Maghiarii din România

minoritate etnică
Maghiarii din România
romániai magyarok
Populație totală

etnia in 2011: 1.227.623 (6,1%)[1]

privind limba maternă declarată in 2011: 1.259.914 (6,09%)[2]

Regiuni cu populație semnificativă
Harghita: 257 707 (85.21%)
Covasna: 150 468 (73.74%)
Mureș: 200 858 (38.09%)
Satu Mare: 112 588 (34.65%)
Bihor: 138 213 (25.27%)
Sălaj: 50 177 (23.35%)
Cluj: 103 591 (15.93%)
Arad: 36 568 (9.03%)
Brașov: 39 661 (7.69%)
Maramureș: 32 618 (7.22%)
Timiș: 35 295 (5.57%)
Bistrița-Năsăud: 14 350 (5.23%)
Alba: 14 849 (4.61%)
Hunedoara: 15 900 (4.04%)
Sibiu: 10 893 (2.93%)
Limbi vorbite
maghiară
Religii
Biserica Reformată din România, Biserica Romano-Catolică din România, Biserica Evanghelică-Lutherană din România, Biserica Unitariană din Transilvania, Biserica Greco-Catolică, Convenția Bisericilor Creștine Baptiste Maghiare din România, Federația Comunităților Evreiești din România, Biserica Ortodoxă Română, Secui Sâmbotași
Grupuri înrudite sau legate cultural
secui, ceangăi
Note
Vezi și: Ținutul Secuiesc, Regiunea Autonomă Maghiară, Maghiari, Regatul Ungariei, Maghiari în SUA

Maghiarii din România reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din România. La recensământul populației din 2011 au fost înregistrați în România 1.227.623 etnici maghiari,[3] reprezentând 6,1% din populația țării.

Ungurii din România (2021)
Maghiarii din România (2011)
Maghiarii din România (2002)

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.425.507 de maghiari, reprezentând 7,8% din populația României interbelice.

Viața culturală modificare

 
Port popular din Izvoru Crișului
 
Arthur Coulin, Femeie din Secuime (1904)

Etnografie și folclor modificare

 
Ceramică de Corund
 
Biserica reformată din Mănăstireni, județul Cluj

Învățământ modificare

Mass-media modificare

Televiziunea Maghiară din Transilvania, fondată de Fundația Jenő Janovics, este o televiziune din România dedicată comunității maghiare. Hotărârea pentru lansarea postului a fost luată de Béla Markó și Péter Medgyessy în 14 noiembrie 2003, la Budapesta. ETV a fost lansată în 15 septembrie 2008 cu sediul în Târgu Mureș, și poate fi recepționată în multe localități din România.

Instituții culturale modificare

Instituții teatrale și de operă modificare

Muzee modificare

Instituții de dans modificare

Case memoriale modificare

Organizare confesională modificare

Sub aspect confesional, conform datelor recensământului din 2002, dintre maghiarii din România 665.343 de cetățeni s-au declarat reformați, 587.033 romano-catolici, 64.984 unitarieni etc.[4][5]
Principalele organisme ecleziastice care îi grupează pe maghiarii din România sunt Biserica Reformată din România (cu Episcopia Reformată de Piatra Craiului și Episcopia Reformată a Ardealului), Biserica Romano-Catolică din România (mai ales: Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, Episcopia Romano-Catolică de Oradea Mare, Episcopia Romano-Catolică de Satu Mare și Episcopia Romano-Catolică de Timișoara), Biserica Unitariană din Transilvania (Episcopia Unitariană din Cluj), Biserica Evanghelică-Luterană din România (Episcopia Evanghelică-Luterană din Cluj) și Biserica Greco-Catolică (mai ales Episcopia greco-catolică de Oradea Mare și Episcopia Maramureșului). Alte biserici care întrunesc mai mult de 10.000 de credincioși maghiari: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Baptistă din România.

Biserica Numărul credincioșilor maghiari[4] Procentul maghiarilor (în biserică) Procentul credincioșilor în comunitatea maghiară Numărul total al credincioșilor[4] Liderul bisericii Titlul liderului
Biserica Reformată din România*
665.443
95%
46,5%
701.077
Géza Pap
István Csűry
episcop, președintele pastoral al sinodului
Biserica Romano-Catolică din România*
587.033
57,2%
41%
1.026.429
György Jakubinyi
Eugen Schönberger
László Böcskei
József-Csaba Pál
arhiepiscop de Alba Iulia
episcop de Satu Mare
episcop de Oradea
episcop de Timișoara
Biserica Unitariană din Transilvania*
64.987
97%
4,5%
66.944
Ferenc Bálint-Benczédi episcop, președintele pastoral al sinodului
Biserica Ortodoxă Română
28.287
0,2%
2%
18.817.975
Patriarhul Daniel Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
19.645
10,3%
1,4%
191.556
Lucian Mureșan Arhiepiscop major
Biserica Evanghelică-Luterană din România*
15.205
56%
1,1%
27.112
Dezső Zoltán Adorjáni episcop, președintele pastoral al sinodului
Biserica Baptistă din România
(Uniunea Comunităților Baptiste Maghiare din România)
12.961
10,2%
0,9%
126.639
Viorel Iuga președintele Uniunii Baptiste

* "Bisericile istorice": cele patru biserici acceptate la Dieta de la Turda (1568), adică cea reformată, catolică (inclusiv bisericile greco-catolice și armeno-catolice), unitariană și evanghelică (inclusiv cea augustană a sașilor) se numesc "biserici istorice" în terminologia maghiară. La acestea s-au adăugat bisericile ortodoxe (Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Sârbă), apoi și cele evreiești (ortodoxă, neologă și Status Quo Ante - cu excepția curentelor reformiste din secolul XX.), acceptate mai târziu, în secolul XVIII. și XIX. Ca urmare bisericile istorice (în terminologia maghiară de azi) sunt cele catolice (romano-catolice, greco-catolice și armeno-catolice), protestante (calviniste, lutherane sau unitariene), ortodoxe și mozaice tradiționale.[6][7]

Organizare politică modificare

Principala organizație care îi grupează pe maghiarii din România sub aspect politic este Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Există de asemenea organizații politice de mai mică anvergură ale maghiarilor din România, precum Partidul Civic Maghiar.

Demografie modificare

Ponderile cele mai mari de populație maghiară se înregistrează în județele Harghita (84,61%) și Covasna (73,81%). În cifre absolute, orașul din România cu cel mai mare număr de etnici maghiari este municipiul Târgu Mureș, cu peste 57.000 de maghiari (2011). În procente, orașul cu cea mai mare pondere de maghiari este municipiul Odorheiu Secuiesc, cu o pondere a comunității maghiare de 92,43% dintr-un total de 34.257 de locuitori (2011).

Recensământ 2011 modificare

 
Distribuția etnicilor maghiari în România în 2011
 
Distribuția etnicilor maghiari în România în 2011.
Județul Maghiari Procentul
Harghita 276.038 84,61%
Covasna 164.158 73,81%
Mureș 228.275 39,26%
Satu Mare 129.258 35,22%
Bihor 155.829 25,92%
Sălaj 57.167 23,07%
Cluj 122.301 17,37%
Arad 49.291 10,70%
Maramureș 46.300 9,06%
Brașov 50.956 8,75%
Timiș 50.556 7,59%
Bistrița-Năsăud 18.349 5,89%
Alba 20.684 5,40%
Hunedoara 25.388 5,20%
Sibiu 15.344 3,67%
Caraș-Severin 5.824 1,76%
Bacău 4.528 0,64%
București 5.834 0,31%

Numărul secuilor a fost estimat la circa 670.000 de persoane, reprezentând peste 45% din totalul maghiarilor din România.[8]

La recensăminte numărul celor care se declară secui este foarte mic — s-au înregistrat 831 persoane în 1992, respectiv 532 persoane în 2002.[9] Această nepotrivire flagrantă arată că din punct de vedere etnic secuii se consideră maghiari.

Cele mai mari comunități maghiare din România (Recensământ 2002) modificare

Cele mai mari comunități maghiare din România[10] (peste 10 000 de locuitori de naționalitate maghiară) sunt:

Loc

Oraș

Județ

Regiune de dezvoltare

Comunitatea maghiară

Procentaj

Populația orașului

Denumirea maghiară

1 Târgu Mureș Mureș Centru 70.108 46,72% 150.041 Marosvásárhely
2 Cluj-Napoca Cluj Nord-Vest 60.287 18,96% 317.953 Kolozsvár
3 Oradea Bihor Nord-Vest 56.985 27,58% 206.614 Nagyvárad
4 Sfântu Gheorghe Covasna Centru 46.113 74,92% 61.543 Sepsiszentgyörgy
5 Satu Mare Satu Mare Nord-Vest 45.298 39,34% 115.142 Szatmárnémeti
6 Odorheiu Secuiesc Harghita Centru 35.357 95,69% 36.948 Székelyudvarhely
7 Miercurea Ciuc Harghita Centru 34.359 81,75% 42.029 Csíkszereda
8 Timișoara Timiș Vest 24.287 7,64% 317.660 Temesvár
9 Brașov Brașov Centru 23.176 8,14% 284.596 Brassó
10 Arad Arad Vest 22.492 13,01% 172.827 Arad
11 Baia Mare Maramureș Nord-Vest 20.466 14,83% 137.921 Nagybánya
12 Târgu Secuiesc Covasna Centru 18.633 90,94% 20.488 Kézdivásárhely
13 Gheorgheni Harghita Centru 17.524 87,54% 20.018 Gyergyószentmiklós
14 Carei Satu Mare Nord-Vest 12.596 54,33% 23.182 Nagykároly
15 Zalău Sălaj Nord-Vest 11.016 17,50% 62.927 Zilah
16 Sovata Mureș Centru 10.465 90,10% 11.614 Szováta
17 Reghin Mureș Centru 10.396 28,77% 36.126 Szászrégen
18 Salonta Bihor Nord-Vest 10.335 57,18% 18.074 Nagyszalonta

Note modificare

  1. ^ http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls Arhivat în , la Wayback Machine. Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2011: Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune
  2. ^ http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_11.xls Arhivat în , la Wayback Machine. Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2011: Populația stabilă după etnie și limba maternă, pe categorii de localități
  3. ^ Institutul Național de Statistică (București, iulie 2013). Recensământul populației și locuințelor - 2011 (PDF). insse.ro. Accesat în 13 noiembrie 2016.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  4. ^ a b c http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol4/tabele/t5.pdf
  5. ^ Structura populației după principalele etnii
  6. ^ http://www.hunsor.se/dosszie/emtetarsadalmiszerepe.pdf
  7. ^ Keresztény történelmi egyházak hittan oldalai. A legjobb válaszok profiktól
  8. ^ The Romanian Institute of Human Rights (ed.), Human Rights in Romania. Protection of the Rights of the Persons Belonging to the National Minorities, Bucharest 1993, pag. 51., cit. după: Brigitte Mihok, Vergleichende Studie zur Situation der Minderheiten in Ungarn und Rumänien (1989-1996), Frankfurt am Main 1999, pag. 79.
  9. ^ INSSE, Recensământul populației, 2002, http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol4/notavol4.pdf Notă metodologică, p. 850
  10. ^ Structura etno-demografică a României pe arii geografice (2002): Târgu Mureș, Cluj Napoca, Oradea, Sfântu Gheorghe, Satu Mare, Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Timișoara, Brașov, Arad, Baia Mare, Târgu Secuiesc, Gheorgheni, Carei, Zalău, Sovata, Reghin, Salonta sursa: edrc.ro/ (Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală)

Lectură suplimentară modificare

Legături externe modificare