Simeria

oraș din județul Hunedoara, România
Simeria
Piski
Fischdorf
—  oraș  —
Centrul orașului Simeria
Centrul orașului Simeria
Stemă
Stemă
Simeria se află în România
Simeria
Simeria
Simeria (România)
Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: 45°51′0″N 23°0′36″E / 45.85000°N 23.01000°E45°51′0″N 23°0′36″E / 45.85000°N 23.01000°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Hunedoara county CoA.png Hunedoara

SIRUTA87665

ReședințăSimeria[*]
Componență

Guvernare
 - PrimarEmil-Ioan Rîșteiu[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total49,75 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 12556 locuitori
 - Densitate279 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal335900

Localități înfrățite
 - MiddelburgȚările de Jos

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Simeria
Poziția localității Simeria

Simeria (în maghiară Piski), este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitatea componentă Simeria (reședința), și din satele Bârcea Mare, Cărpiniș, Sântandrei, Simeria Veche, Șăulești și Uroi. Se află in partea de vest a țării, în lunca Mureșului, la confluența acestuia cu râul Strei, între munții Apuseni și Retezat. A avut o populație de 12.556 de locuitori în anul 2011, de atunci populația a scăzut constant.

AșezareModificare

Localitatea Simeria este situată în partea de vest a României, la 16 km vest de municipiul Orăștie și 10 km est de municipiul Deva [45°51' N, 23°01' E], în lunca Mureșului, la confluența acestuia cu râul Strei, protejată la nord de lanțul Munților Metaliferi din Carpații Apuseni, la sud de Munții Poiana Ruscă, Retezat și Sureanu, iar la vest, de câteva defileuri din zona de întrepătrundere a Carpaților Meridionali și Apuseni. La est, lunca Mureșului se întinde spre Podișul Transilvaniei.

Orașul se întinde pe o suprafață de 4995 ha și cuprinde în teritoriul său administrativ și localitățile Cărpiniș, Uroi, Simeria Veche, Săulești, Sântandrei, Bârcea Mare, fiind un important nod de cale ferată cu stație de triaj în sud-estul orașului și beneficiind de legături rutiere optime (E68 / DN7 / A1).

DemografieModificare



 

Componența etnică a orașului Simeria

     Români (89,68%)

     Maghiari (2,5%)

     Romi (1,31%)

     Necunoscută (5,96%)

     Altă etnie (0,53%)


 

Componența confesională a orașului Simeria

     Ortodocși (80,9%)

     Romano-catolici (1,73%)

     Reformați (1,54%)

     Penticostali (5,75%)

     Baptiști (1,29%)

     Necunoscută (6,31%)

     Altă religie (2,45%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Simeria se ridică la 12.556 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 13.895 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,69%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (2,5%) și romi (1,31%). Pentru 5,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2]

Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,9%), dar există și minorități de penticostali (5,76%), romano-catolici (1,74%), reformați (1,55%) și baptiști (1,29%). Pentru 6,32% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Populația în anul 1930Modificare

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.897 locuitori, dintre care 1.705 ortodocși, 1.196 romano-catolici, 526 reformați, 230 greco-catolici, 116 luterani ș.a.[6]

Simeria - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrațieModificare

Orașul Simeria este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Emil-Ioan Rîșteiu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Național Liberal4      
Partidul PRO România4      
Uniunea Salvați România3      

IstoricModificare

În anii 1862-1869 s-a construit pe Valea Mureșului calea ferată Arad–Alba Iulia, prima cale ferată din Transilvania, cu ramificațiile Simeria-Petroșani și Simeria-Hunedoara. Amplasarea în zona de vărsare a Streiului în râul Mureș a atelierului pentru reparat locomotive și vagoane, precum și a unei gări de călători a dat naștere în acest loc Coloniei Simeria, unde locuiau muncitori români, germani, maghiari, slovaci, polonezi, italieni, sârbi și croați. În jurul coloniei s-a constituit localitatea Simeria, care, după 1885, capătă caracter permanent.[8] În Belle Époque au fost construite la Simeria edificiile unor instituții importante pentru un nod de cale ferată: locuințe pentru funcționari, poșta, spitalul feroviar (sf. sec. XIX), școala elementară (1875), grădinița (1884). După Primul Război Mondial și unirea Transilvaniei cu România, în Simeria se edifică biserica ortodoxă, apar filiale ale băncilor, clădirile băii comunale, ale primăriei și este ridicat monumentul din centrul orașului, în cinstea eroilor localității. Odată cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în Simeria se refac atelierele de locomotive și vagoane, se dezvoltă industria de prelucrare a marmurei, cea de pregătire a fierului vechi pentru oțelăriile Hunedoarei, se înființează o fabrică de industrializare a laptelui, se dezvoltă agricultura, pomicultura, creșterea animalelor.

În anul 1952 Simeria a fost declarată oraș, înglobând și localitățile limitrofe Simeria Veche, Cărpiniș, Sântandrei, Săulești, Uroi, Bârcea Mare.

EconomieModificare

Legată prin tradiție, economia orașului Simeria a depins cu ani în urmă de puternica dezvoltare a transportului feroviar în zonă. Reparațiile de vagoane, întreținerea utilajelor pentru calea ferată sau alte activități legate de aceasta, au constituit punctul forte al economiei orașului.

O alta forță industrială a fost Marmosim Simeria - o întreprindere ce exploata și prelucra marmură. Astăzi, datorită numeroaselor privatizări ce au avut loc după Revoluție, au apărut firme importante cu activități în diverse domenii, cele mai semnificative fiind:

  • S.C. Marmosim S.A.
  • S.C. REVA S.A.
  • S.C. Marmo Granit Sim S.R.L.
  • S.C. Aprotera S.A.
  • S.C. Transforest International S.A Bârcea-Mare
  • S.C. Maer Import-Export
  • S.C. OMV S.A.

Toate aceste firme și multe altele sunt o bază solidă în economia și comerțul orașului Simeria, contribuind, totodată, la dezvoltarea acestuia.

TradițiiModificare

O zonă bogată în tradiții și obiceiuri este și cea în care se află orașul Simeria. Satele din jur, deși aparțin, din punct de vedere organizatoric, de același nucleu -Simeria-, sunt foarte bine personalizate. Astfel portul popular, obiceiurile și tradițiile au particularitățile lor moștenite de secole, fiecare zonă devenind astfel o "bază de date" ca sursă vitală în orice societate: folclorul.

Ca ultim act important în segmentul cultural din Simeria este promovarea festivalului "Cântecele Streiului", susținut de asociația non-profit cu același nume, ce desfășoară o activitate culturală, civică și științifică, ce acceptă și promovează atât valorile și principiile naționale, cât și valorile și principiile europene în materie de interculturalitate.

Atracții turisticeModificare

  • Rezervația naturală Măgura Uroiului (10 ha).
  • Rezervația Naturală "Arboretumul Simeria"[9] (70 ha), un interesant parc dendrologic, pe locul 3 în Europa ca frumusețe și număr de specii de arbori și pe locul 11 în lume.[10] Parcul a fost creat în anul 1700, în jurul „Castelului Gyulay” (mai târziu „Castelul Ocskay”). Arboretumul (Parcul Dendrologic Simeria) se află pe locul 3 în Europa și pe locul 11 în lume, conform Enciclopediei Britanice.

PersonalitățiModificare

Vezi șiModificare

ImaginiModificare

NoteModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Simeria
  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ Recensământul din 1930, vol. II, p. 634.
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Cum a apărut Simeria pe hartă, historia.ro. Accesat la 18 mai 2017.
  9. ^ Panou intrare rezervație
  10. ^ romanialibera.ro; Parcul dendrologic de la Simeria, în paragină; accesat 29 noiembrie 2009