Județul Hunedoara

Hunedoara
—  Județ  —
Stemă
Hunedoara (România) Poziția geografică în România
Coordonate: 45°47′N 22°56′E
Țară	România
Regiune	Vest
SIRUTA	207
Atestare	1925
Reședință	Deva
Componență	municipii orașe Comune
Guvernare
- Președintele Consiliului Județean	Mircea Flaviu Bobora (PSD)
- Prefect	Fabius Tiberiu Kiszely (PSD)
Suprafață
- Total	7.063 km²
Populație (2011)
- Total	418.565 locuitori
- Densitate	59 loc./km²
- Locul după populație	19
Fus orar	UTC+2
Prefix telefonic	54
Indicativ autovehicule	HD
Prezență online
http://www.cjhunedoara.ro/ GeoNames
Harta României cu județul Hunedoara indicat

Hunedoara este un județ aflat în regiunea Transilvania, în România. Județul face parte din Regiunea de dezvoltare Vest iar reședința acestuia este municipiul Deva.

În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.

Cuprins

Istorie

Articol principal: Istoria județului Hunedoara.

Magna Curia din Deva.

Primele așezări omenești din Ținutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urmă cu zeci de mii de ani. Din Neolitic sunt numeroase urmele culturii "Starcevo-Criș", cultură străveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura "Turdaș" este reprezentată de cele mai întinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lângă Hunedoara, cca. 10 ha.). Această cultură a folosit probabil pentru prima dată scrierea, cu peste o mie de ani înaintea Sumerienilor. Au urmat apoi culturile "Petrești" (cu 4500-5000 de ani în urmă) și "Coțofeni" (perioadă în care s-a extras și prelucrat pentru prima dată cuprul și aurul), apoi "Epoca de bronz", "Epoca Fierului" și - în sfârșit - "Epoca Dacă". Toate aceste culturi au lăsat urme ca nicăieri în altă parte a lumii.

Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac și complexul de fortificații din jurul muntelui sfânt (Kogaionon) se aflau în Munții Orăștie, în apropiere de prezenta localitate Grădiște, lângă Hunedoara.

În secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar în secolele ce urmează au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de către populațiile vecine (printre acestea se numără luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, Revoluția de la 1848 și lupta pentru unirea cu România.

Geografie

Articol principal: Geografia județului Hunedoara.

General

Județul Hunedoara este așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei, Râul Mare, Crișul Alb, și Jiu. Depresiunile întinse ale Hațegului și Zarandului se află pe teritoriul județului.

Resurse

Județul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni (în special huilă, în Valea Jiului) (vezi http://www.cnh.ro si http://www.gazetavaiijiului.ro). Alte industrii bine reprezentate sunt cea constructoare de mașini, chimica, a energiei electrice, de mobilă, a materialelor de construcție. Tot aici se găsesc stațiunile cu ape termale de la Geoagiu și Călan.

Populație

Județul Hunedoara se întinde pe o suprafață de 7.063 km² (2,9% din teritoriul României). In 2011 avea o populație stabilă de 396.253 locuitori.

Județul Hunedoara - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Căi rutiere

Principala cale rutieră din județ este șoseaua DN7, care leagă județul cu partea de vest a României (Arad, Timișoara, Oradea). Un alt drum național ce traversează județul este DN66, care face legătura cu partea de sud a țării, prin defileul Jiului.

Căi ferate

Județul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Brașov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parțial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighișoara - Bucuresti - Constanța. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202 Simeria - Petroșani - Filiași care asigură legătura intre Transilvania și Oltenia, precum și liniile Ilia - Lugoj și Brad - Arad. De menționat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate.

Zone etnografice

Frumusețea și varietatea cadrului natural, precum și bogăția elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă județului Hunedoara un potențial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Ținutul Pădurenilor, Țara Zarandului, Valea Mureșului, Țara Hațegului, Valea Jiului.

Politică

Articol principal: Politica județului Hunedoara.

Președintele Consiliului Județean

În urma votului consilierilor județeni din 16 iunie 2015, președintele Consiliului Județean este David Adrian Nicolae (PNL).

Componența Consiliului Județean

Componența Consiliului Județean Hunedoara (33 de consilieri) ales pe 5 iunie 2016:

Rezultatele alegerilor pentru Consiliul Județean Hunedoara 2016
	Partid	Voturi	Procent	Mandate atribuite
	Partidul Social Democrat	76.531	40.03%	18
	Partidul Național Liberal	65.157	35%	15
Partide/alianțe care nu au atins pragul electoral:
	Alianța pentru Hunedoara	10.841	5,48%	0
	Partidul Alianța Liberalilor și Democraților	9.433	4,93%	0
	Partidul Social Românesc	8.660	4,53%	0
	Uniunea Democrată a Maghiarilor din România	6.487	3,39%	0
	Partidul Mișcarea Populară	5.934	3,10%	0
	Partidul România Mare	5.202	2,72%	0
	Noua Dreaptă	3.271	1,71%	0
Notă: procentele redau numărul total de voturi valabil exprimate în circumscripție,nu proporția mandatelor atribuite (după redistribuire).

Administrație

Împărțire administrativă

Castelul Hunedoarei din Hunedoara.

Județul este compus din 7 municipii, 7 orașe și 55 de comune (2007).

Municipii

• Deva (reședința județului)
• Brad
• Hunedoara
• Lupeni
• Orăștie
• Petroșani
• Vulcan

Orașe

• Aninoasa
• Călan
• Geoagiu
• Hațeg
• Petrila
• Simeria
• Uricani

Comune

Baia de Criș Balșa Bănița Baru Băcia Băița Bătrâna Beriu Blăjeni Boșorod Brănișca

Bretea Română Buceș Bucureșci Bulzeștii de Sus Bunila Burjuc Cerbăl Certeju de Sus Cârjiți Crișcior Densuș

Dobra General Berthelot Ghelari Gurasada Hărău Ilia Lăpugiu de Jos Lelese Lunca Cernii de Jos Luncoiu de Jos Mărtinești

Orăștioara de Sus Pestișu Mic Pui Rapoltu Mare Răchitova Ribița Râu de Mori Romos Sarmizegetusa Sălașu de Sus Sântămăria-Orlea

Șoimuș Teliucu Inferior Tomești Toplița Totești Turdaș Vața de Jos Vălișoara Vețel Vorța Zam

Lectură suplimentară

• Județul Hunedoara, Ion S. Gruiescu, Cornelia Grumăzescu, Editura Academiei RSR, București, 1970
• Județul Hunedoara, Monografie, Ioan Mârza. Editura Sport Turism, București, 1980
• Repertoriul Arheologic al județului Hunedoara, Sabin Adrian Luca, Editura Altip, 2008 - ISBN 973-7724-60-7
• Descoperiri arheologice in ṭinutul Hunedoarei: Archaeologische Ausgrabungen im Huneader Comitat, Octavian Floca, 1937
• Cercetări arheologice in munții Hunedoarei, Dimitrie M. Teodorescu, Martin Roska, Editura Cartea Românească, 1923

Legături externe

• Consiliul Județean Hunedoara
• Prefectura Județului Hunedoara
• Descoperiri din județul Hunedoara
• Lista codurilor poștale aferente localităților din Județul Hunedoara

Portaluri

• Portalul Județului Hunedoara

Hărți

• Harta interactivă a județului Hunedoara

Etnografie

• Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România (județul Hunedoara)

Vezi și

AB

AR

AG

BC

BH

BN

BT

BV

BR

BZ

CS

CL

CJ

CT

CV

DB

DJ

GL

GR

GJ

HR

HD

IL

IS

IF

MM

MH

MS

NT

OT

PH

SM

SJ

SB

SV

TR

TM

TL

VS

VL

VN

B

• Județele României
• Județul Hunedoara (interbelic)
  • Județele interbelice ale Regatului României
• Listă de localități din județul Hunedoara
  • Listă de comune din județul Hunedoara
• Euroregiunea DKMT
• Lista monumentelor istorice din județul Hunedoara
• Listă de publicații din județul Hunedoara
• Lista rezervațiilor naturale din județul Hunedoara
• Galeria de steme și steaguri ale județului Hunedoara