Deschide meniul principal
Wikipedia

Județul Hunedoara

județ în România
Hunedoara
—  Județ  —
Hunedooara.jpg
Stemă
Stemă
Hunedoara (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°47′N 22°56′E
Țară România
RegiuneVest
SIRUTA207
Atestare Modificați la Wikidata
ReședințăDeva
Componențămunicipii
orașe
Comune
Guvernare
 - Președintele Consiliului JudețeanMircea Flaviu Bobora (PSD)
 - PrefectFabius Tiberiu Kiszely (PSD)
Suprafață
 - Total7.063 km²
Populație (2011)
 - Total418.565 locuitori
 - Densitate59 loc./km²
 - Locul după populație19
Fus orarUTC+2
Prefix telefonic54
Indicativ autovehiculeHD
Prezență online
http://www.cjhunedoara.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata
Harta României cu județul Hunedoara indicat
Harta României cu județul Hunedoara indicat
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Hunedoara este un județ aflat în regiunea Transilvania, în România. Județul face parte din Regiunea de dezvoltare Vest iar reședința acestuia este municipiul Deva.

În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.

IstorieModificare

Articol principal: Istoria județului Hunedoara.
 
Magna Curia din Deva.

Primele așezări omenești din Ținutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urmă cu zeci de mii de ani. Din Neolitic sunt numeroase urmele culturii "Starcevo-Criș", cultură străveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura "Turdaș" este reprezentată de cele mai întinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lângă Hunedoara, cca. 10 ha.). Această cultură a folosit probabil pentru prima dată scrierea, cu peste o mie de ani înaintea Sumerienilor. Au urmat apoi culturile "Petrești" (cu 4500-5000 de ani în urmă) și "Coțofeni" (perioadă în care s-a extras și prelucrat pentru prima dată cuprul și aurul), apoi "Epoca de bronz", "Epoca Fierului" și - în sfârșit - "Epoca Dacă". Toate aceste culturi au lăsat urme ca nicăieri în altă parte a lumii.

Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac și complexul de fortificații din jurul muntelui sfânt (Kogaionon) se aflau în Munții Orăștie, în apropiere de prezenta localitate Grădiște, lângă Hunedoara.

În secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar în secolele ce urmează au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de către populațiile vecine (printre acestea se numără luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, Revoluția de la 1848 și lupta pentru unirea cu România.

GeografieModificare

Articol principal: Geografia județului Hunedoara.

GeneralModificare

Județul Hunedoara este așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei, Râul Mare, Crișul Alb, și Jiu. Depresiunile întinse ale Hațegului și Zarandului se află pe teritoriul județului.

ResurseModificare

Județul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni (în special huilă, în Valea Jiului) (vezi http://www.cnh.ro si http://www.gazetavaiijiului.ro). Alte industrii bine reprezentate sunt cea constructoare de mașini, chimica, a energiei electrice, de mobilă, a materialelor de construcție. Tot aici se găsesc stațiunile cu ape termale de la Geoagiu și Călan.

PopulațieModificare

Județul Hunedoara se întinde pe o suprafață de 7.063 km² (2,9% din teritoriul României). In 2011 avea o populație stabilă de 396.253 locuitori.[1]

Județul Hunedoara - evoluția demografică

 


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Căi rutiereModificare

Principala cale rutieră din județ este șoseaua DN7, care leagă județul cu partea de vest a României (Arad, Timișoara, Oradea). Un alt drum național ce traversează județul este DN66, care face legătura cu partea de sud a țării, prin defileul Jiului.

Căi ferateModificare

Județul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Brașov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parțial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighișoara - Bucuresti - Constanța. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202 Simeria - Petroșani - Filiași care asigură legătura intre Transilvania și Oltenia, precum și liniile Ilia - Lugoj și Brad - Arad. De menționat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate.

Zone etnograficeModificare

Frumusețea și varietatea cadrului natural, precum și bogăția elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă județului Hunedoara un potențial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Ținutul Pădurenilor, Țara Zarandului, Valea Mureșului, Țara Hațegului, Valea Jiului.

PoliticăModificare

Articol principal: Politica județului Hunedoara.

Președintele Consiliului JudețeanModificare

În urma votului consilierilor județeni din 16 iunie 2015, președintele Consiliului Județean este David Adrian Nicolae (PNL).

Componența Consiliului JudețeanModificare

Componența Consiliului Județean Hunedoara (33 de consilieri) ales pe 5 iunie 2016:[2]

Rezultatele alegerilor pentru Consiliul Județean Hunedoara 2016
    Partid Voturi Procent Mandate atribuite
  Partidul Social Democrat 76.531 40.03% 18                                    
  Partidul Național Liberal 65.157 35% 15                                    
Partide/alianțe care nu au atins pragul electoral:
  Alianța pentru Hunedoara 10.841 5,48% 0
  Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 9.433 4,93% 0
  Partidul Social Românesc 8.660 4,53% 0
  Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 6.487 3,39% 0
  Partidul Mișcarea Populară 5.934 3,10% 0
  Partidul România Mare 5.202 2,72% 0
  Noua Dreaptă 3.271 1,71% 0
Notă:
procentele redau numărul total de voturi valabil exprimate în circumscripție,nu proporția mandatelor atribuite (după redistribuire).

AdministrațieModificare

ReferințeModificare

Lectură suplimentarăModificare

  • Județul Hunedoara, Ion S. Gruiescu, Cornelia Grumăzescu, Editura Academiei RSR, București, 1970
  • Județul Hunedoara, Monografie, Ioan Mârza. Editura Sport Turism, București, 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Hunedoara, Sabin Adrian Luca, Editura Altip, 2008 - ISBN 973-7724-60-7
  • Descoperiri arheologice in ṭinutul Hunedoarei: Archaeologische Ausgrabungen im Huneader Comitat, Octavian Floca, 1937
  • Cercetări arheologice in munții Hunedoarei, Dimitrie M. Teodorescu, Martin Roska, Editura Cartea Românească, 1923

Legături externeModificare

Vezi șiModificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Județul_Hunedoara&oldid=13047317