Județul Hunedoara

Hunedoara este un județ aflat în regiunea Transilvania, în România. Județul face parte din Regiunea de dezvoltare Vest iar reședința acestuia este municipiul Deva.

Hunedoara

— Județ —

Stemă

Hunedoara (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 45°47′N 22°56′E / 45.78°N 22.93°E

Atestare

1925

Reședință

Deva

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Hunedoara[*]

Laurențiu Nistor

(PSD, 2020)

- Prefect

Fabius Tiberiu Kiszely (PSD)

Suprafață

- Total

7.063 km²

Populație (2011)

- Total

418,565 locuitori

- Densitate

59 loc./km²

- Locul după populație

19 locuitori

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

54

Indicativ autovehicule

HD

Prezență online

http://www.cjhunedoara.ro/
GeoNames

OpenStreetMap

Harta României cu județul Hunedoara indicat

În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.

IstorieModificare

Magna Curia din Deva.

Primele așezări omenești din Ținutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urmă cu zeci de mii de ani. Din Neolitic sunt numeroase urmele culturii "Starcevo-Criș", cultură străveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura "Turdaș" este reprezentată de cele mai întinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lângă Hunedoara, cca. 10 ha.). Această cultură a folosit probabil pentru prima dată scrierea, cu peste o mie de ani înaintea Sumerienilor. Au urmat apoi culturile "Petrești" (cu 4500-5000 de ani în urmă) și "Coțofeni" (perioadă în care s-a extras și prelucrat pentru prima dată cuprul și aurul), apoi "Epoca de bronz", "Epoca Fierului" și - în sfârșit - "Epoca Dacă". Toate aceste culturi au lăsat urme ca nicăieri în altă parte a lumii.

Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac și complexul de fortificații din jurul muntelui sfânt (Kogaionon) se aflau în Munții Orăștie, în apropiere de prezenta localitate Grădiște, lângă Hunedoara.

În secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar în secolele ce urmează au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de către populațiile vecine (printre acestea se numără luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, Revoluția de la 1848 și lupta pentru unirea cu România.

GeografieModificare

GeneralModificare

Județul Hunedoara este așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei, Râul Mare, Crișul Alb, și Jiu. Depresiunile întinse ale Hațegului și Zarandului se află pe teritoriul județului.

ResurseModificare

Județul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni (în special huilă, în Valea Jiului) (vezi http://www.cnh.ro si http://www.gazetavaiijiului.ro). Alte industrii bine reprezentate sunt cea constructoare de mașini, chimica, a energiei electrice, de mobilă, a materialelor de construcție. Tot aici se găsesc stațiunile cu ape termale de la Geoagiu și Călan.

PopulațieModificare

Județul Hunedoara se întinde pe o suprafață de 7.063 km² (2,9% din teritoriul României). In 2011 avea o populație stabilă de 396.253 locuitori.^[1]^{[nefuncțională]}

Județul Hunedoara - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Căi rutiereModificare

Principala cale rutieră din județ este șoseaua DN7, care leagă județul cu partea de vest a României (Arad, Timișoara, Oradea). Un alt drum național ce traversează județul este DN66, care face legătura cu partea de sud a țării, prin defileul Jiului.

Căi ferateModificare

Județul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Brașov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parțial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighișoara - Bucuresti - Constanța. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202 Simeria - Petroșani - Filiași care asigură legătura intre Transilvania și Oltenia, precum și liniile Ilia - Lugoj și Brad - Arad. De menționat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate.

Zone etnograficeModificare

Frumusețea și varietatea cadrului natural, precum și bogăția elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă județului Hunedoara un potențial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Ținutul Pădurenilor, Țara Zarandului, Valea Mureșului, Țara Hațegului, Valea Jiului.

PoliticăModificare

Județul Hunedoara este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Laurențiu Nistor de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[2]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	17
	Alianța PNL-UDMR-PNȚCD	7
	Partidul PRO România	4
	Uniunea Salvați România	2
	Partidul Mișcarea Populară	2

Articol principal: Politica județului Hunedoara.

AdministrațieModificare

Împărțire administrativăModificare

Castelul Hunedoarei din Hunedoara.

Județul este compus din 7 municipii, 7 orașe și 55 de comune (2007).

MunicipiiModificare

Deva (reședința județului)
Brad
Hunedoara
Lupeni
Orăștie
Petroșani
Vulcan

OrașeModificare

ComuneModificare

ReferințeModificare

^ http://www.brasov.insse.ro/phpfiles/Populatia%20resendinta%20de%20judet%20din%20total%20populatie%20judet%20.pdf
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.

Lectură suplimentarăModificare

Județul Hunedoara, Ion S. Gruiescu, Cornelia Grumăzescu, Editura Academiei RSR, București, 1970
Județul Hunedoara, Monografie, Ioan Mârza. Editura Sport Turism, București, 1980
Repertoriul Arheologic al județului Hunedoara, Sabin Adrian Luca, Editura Altip, 2008 - ISBN 973-7724-60-7
Descoperiri arheologice in ṭinutul Hunedoarei: Archaeologische Ausgrabungen im Huneader Comitat, Octavian Floca, 1937
Cercetări arheologice in munții Hunedoarei, Dimitrie M. Teodorescu, Martin Roska, Editura Cartea Românească, 1923