Turda

municipiu din județul Cluj, România
Pentru alte sensuri, vedeți Turda (dezambiguizare).

Turda (în latină Potaissa, în germană Thorenburg, în maghiară Torda) este un municipiu în județul Cluj, Transilvania, România. Se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca.

Turda
Torda
Thorenburg
—  municipiu  —

Stemă
Stemă
Turda se află în România
Turda
Turda
Turda (România)
Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: 46°34′15″N 23°46′45″E ({{PAGENAME}}) / 46.57083°N 23.77917°E

Țară România
Județ Cluj

SIRUTA55259
Atestare1202

ReședințăTurda[*]
ComponențăTurda[*]

Guvernare
 - PrimarCristian-Octavian Matei[*][2] (PNL, )

Suprafață
 - Total91,43 km²
Altitudine315 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total43.319 locuitori
 - Densitate609 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal401001–401189
Prefix telefonic+40 x64[1]

Localități înfrățite
 - AngoulêmeFranța
 - HódmezővásárhelyUngaria
 - BihartordaUngaria
 - Torda, Banatul CentralSerbia
 - PuttenȚările de Jos
 - Santa Susanna[*][[Santa Susanna (municipality in the comarca of the Maresme in Catalonia, Spain)|​]]Spania
 - KiskunfélegyházaUngaria
 - ComratRepublica Moldova

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Municipiul Turda în județul Cluj
Municipiul Turda în județul Cluj
Municipiul Turda în județul Cluj

Orașul antic Potaissa (pe locul căruia se află actualul oraș Turda) este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[3], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015 (cod LMI CJ-I-m-A-07210.03).

Turda suprapune vechea așezare romană Potaissa (compusă din orașul roman ce a atins rangul de colonia, castrul legiunii V Macedonica și așezarea civilă corespunzătoare acestuia - canabae), preluând numele așezării dacice preromane care nu a fost încă peremtoriu identificată în teren.

Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii paleocreștine.

În Evul Mediu s-au ținut în total la Turda 127 Diete ale Transilvaniei (adunări ale stărilor).

Ultimul document scris atestând Universitas Valachorum datează din mai 1355, când adunarea generală (congregatio generalis) a stărilor transilvane a fost convocată la Turda[4].

În 1568 Ioan al II-lea Sigismund Zápolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul decret de libertate religioasă din istoria modernă a Europei. Din păcate, edictul nu a cuprins prevederi referitoare la românii majoritari de rit ortodox.

Turda a fost în timpul Regatului Ungariei reședința Comitatului Turda (Torda vármegye), iar din anul 1876 reședința Comitatului Turda-Arieș (Torda-Aranyos vármegye).

Între 1925-1950 a fost reședința județului Turda.

Stemele orașului

modificare

Steme vechi (înainte de 2000)

modificare

Stema actuală (după 2000)

modificare
 
Stema actuală

Stema municipiului Turda se compune dintr-un scut ornat cu un "chevron" roșu, răsturnat în partea superioară a câmpului.
Câmpul superior, cu interior albastru, delimitat de "chevron", conține un braț stâng înveșmântat în zale cu o secure de luptă, executat cu smalț argintiu.
Câmpul inferior al scutului este mobilat cu un munte despicat în două, cu fond argintiu, munte pe al cărui câmp, în dextra, este plasată o ștampilă de cărămidă colorată portocaliu, reprezentând epoca romană, iar în senestra este reprezentat un copac în culori naturale.
"Chevronul" este mobilat cu trei coroane voievodale smălțuite în aur.
Scutul este timbrat cu o coroană murală argintie cu cinci turnuri.
Semnificația elementelor însumate:
- coroanele voievodale împreună cu brațul stâng înveșmântat în zale și cu securea de luptă smălțuită în argint, aplicată pe cantonul central delimitat de căprior, amintesc de opera lui Mihai Viteazul, care a fost ucis pe câmpia din sudul Turzii în anul 1601, prin brațul căruia s-a realizat unirea celor trei principate române sub un singur sceptru;
- câmpul scutului sub "chevron" în cartierele inferioare conține un munte despicat în două, colorat cu smalț argintiu, aceasta semnificând rezervația naturală Cheile Turzii;
- ștampila de cărămidă din epoca romană, din dextra, colorată în portocaliu, simbolizează însemnul Legiunii a V-a Macedonica;
- copacul, colorat în verde și portocaliu, din senestra, simbolizează înrădăcinarea, evoluția, perpetuarea în timp a acestei așezări, copacul fiind o figură heraldică preluată din stema heraldică a orașului;
- cele cinci turnuri din coroana murală semnifică rangul de municipiu al urbei[5].

Cronologia istorică a Turzii

modificare

Istoria antică

modificare
 
Turda pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
 
 
Zona centrală a Turzii
 
 
 
 
 
Piața Republicii, iarna

Istoria feudală

modificare

Topografii militari austrieci au marcat pe hărțile iozefine ardelene din 1769-73 și locurile publice de pedepsire a delicvenților, prin simbolul unei spânzurători (semnul π), uneori dublat de cuvântul “Gericht” (în germ. tribunal, justiție). Majoritatea acestor locuri sunt situate în apropierea localităților, pe înălțimi vizibile, care străjuiesc drumurile principale. Locul de supliciu al condamnaților de la Turda s-a aflat pe Dealul Spânzuraților, la ieșirea din oraș spre Cluj-Napoca, pe partea dreaptă a șoselei actuale E60, înainte de intersecția cu drumul care duce spre satul Copăceni.

Istoria modernă

modificare
  • 1810 - În Biserica Între Români din Turda, Vasile Moga este ales primul episcop român al Bisericii Ortodoxe (vezi Mitropolia Ardealului).
  • 1828 - Se naște Dr. Ioan Rațiu.
  • 1839 - Este sfințită Biserica Rățeștilor, greco-catolică, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din Turda Veche. Biserica este ctitorie a canon. prepoz. capit. Basiliu Rațiu și a familiei Rațiu.
  • 1844 - Dr. J. Hanko amenajează Băile sărate.
  • 1847 - În Biserica Între Români din Turda, Andrei Șaguna este ales episcop al Bisericii Ortodoxe.
  • 1848 - Turda devine centrul reacțiunii nobiliare. Lupta revoluționarilor este condusă de Avram Iancu, Ioan Ciurileanu, frații Ioan Rațiu (viitorul memorandist) și Partenie Rațiu, verii lor Ioan Rațiu "Tribunul" și Nicolae Mureșan, viitor martir alături de Alexandru Arpadi. Participă la revoluție și Simion Balint din Copăceni, prefect în legiunile lui Avram Iancu. Dr.Ioan Rațiu participă la luptele de la Bucium.
  • 1863 - Este înființată școala din Turda Nouă.
  • 1865 - Are loc la Turda o consfătuire condusă de Alexandru Șterca-Șuluțiu și Gh.Barițiu împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria 1848.
  • 1869 - În Turda are loc o mare consfătuire împotriva pactului dualist.
  • 1870 - Se înființează școala din Oprișani.
  • 1876 - Se înființează prima școală confesională românească din Turda Veche. Fondurile necesare construcției acesteia au fost asigurate de către Prepozitul Basiliu Rațiu.
  • 1877-1878 - Au loc acțiuni de solidarizare cu lupta pentru independență.
  • 1880-1892 - Are loc o intensă activitate politică națională condusă de Dr.Ioan Rațiu, militant memorandist.
  • 1880 - Se construiește fabrica de bere.
  • 1883 - Se organizează "Societatea Meseriașilor".
  • 1883 - Se înființează "Banca Arieșană".
  • 1898-1906 - Se înființează "Școala de Agricultură".
  • 1902 - Moare omul politic Ioan Rațiu.
  • 1904-1905 - Se organizează Sindicatul tăbăcarilor și cel al constructorilor.
  • 1907 - Se naște sculptorul Ștefan Hajdu, emigrat la Paris în 1927.
  • 1908-1909 - Se construiește clădirea actualului liceu "Mihai Viteazul".
  • 1911 - Se înființează intreprinderea chimică "Solvay".
  • 1913-1914 - Se construiește Fabrica de ciment, cărămizi etc.
  • 1917 - Se introduce gazul metan; populația ajunge la 17.000 de locuitori.
  • 1918 - Turda devine reședința judetului Turda
  • 1918 - La 24 noiembrie, are loc în clădirea fostului hotel Elisabeta, adunarea celor 130 de comune din jud. Turda care alege 500 de delegați pentru adunarea de la 1 decembrie 1918.
  • 1921 - Ia ființă Fabrica de Sticlă Turda.
  • 1923 - Se ridică Troița de lemn în memoria lui Mihai Viteazul.
  • 1930 - Se ridică statuia lui dr.Ioan Rațiu, operă a sculptorului C.Medrea.
  • 1934-1945 - Apare revista "Ogorul Școlii".
  • 1934 - Se desfășoară la Turda "Congresul Învățătorilor".
  • 1935-1938 - Se construiește Catedrala Ortodoxă.
  • 1935 - A fost fondată Manufactura Națio­nală de Porțelan "CORAL" Turda
  • 1940 - Comisia de trasare a graniței Ardealului de Nord a prevăzut inițial ȋn 1940 ca și Turda să fie cedată Ungariei. Galeazzo Ciano (ministrul italian de externe) si Pellegrino Ghigi (ambasadorul italian ȋn România), au reușit să corecteze la 28 august 1940 granița de sud, lăsând Turda României.[necesită citare]

Istoria contemporană

modificare
  • 1944 - Armata a 2-a Ungară (cantonată în Ardealul de Nord din 1940), susținută de trupe germane, a declanșat la 5 septembrie 1944 o acțiune militară de proporții, cu scopul anexării la Ungaria și a sudului Ardealului. In acea zi a ocupat și Turda. Spre mijlocul lunii septembrie 1944 acțiunea a fost stopată de Armata a 4-a Romȃnă, susținută de trupe sovietice, care au inițiat o contraofensivă. La data de 4 octombrie 1944 Turda fost recucerită de armata romȃnă.
  • 1949 - Intră în funcțiune Fabrica de produse refractare „Silica - 9 Mai”.
  • 1950-1960 - Se înființează „Intreprinderea de Prefabricate”.
  • 1976 - Se înalță grupul statuar Horea, Cloșca și Crișan.
  • 1977 - La 9 mai se ridică Obeliscul închinat lui Mihai Viteazul, opera sculptorilor Marius Butunoiu și Vasile Bati.
  • 1989 - Au loc acțiuni revoluționare la Turda.
  • 1993 - La 6 iunie, are loc dezvelirea monumentului copie după Miliarul de la Aiton, prima atestare epigrafică a Potaissei.
  • 1998 - La 25 octombrie, este dezvelită statuia eroului revoluționar Avram Iancu.

Date geografice

modificare

Turda s-a dezvoltat mai ales pe partea stânga a râului Arieș. Altitudinea minimă e de 310 m în extremitatea estică, pe valea Arieșului, iar cea maximă se găsește în nord-estul orașului, pe Dealul Slăninii (436 m). Spre vest, este adăpostit de Dealul Viilor, în prelungirea Dealului Cetății (402 m). În centrul municipiului se unesc Valea Racilor [6] cu Valea Caldă Mare [7].

Orașul a fost compus din 3 zone distincte: Turda Veche (de la podul peste Arieș spre nord, cuprinzând zona centrală și terminându-se la capătul străzii Avram Iancu), Turda Nouă (de la strada Avram Iancu spre Cluj) și Oprișani (de la podul peste Arieș spre Câmpia Turzii).

Demografie

modificare



 

Componența etnică a municipiului Turda

     Români (72,46%)

     Maghiari (5,92%)

     Romi (4,03%)

     Alte etnii (0,17%)

     Necunoscută (17,42%)

 

Componența confesională a municipiului Turda

     Ortodocși (66,3%)

     Reformați (3,94%)

     Penticostali (3,3%)

     Greco-catolici (1,93%)

     Unitarieni (1,42%)

     Martori ai lui Iehova (1,42%)

     Romano-catolici (1,25%)

     Alte religii (2,04%)

     Necunoscută (18,41%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Turda se ridică la 43.319 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 47.744 de locuitori.[8] Majoritatea locuitorilor sunt români (72,46%), cu minorități de maghiari (5,92%) și romi (4,03%), iar pentru 17,42% nu se cunoaște apartenența etnică.[9] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,3%), cu minorități de reformați (3,94%), penticostali (3,3%), greco-catolici (1,93%), unitarieni (1,42%), martori ai lui Iehova (1,42%) și romano-catolici (1,25%), iar pentru 18,41% nu se cunoaște apartenența confesională.[10]

Evoluție istorică

modificare
 
Clădirea Primăriei din Turda

Structura pe etnii

modificare
Turda[11]
Anul Total Români Maghiari Alte etnii
1850 8.743 1861 6287 595
1880 10.563 2417 7609 537
1890 12.370 2927 9045 398
1900 13.587 3469 9433 685
1910 15167 4184 10533 450
1920 16692 5223 10361 1108
1930 21428 8332 10602 2494
1941 32170 22670 7108 2392
1956 35606 26550 7338 1718
1966 44980 36544 7622 814
1977 55294 46258 7718 1318
1992 61200 51631 7114 2455
2002 55887 47442 5618 2827
2011 43472 36824 3906 2742

Structura confesională

modificare
Turda[11]
Anul Total Ortodocși Greco-Catolici Romano-Catolici Reformați-Calvini Alte confesiuni
1850 8743 621 1238 1027 5076 781
1857 8885 606 1338 1230 4702 1009
1869 9928 796 1561 1371 4889 1311
1890 12370 982 2165 1710 5925 1598
1900 13587 1066 2740 1851 5928 2002
1910 15167 1217 3373 2226 6151 2200
1930 21428 2592 5728 3196 6952 2960
1992 61200 47207 3364 1545 4888 4196
2002 55887 44793 1954 1051 3708 4381

In anul 1930 Turda avea 21.428 locuitori, din care 6.952 reformați-calvini (32,5%), 5.728 greco-catolici (26,7%), 3.196 romano-catolici (14,9%), 2.592 ortodocși (12,1%) și 2.960 alte confesiuni (13,8%).

Scăderea numărului credincioșilor romano-catolici și reformați-calvini între anii 1930-1992 se explică prin refugiul etnicilor maghiari în Transilvania de Nord în urma Dictatului de la Viena din 1940. Saltul numeric în favoarea ortodocșilor în aceiași perioadă se explică prin interzicerea în anul 1948 a Bisericii Greco-Catolice.

La Turda a existat în secolele XVII-XX o mică comunitate germană, care a construit o Biserică Evanghelică-Luterană de confesiune augustană, dărâmată cu acceptul Sinodului Luteran din Sibiu de autoritățile comuniste în anul 1986 (pe motiv că dispăruseră credincioșii luterani din oraș), spre a face loc unei Case de Cultură, ramasă până azi neterminată.

Turda - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Date economice

modificare

Economia locală a Turzii este bazată pe industrie în următoarele domenii: materiale de construcții, industrie chimică, industrie metalurgică, porțelan tehnic, sticlă și piese pentru autovehicule. Totodată, orașul este un centru important de industrie ușoară (confecții etc.). În Turda își desfășoară activitatea economică un număr de 2225 firme comerciale[12].
Principalele întreprinderi au fost înființate în următoarele perioade istorice:
- înainte de 1918: Salina, Fabrica de Bere, Uzinele Chimice, Fabrica de Ciment, Fabrica de Gips.
- între 1918-1940 (perioada interbelică): Fabrica de Sticlă, Electroceramica.
- după 1945: Casirom, Lapp Insulator, Roland Impex.

Cultură

modificare

Pe locul unde astăzi funcționează "Școala Teodor Murășanu" (str. Dr. I.Rațiu nr. 53, fostul Liceu de Fete "Principesa Ileana" din perioada interbelică) a existat prima școală românească din Turda[13].

În Turda funcționează Muzeul de Istorie, Biblioteca Municipală "Teodor Murășanu", Casa de Cultură, Societatea Culturală "Filarmonia", Societatea Culturală "Rei Culturaes Fautores", Fundația Potaissa, Teatrul Municipal, Clubul Copiilor, Clubul de dans sportiv "Potaissa", Ansamblul folcloric "Potaissa", Colegiul Emil Negruțiu (str.Agriculturii nr. 27), Colegiul Tehnic "Dr.Ioan Rațiu" (str.Ștefan cel Mare nr. 4), Colegiul Tehnic (str.Basarabiei nr. 48), Liceul Teoretic "Liviu Rebreanu" (str.Tineretului nr. 6), Liceul Teoretic "Josika Miklos" (str.B.P.Hasdeu nr. 4) și Colegiul Național Mihai Viteazul (str. Dr. I. Rațiu nr. 111).

Lapidariul, aflat în trecut în părculețul din centrul orașului, mărginit de Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche, de Liceul Teoretic "Josika Miklos" și de fostul Palat al Finanțelor, a fost mutat în anul 2013 în incinta Muzeului de Istorie, unde acum este protejat contra vandalismelor. Conține o colecție impresionantă de vestigii din perioada romană, găsite în perimetrul Turzii (sarcofage, statui, colonade, capiteluri etc).

Viața religioasă

modificare

Lăcașuri de cult

modificare
 
Biserica Greco-Catolică (str.Dacia nr. 2)
 
Mănăstirea Ortodoxă (str.Bogata)
 
Fosta Biserică Evanghelică-Luterană (demolată în 1986)
  • Biserica Romano-Catolică „Sf.Maria”, Piața Republicii nr. 54
  • Biserica Franciscană din Turda, „Sf.Ladislau Rege”, str. Avram Iancu nr. 49
  • Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche, str. B.P.Hașdeu nr. 1
  • Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă, Piața Basarabiei nr. 10
  • Biserica Reformată-Calvină din Turda-Poiana, str. Câmpiei nr. 47
  • Biserica Luterană din Turda, demolată în 1986, Piața 1 Decembrie 1918 nr. 27
  • Biserica Unitariană, str. Dacia nr. 3
  • Biserica Rățeștilor "Adormirea Maicii Domnului", str. Gh.Lazăr nr. 19
  • Biserica Între Români "Adormirea Maicii Domnului", str. Sirenei nr. 17
  • Catedrala Ortodoxă, „Sf.Arhangheli Mihail si Gavril”, str. Andrei Șaguna nr. 2
  • Biserica Șovagăilor „Sf.Treime”, str. Salinelor nr. 10
  • Biserica Ortodoxă „Pogorârea Sf. Duh”, str. Frăgăriște nr. 32
  • Biserica Ortodoxă „Sf.Ioan Botezătorul”, str. Ștefan cel Mare nr. 12-14 (construcție 2014-2015)
  • Biserica Ortodoxă „Învierea Domnului”, cartier Oprișani, Calea Victoriei nr. 31 (colț cu Aleea Plopilor)
  • Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, cartier Oprișani, str. Ioan Opriș nr. 1
  • Biserica Ortodoxă „Înălțarea Sf.Cruci” (Capela I-II), cartier Oprișani, str. Panseluțelor (fără număr)
  • Biserica Ortodoxă “Sf.Gheorghe”, cartier Poiana, str. Poiana nr. 49
  • Biserica Ortodoxă "Înălțarea Domnului" Str. Privighetorii nr. 29 Turda Nouă
  • Biserica Ortodoxă „Înălțarea Domnului” Str Hărcana
  • Mănăstirea Ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, str. Bogata
  • Biserica Greco-Catolică „Maria, Regină a Păcii și a Sf.Rozariu”, str. Dacia nr. 2
  • Biserica Greco-Catolică Turda-Fabrici, str.22 Decembrie 1989 nr.15
  • Biserica Greco-Catolică "Sf.Petru și Pavel", cartier Oprișani, Calea Victoriei nr. 3a
  • Biserica Greco-Catolică "Adormirea Maicii Domnului", cartier Poiana, str. Câmpiei nr. 69
  • Biserica Adventistă “Speranța”, cartier Oprișani, str. Mihai Viteazu nr. 4c (în l. română)
  • Biserica Adventistă “IMAHAZ”, str. Axente Sever nr. 38 (în l. maghiară)
  • Biserica Evanghelică C.A.[14], str. Vasile Alecsandri nr.12
  • Biserica Baptistă “Speranța”, str. G.Coșbuc nr. 9
  • Biserica Baptistă, str. Roșiori nr. 2
  • Biserica Baptistă, str. Gelu nr. 5
  • Biserica Nouapostolică, str. B.P.Hașdeu nr. 13
  • Biserica Penticostală Alfa și Omega ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică nr. 1"), str. Avram Iancu nr. 23
  • Biserica Penticostală Calea Vieții ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică nr.2"), str. Caisului nr.3
  • Biserica Penticostală Filadelfia ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică nr. 3"), cartier Oprișani, str. Tineretului nr. 40
  • Biserica Penticostală Filadelfia ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică"), str. Bicazului nr. 9
  • Biserică Penticostală, cartier Oprișani, str. Hațegului nr. 2d
  • Biserica Penticostală Betel[15], str. 22 Decembrie 1989 nr. 10
  • Biserica Penticostală Speranța nr. 2, cartier Poiana, str. I.L.Caragiale F.N.
  • Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, str. N.Iorga nr. 44a
  • Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, cartier Oprișani, str. Detunata nr. 9
  • Biserica Evanghelică Metodistă Unită "Maranata"[16], str.Salinelor 7
  • Sinagoga, str. M.Eminescu nr. 24-28
La Wikimedia-Commons se găsesc imagini ale tuturor lăcașurilor de cult din Turda.
Pe situl Biserici.org se pot urmări imagini și informații actualizate ale bisericilor din Turda.

Case parohiale

modificare
  • Parohia Turda Capelă I (Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci")
  • Parohia Bisericii Romano-Catolice: Piața Republicii nr. 1
  • Parohia Bisericii Franciscane: str. Avram Iancu nr. 49
  • Parohia Bisericii Reformate-Calvine din Turda Veche: str. Dr.Ion Ratiu nr. 44
  • Parohia Bisericii Reformate-Calvine din Turda Nouă: Piața Basarabiei nr. 10
  • Parohia Bisericii Reformate: str.Câmpiei nr. 64
  • Parohia Bisericii Unitariene: str. George Cosbuc nr. 12
  • Parohia Bisericii Baptiste: str. Gelu nr. 5
  • Parohia Bisericii Evanghelice C.A: str.Vasile Alecsandri nr. 12
  • Parohia Turda Nouă II - str.Gheorghe Barițiu nr. 19
  • Parohia Ortodoxă Română Turda II - str.Gheorghe Lazăr nr. 21
  • Parohia Ortodoxă Română Turda Veche - str.Ion Moldovan nr. 2
  • Parohia Bisericii Ortodoxe „Sf.Ioan Botezătorul” - str. Panait Cerna nr. 24
  • Parohia Ortodoxă Română Oprișani I - str.Ioan Opriș nr. 7
  • Parohia Ortodoxă Română Oprișani II - Calea Victoriei nr. 31A
  • Parohia Ortodoxă Română Oprișani III - Calea Victoriei
  • Parohia Bisericii Române Unită Greco-Catolică Poiana - str.Câmpiei nr. 82

Obiective turistice

modificare

În Turda și împrejurimi există numeroase obiective istorico-culturale interesante, cum ar fi:

Obiectiv memorial

modificare

Cimitirul eroilor din cel De-al Doilea Război Mondial, construit în anul 1946, este amplasat în cadrul Cimitirului Central din localitate. Suprafața acestuia este de 1.480 mp. În cadrul necropolei sunt înhumați 384 eroi, din care 341 necunoscuți și 43 cunoscuți.

Administrație

modificare

Municipiul Turda este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Cristian-Octavian Matei[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[17]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal10          
Uniunea Salvați România3          
Partidul Mișcarea Populară3          
Partidul Social Democrat3          
Uniunea Democrată Maghiară din România2          

Turda este împărțită în mai multe cartiere: Turda Veche (centrul vechi), Turda Nouă, Poiana, Oprișani (alcatuită din microraioanele Micro I, II, III și IV), Poștarât, Hărcana, Sfântu Ion și Petrilaca.

În cartierul Oprișani denumirea de "microraion" este atribuită zonelor de blocuri construite începând din anul 1968 și până în prezent.

Alte zone din Turda au încă denumiri asociate unor persoane ce au locuit în zona respectivă ("La Bocoș") sau unor instituții cunoscute: "La LMV" (Liceul "Mihai Viteazu"), "Lângă Spital", "La Biserică", "La Materna" etc.

Relații externe

modificare

Turda este înfrățită cu mai multe orașe din alte țări:

Personalități

modificare

Galerie de imagini

modificare

Pentru mai multe imagini, vezi Wikimedia Commons - Turda și Wikimedia Commons - Category:Turda.

Vezi și

modificare

Bibliografie

modificare
  • Balázs Orbán - Torda város és környéke (Orașul Turda și împrejurimile sale), Budapesta, 1889[18]
  • Urmele domniei romane în Ardeal, Augustin Caliani, Blaj, 1915
  • Călăuza Turzii, Teodor Murășanu, 1923
  • Ioan Moldovan-Moldovănuț, Elie Dăianu, Cluj, 1927
  • Schița monografică a județului Turda-Arieș, Petre Suciu, Turda, 1929
  • Călăuza orașului Turda și împrejurimile, Edit. Librăriei Arieșul S.A. Turda, 1930
  • Proprietatea agrară în Ardeal, Petre Suciu, Cluj, 1931
  • Monumente istorice din Turda, Camil Mureșan, Edit. Meridiane, București, 1968
  • Valea Arieșului, Ion Popescu-Argeșel, Edit. Sport-Turism, București, 1984
  • Revista Potaissa, Muzeul de Istorie Turda, 1978, 1980, 1982
  • Potaissa - Studiu monografic, Mihai Bărbulescu, Turda, 1994
  • Turda - 20 de secole de istorie, Primăria Turda, 1999
  • Pagini de istorie și cultură turdeană, Valentin Vișinescu, Edit. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1999
  • Statornicie și continuitate, Valentin Vișinescu, Cluj-Napoca, 2001
  • Potaissa-Turda, Eugen Gergely, Turda, 2001
  • Aspecte privind viața socială din Turda interbelică, în Anuarul de Istorie Orală, nr. 3, Cluj-Napoca, 2002
  • Județul Cluj - trecut și prezent, Editura ProfImage, Cluj-Napoca, 2003
  • Turda - orașul care nu vrea sa moară, Daniela Deac, Edit. JAC, Turda, 2003
  • Inscripții în sare: TURDA ', pag.67 cu referire la prima școală româneasca în anul 1782 din Turda, Dana Deac, Edit.Cluj-Napoca Eurograph 2008, ISBN 978-973-88743-2-9
  • Turda - Date istorice și obiective turistice, pag 60 cu referire la prima școală românească la Turda în 1782,Violeta Nicula, Editura Triade ISBN 9739196-72-4
  • Spiritualitate turdeană, Valentin Vișinescu, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004
  • Turda - Leagăn de civilizație românească, Valentin Vișinescu, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006
  • Dicționar de personalități turdene, Valentin Vișinescu et al, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006
  • Parohii greco-catolice turdene. Istorie și actualitate (1700-2011), Florin-Vladimir Gheorghiu, Cap.VI se referă la Invătamântul Greco-Catolic Turdean, Prima școală românească inființată in 1785. Edit. Argonaut, Cluj-Napoca, 2011, ISBN 978-973-109-278-2
  • Parohii in Judetul Cluj
  • TurdaInfo.ro - Istorie Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Redescoperiți Romania, Turda Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Centrul istoric Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Potaissa arc peste timp
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ Pop I.-A., fr L’assemblée générale des États de Transylvanie de mai 1355, Revista Transilvaniei, vol.IX, 2000, pp. 36 - 45
  5. ^ http://lege5.ro/Gratuit/hezdqmrv/hotararea-nr-486-2000-privind-aprobarea-stemelor-unor-municipii Guvernul României, Hotărârea nr. 486/2000 privind aprobarea stemelor unor municipii în vigoare de la 21.06.2000
  6. ^ Alte toponime locale pentru “Valea Racilor”: Pârâul Racilor, Valea Rachiș, Valea Copăceni, Valea Copandului, Pârâul Copăcenilor.
  7. ^ Alte toponime locale pentru “Valea Caldă Mare”: Pârâul Fânațelor, Valea Fânațelor Vacilor, Valea Aiton (în lucrarea lui Balázs Orbán: "Valea Sărată Mare").
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  10. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  11. ^ a b „Varga E. Árpád - Statistici etnice și confesionale pentru Transilvania”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Firme din turda, Cluj pagina 1
  13. ^ Scoala Teodor Murasanu
  14. ^ C.A. = Confesiune Augustană
  15. ^ Betel: în limba ebraică "Beth-El" = "Casa Domnului".
  16. ^ Maranata/Maranatha: expresie arameică a creștinilor din sec.I-II maran athâ ("Vino, Doamne !"), în așteptarea reîntoarcerii grabnice a lui Isus Cristos pe pământ, după ridicarea acestuia la cer.
  17. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  18. ^ Traducerea în limba română a cărții lui Balázs Orbán, făcută de învățătorul turdean Teodor Oțel în perioada interbelică (2 volume în manuscris), se găsește la Muzeul de Istorie Turda și la Biblioteca Municipală Turda.

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Turda
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Turda