Județul Hunedoara
Hunedoara este un județ aflat în regiunea Transilvania, în România. Județul face parte din Regiunea de dezvoltare Vest iar reședința acestuia este municipiul Deva.
| Hunedoara | |||
| — Județ — | |||
 | |||
| |||
 Hunedoara (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 45°47′N 22°56′E / 45.78°N 22.93°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Regiune | Vest | ||
| SIRUTA | 207 | ||
| Atestare |  | ||
| Reședință | Deva | ||
| Componență | municipii orașe Comune | ||
| Guvernare | |||
| - președinte al Consiliului Județean Hunedoara[*] | Laurențiu Nistor (PSD, 2020) | ||
| - Prefect | Fabius Tiberiu Kiszely (PSD) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 7.063 km² | ||
| Populație (2011) | |||
| - Total | 418,565 locuitori | ||
| - Densitate | 59 loc./km² | ||
| - Locul după populație | 19 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Prefix telefonic | 54 | ||
| Indicativ autovehicule | HD | ||
| Prezență online | |||
| http://www.cjhunedoara.ro/ GeoNames OpenStreetMap | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.
IstorieModificare
Primele așezări omenești din Ținutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urmă cu zeci de mii de ani. Din Neolitic sunt numeroase urmele culturii "Starcevo-Criș", cultură străveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura "Turdaș" este reprezentată de cele mai întinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lângă Hunedoara, cca. 10 ha.). Această cultură a folosit probabil pentru prima dată scrierea, cu peste o mie de ani înaintea Sumerienilor. Au urmat apoi culturile "Petrești" (cu 4500-5000 de ani în urmă) și "Coțofeni" (perioadă în care s-a extras și prelucrat pentru prima dată cuprul și aurul), apoi "Epoca de bronz", "Epoca Fierului" și - în sfârșit - "Epoca Dacă". Toate aceste culturi au lăsat urme ca nicăieri în altă parte a lumii.
Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac și complexul de fortificații din jurul muntelui sfânt (Kogaionon) se aflau în Munții Orăștie, în apropiere de prezenta localitate Grădiște, lângă Hunedoara.
In 1983 in publicatia Faclia arheologul Hristache Tatu a afirmat ca a descoperit in judetul Hunedoara locul fortificat al bataliei dacoromane de la Tapae.[necesită citare]
În secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar în secolele ce urmează au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de către populațiile vecine (printre acestea se numără luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, Revoluția de la 1848 și lupta pentru unirea cu România.
GeografieModificare
GeneralModificare
Județul Hunedoara este așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei, Râul Mare, Crișul Alb, și Jiul. Depresiunile întinse ale Hațegului și Zarandului se află pe teritoriul județului.
ResurseModificare
Județul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni (în special huilă, în Valea Jiului) (vezi http://www.cnh.ro si http://www.gazetavaiijiului.ro). Alte industrii bine reprezentate sunt cea constructoare de mașini, chimica, a energiei electrice, de mobilă, a materialelor de construcție. Tot aici se găsesc stațiunile cu ape termale de la Geoagiu și Călan.
Căi rutiereModificare
Principala cale rutieră din județ este șoseaua DN7, care leagă județul cu partea de vest a României (Arad, Timișoara, Oradea). Un alt drum național ce traversează județul este DN66, care face legătura cu partea de sud a țării, prin defileul Jiului.
Căi ferateModificare
Județul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Brașov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parțial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighișoara - Bucuresti - Constanța. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202 Simeria - Petroșani - Filiași care asigură legătura intre Transilvania și Oltenia, precum și liniile Ilia - Lugoj și Brad - Arad. De menționat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate.
Zone etnograficeModificare
Frumusețea și varietatea cadrului natural, precum și bogăția elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă județului Hunedoara un potențial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Ținutul Pădurenilor, Țara Zarandului, Valea Mureșului, Țara Hațegului, Valea Jiului.
PopulațieModificare
Județul Hunedoara se întinde pe o suprafață de 7.063 km² (2,9% din teritoriul României). In 2011 avea o populație stabilă de 396.253 locuitori.[1][nefuncțională]
Județul Hunedoara - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
PoliticăModificare
Județul Hunedoara este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Laurențiu Nistor de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[2]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 17 | ||||||||||||||||||
| Alianța PNL-UDMR-PNȚCD | 7 | ||||||||||||||||||
| Partidul PRO România | 4 | ||||||||||||||||||
| Uniunea Salvați România | 2 | ||||||||||||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 2 | ||||||||||||||||||
Diviziuni administrativeModificare
Județul este format din 69 unități administrativ-teritoriale: 7 municipii, 7 orașe și 55 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Hunedoara.
| Stemă | Nume | Tip de localitate | Populație | Imagine |
|---|---|---|---|---|
Municipii și orașe | ||||
 | Brad | municipiu | 14.495 |  |
 | Deva | municipiu reședință de județ | 61.123 |  |
 | Hunedoara | municipiu | 60.525 |  |
 | Lupeni | municipiu | 23.390 |  |
 | Orăștie | municipiu | 18.227 |  |
 | Petroșani | municipiu | 37.160 |  |
 | Vulcan | municipiu | 24.160 |  |
 | Aninoasa | oraș | 4.360 |  |
 | Călan | oraș | 11.279 | .JPG) |
 | Geoagiu | oraș | 5.294 |  |
 | Hațeg | oraș | 9.685 |  |
 | Petrila | oraș | 22.692 | |
 | Simeria | oraș | 12.556 |  |
 | Uricani | oraș | 8.972 | .JPEG) |
Comune | ||||
| Baia de Criș | comună | 2.611 |  | |
 | Balșa | comună | 871 |  |
| Baru | comună | 2.696 | .JPG) | |
 | Beriu | comună | 3.138 |  |
| Blăjeni | comună | 1.192 |  | |
| Boșorod | comună | 2.062 |  | |
| Bretea Română | comună | 3.052 | .jpg) | |
| Brănișca | comună | 1.767 |  | |
| Buceș | comună | 1.961 |  | |
| Bucureșci | comună | 1.553 |  | |
| Bulzeștii de Sus | comună | 271 |  | |
| Bunila | comună | 306 |  | |
| Burjuc | comună | 873 |  | |
 | Băcia | comună | 1.827 |  |
 | Băița | comună | 3.712 |  |
 | Bănița | comună | 1.211 | .JPG) |
| Bătrâna | comună | 127 |  | |
| Cerbăl | comună | 474 |  | |
| Certeju de Sus | comună | 3.126 |  | |
| Crișcior | comună | 3.841 |  | |
| Cârjiți | comună | 681 |  | |
| Densuș | comună | 1.577 |  | |
| Dobra | comună | 3.345 |  | |
| General Berthelot | comună | 896 |  | |
| Ghelari | comună | 1.983 |  | |
| Gurasada | comună | 1.492 |  | |
| Hărău | comună | 2.231 |  | |
| Ilia | comună | 3.662 |  | |
| Lelese | comună | 406 |  | |
| Lunca Cernii de Jos | comună | 905 |  | |
| Luncoiu de Jos | comună | 1.815 |  | |
| Lăpugiu de Jos | comună | 1.659 |  | |
| Mărtinești | comună | 956 |  | |
| Orăștioara de Sus | comună | 2.079 |  | |
| Pestișu Mic | comună | 1.207 |  | |
 | Pui | comună | 4.122 |  |
| Rapoltu Mare | comună | 1.960 |  | |
| Ribița | comună | 1.347 |  | |
 | Romos | comună | 2.604 |  |
| Râu de Mori | comună | 3.153 | .jpg) | |
| Răchitova | comună | 1.330 |  | |
| Sarmizegetusa | comună | 1.209 |  | |
| Sântămăria-Orlea | comună | 3.251 | .JPG) | |
| Sălașu de Sus | comună | 2.359 | .JPG) | |
| Teliucu Inferior | comună | 2.344 |  | |
| Tomești | comună | 1.075 |  | |
 | Toplița | comună | 715 |  |
| Totești | comună | 1.893 | .JPG) | |
 | Turdaș | comună | 1.801 |  |
| Vața de Jos | comună | 3.728 |  | |
| Vețel | comună | 2.872 | .jpg) | |
| Vorța | comună | 876 |  | |
| Vălișoara | comună | 1.197 |  | |
| Zam | comună | 1.875 |  | |
| Șoimuș | comună | 3.371 |  | |
ReferințeModificare
- ^ http://www.brasov.insse.ro/phpfiles/Populatia%20resendinta%20de%20judet%20din%20total%20populatie%20judet%20.pdf
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Lectură suplimentarăModificare
- Județul Hunedoara, Ion S. Gruiescu, Cornelia Grumăzescu, Editura Academiei RSR, București, 1970
- Județul Hunedoara, Monografie, Ioan Mârza. Editura Sport Turism, București, 1980
- Repertoriul Arheologic al județului Hunedoara, Sabin Adrian Luca, Editura Altip, 2008 - ISBN 973-7724-60-7
- Descoperiri arheologice in ṭinutul Hunedoarei: Archaeologische Ausgrabungen im Huneader Comitat, Octavian Floca, 1937
- Cercetări arheologice in munții Hunedoarei, Dimitrie M. Teodorescu, Martin Roska, Editura Cartea Românească, 1923
Legături externeModificare
- Consiliul Județean Hunedoara
- Prefectura Județului Hunedoara
- Descoperiri din județul Hunedoara
- Lista codurilor poștale aferente localităților din Județul Hunedoara
Portaluri
Hărți
Etnografie
- Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România (județul Hunedoara)
Vezi șiModificare
- Județele României
- Județul Hunedoara (interbelic)
- Listă de localități din județul Hunedoara
- Euroregiunea DKMT
- Lista monumentelor istorice din județul Hunedoara
- Listă de publicații din județul Hunedoara
- Lista rezervațiilor naturale din județul Hunedoara
- Galeria de steme și steaguri ale județului Hunedoara