hunedoara se întinde pe o suprafață de 7.063 km² (2,9% din teritoriul României). In 2021 avea o populație stabilă de 361.657 locuitori.[1]

Județul Hunedoara - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


TurismModificare

 
Castelul Corvinilor din Hunedoara
 
Cetatea Deva

Parcul Național Retezat și alte regiuni pitorești îl fac unul dintre cele mai frumoase județe din România. De asemenea, în patrimoniul mondial UNESCO se află Fortărețele dacice din Munții Orăștiei. Județul este al treilea de pe ruta Via Transilvanica, traseu turistic care străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei.

Principalele atracții turistice din județ sunt:

PoliticăModificare

Județul Hunedoara este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Laurențiu Nistor de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[2]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat17                 
Alianța PNL-UDMR-PNȚCD7                 
Partidul PRO România4                 
Uniunea Salvați România2                 
Partidul Mișcarea Populară2                 
Articol principal: Politica județului Hunedoara.

Diviziuni administrativeModificare

Articol principal: Listă de localități din județul Hunedoara.

Județul este format din 69 unități administrativ-teritoriale: 7 municipii, 7 orașe și 55 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Hunedoara.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

 Bradmunicipiu14.495 
 Devamunicipiu reședință de județ61.123 
 Hunedoaramunicipiu60.525 
 Lupenimunicipiu23.390 
 Orăștiemunicipiu18.227 
 Petroșanimunicipiu37.160 
 Vulcanmunicipiu24.160 
 Aninoasaoraș4.360 
 Călanoraș11.279 
 Geoagiuoraș5.294 
 Hațegoraș9.685 
 Petrilaoraș22.692
 Simeriaoraș12.556 
 Uricanioraș8.972 

Comune

Baia de Crișcomună2.611 
 Balșacomună871 
Barucomună2.696 
 Beriucomună3.138 
Blăjenicomună1.192 
Boșorodcomună2.062 
Bretea Românăcomună3.052 
Brănișcacomună1.767 
Buceșcomună1.961 
Bucureșcicomună1.553 
Bulzeștii de Suscomună271 
Bunilacomună306 
Burjuccomună873 
 Băciacomună1.827 
 Băițacomună3.712 
 Bănițacomună1.211 
Bătrânacomună127 
Cerbălcomună474 
Certeju de Suscomună3.126 
Crișciorcomună3.841 
Cârjițicomună681 
Densușcomună1.577 
Dobracomună3.345 
General Berthelotcomună896 
Ghelaricomună1.983 
Gurasadacomună1.492 
Hărăucomună2.231 
Iliacomună3.662 
Lelesecomună406 
Lunca Cernii de Joscomună905 
Luncoiu de Joscomună1.815 
Lăpugiu de Joscomună1.659 
Mărtineșticomună956 
Orăștioara de Suscomună2.079 
Pestișu Miccomună1.207 
 Puicomună4.122 
Rapoltu Marecomună1.960 
Ribițacomună1.347 
 Romoscomună2.604 
Râu de Moricomună3.153 
Răchitovacomună1.330 
Sarmizegetusacomună1.209 
Sântămăria-Orleacomună3.251 
Sălașu de Suscomună2.359 
Teliucu Inferiorcomună2.344 
Tomeșticomună1.075 
 Toplițacomună715 
Toteșticomună1.893 
 Turdașcomună1.801 
Vața de Joscomună3.728 
Vețelcomună2.872 
Vorțacomună876 
Vălișoaracomună1.197 
Zamcomună1.875 
Șoimușcomună3.371 

ReferințeModificare

  1. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Lectură suplimentarăModificare

  • Județul Hunedoara, Ion S. Gruiescu, Cornelia Grumăzescu, Editura Academiei RSR, București, 1970
  • Județul Hunedoara, Monografie, Ioan Mârza. Editura Sport Turism, București, 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Hunedoara, Sabin Adrian Luca, Editura Altip, 2008 - ISBN 973-7724-60-7
  • Descoperiri arheologice in ṭinutul Hunedoarei: Archaeologische Ausgrabungen im Huneader Comitat, Octavian Floca, 1937
  • Cercetări arheologice in munții Hunedoarei, Dimitrie M. Teodorescu, Martin Roska, Editura Cartea Românească, 1923

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hunedoara

Portaluri

Hărți

Etnografie

Vezi șiModificare

  Portal România


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Județul_Hunedoara&oldid=15499601