Comrat

oraș din Republica Moldova
Comrat
Komrat
—  Municipiu  —
Panoramă în centru
Panoramă în centru
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Comrat se află în Găgăuzia
Comrat
Comrat
Comrat (Găgăuzia)
Comrat pe harta Republicii Moldova
Comrat se află în Găgăuzia
Comrat
Comrat
Comrat (Găgăuzia)
Municipiul pe harta Unității Teritoriale Găgăuzia
Coordonate: 46°18′01″N 28°39′26″E ({{PAGENAME}}) / 46.30028°N 28.65722°E

ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
Unitate Teritorială AutonomăGăgăuzia
Atestare1789
Promovat oraș1957

Guvernare
 - PrimarSerghei Anastasov (independent[1], 2023)

Suprafață
 - Total16,4 km²
Altitudine52 m.d.m.

Populație (2014)[2]
 - Total20.113 locuitori

Fus orarOra Europei de Est
Cod poștal3801, 3802, 3805
Prefix telefonic298

Localități înfrățite
 - IspartaTurcia
 - Nicosia de NordCipru
 - Ceadîr-LungaRepublica Moldova
 - ErzsébetvárosUngaria

Prezență online
Primăria Comrat

Comrat (în găgăuză Komrat, în rusă Комра́т) este un oraș cu statut de municipiu, capitala regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova. Orașul este situat în sudul țării și are o populație de peste 20.000 de locuitori.

Geografie modificare

Amplasare modificare

Orașul Comrat este situat pe malul drept al râului Ialpug, la sud de Chișinău, la distanță de 100 km, pe traseul internațional Chișinău – Ismail.

Resurse naturale modificare

Suprafața totală a orașului Comrat este de 16.403 ha. Cea mai mare parte a ei, 10.955 ha, sunt terenuri cu destinație agricolă, dintre care 10% sunt sădite cu vii și livezi. Suprafața terenului intravilan este de 1.094 ha.

Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Ialpug, care are o suprafață de 12,5 ha pe teritoriul orașului, și rezervorul de apă Comrat, cu o suprafață de 175 ha. Suprafața totală a terenurilor ocupate de resursele acvatice este de 288 ha.

Pe panta stângă a văii râului Ialpug (ocolul silvic Comrat, Comrat-IV, parcela 34, subparcela 11), este amplasată secțiunea geologică din valea râului Ialpug, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.[3]

Istorie modificare

Data primei atestări documentare a orașului Comrat este foarte controversată. Astfel, unii consideră că orașul a apărut în 1789 d.Hr., alții – în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, inclusiv în Enciclopedia Sovietică Moldovenească se scrie că orașul a apărut la răscrucea secolelor XVIII–XIX. Însă cercetătorul istoriei localităților basarabene Vladimir Nicu a găsit un document, care atestă Comratul la 27 mai 1443 d.Hr.

Oricum, la începutul sec. al XIX-lea, Comratul era un sătuc micuț, însă noile autorități rusești care au venit aici printr-un decret au declarat că satul a fost înființat în timpul războiului din 1806–1812. În anul 1819 apare alt decret, în care se spune că satul se colonizează cu bulgari și alte naționalități venite de peste Dunăre.

În 1835, Comratul avea o școală, una din cele mai vechi dintre școlile sătești, iar în anul 1878 aceasta devine școală de 2 clase. În anul 1840 este edificată Catedrala "Sf. Ioan", în prezent important monument de arhitectură.

În anul 1878 se deschide o școală ministerială și tot în același an școală primară este transformată în școală parohială. La începutul secolului al XX-lea, Comratul avea peste 8.600 locuitori. Aici se construiește spitalul local care avea 5 saloane cu 16 paturi.

În timpul revoluției din 1905-1907, orașul a fost centrul efemerei Republici de la Comrat, care a existat timp de cinci zile, în iarna anului 1906, când în timpul răscoalei țărănești din Basarabia, socialistul-revoluționar Andrei Gălățeanu, pe atunci student la Școala politehnică din Harkov, a proclamat republica populară. În urma înăbușirii mișcării de către armata țaristă, Gălățeanu a fost judecat și deportat într-o „catorgă” (ocnă) în Siberia.

După cel de al doilea război mondial, orășelul crește vertiginos. Se dezvoltă industria alimentară. Funcționează 10 organizații de construcție, se construiește rezervorul de apă de pe râul Ialpug cu o suprafață de 170 ha.

În prezent, orașul Comrat este centrul administrativ al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, care aparține Republicii Moldova, începând din 1991.

Demografie modificare

Structura etnică modificare

Structura etnică a orașului, conform recensământului populației din 2004[4]:

Grup etnic Populație % Procentaj
Găgăuzi 16.993 72,85%
Băștinași declarați Moldoveni
Băștinași declarați Români
2.067
13
8,86%
0,06%
Ruși 1.711 7,33%
Ucraineni 1.121 4,8%
Bulgari 1.065 4,57%
Romi 108 0,46%
Alții 249 1,07%
Total 23.327 100%

Administrație și politică modificare

Componența Consiliului local Comrat (27 de consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[5] este următoarea:[a]

  Partid Consilieri Componență
  Candidat independent TATIANA DUDOGLO 1    
  Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei 2    
  Candidat independent GHEORGHI VLAH 1    
  Partidul „Renaștere” 2    
  Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 1    
  Candidat independent NICOLAI DIMITROGLO 1    
  Candidat independent STEPAN MIHAILOV 1    
  Candidat independent ILIA MARDARI 1    
  Candidat independent GHEORGHI VARBAN 1    
  Candidat independent TAMARA VLAH 1    
  Candidat independent VITALI CÎSSA 1    
  Candidat independent VLADIMIR BESSARAB 1    
  Candidat independent ANDREI BOLGAR 1    
  Candidat independent IURI ȘUȘULCOV 1    
  Candidat independent GHEORGHI MITIOGLO 1    
  Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 1    
  Candidat independent VLADIMIR CARA 1    
  Candidat independent MIHAIL CARA 1    
  Partidul Progresului Național 1    
  Candidat independent MAXIM BOLGAR 1    
  Candidat independent GRIGORI ZLATOV 1    
  Candidat independent OLEG POMETCO 1    
  Candidat independent VALERI SACARA 1    
  Candidat independent VLADIMIR CEBAN 1    
  Candidat independent SERGHEI GHERASIMOV 1    

Economie modificare

Principalii agenți economici din teritoriu activează în domeniul prelucrării produselor agricole. Comrat este considerat un centru agricol de producere și prelucrare a cărnii de vită și de porc. „ComratVin” S.A. are o capacitate de producție de 17,6 mii tone de struguri. În întreprindere sunt instalate 8 linii de prelucrare a strugurilor, cu o capacitate de 20 tone pe oră. Întreprinderea produce 18 mărci de vinuri de calitate superioară, care corespund standardelor internaționale: „Caberne-Savinion”, „Roșu de Comrat”,„Comratscoe”, vin de desert ordinar roșu „Cagor” etc. Producția întreprinderii este exportată în: Rusia, Ucraina, Lituania, Germania, Polonia, etc. Întreprinderea individuală „Novac” a fost înființată în anul 1999. Cifra de afaceri a întreprinderii în anul 2002 a constituit circa 6 mil. lei. La întreprindere sunt angajați peste 200 muncitori. Activitatea ei de bază este producerea și prelucrarea produselor agricole. Sistemul de comerț este format din 150 magazine și 2 piețe orășenești. În oraș funcționează 3 hoteluri.

Social modificare

Populația orașului [7]
An 1877 1989 1991 1996 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016
Populație 4.935 25.800 27.500 27.400 23.429 22.369 25.000 25.000 25.600 26.000 26.300

Orașul Comrat are o populație de 30.000 locuitori, dintre care cea mai mare parte sunt găgăuzi – 81,4%. Restul sunt bulgari – 5,2%, ruși – 4,6%, români – 4,4%, ucraineni – 3,3%, alte naționalități – 1,1%. Sistemul de învățământ din localitate este format din 6 instituții preșcolare, 5 școli medii de cultură generală, 3 licee, 4 instituții medii profesionale, inclusiv colegiul pedagogic și o instituție superioară – Universitatea de Stat din Comrat. Sistemul de ocrotire a sănătății este format din: Spitalul central cu 385 paturi, centrul medicilor de familie și centrul de medicină preventivă. În oraș activează primul ansamblu profesionist găgăuz, „Diuz-Ava”, care de aproape 20 de ani dezvoltă și promovează tradiția și cultura găgăuză atât în țară, cât și peste hotarele ei.

Locuri în Comrat modificare

Personalități modificare

Născuți în Comrat modificare

Orașe înfrățite modificare

Galerie modificare

Note explicative modificare

  1. ^ La 5 ianuarie 2024 a fost admisă cererea de demisie a consilierului independent Stepan Cara; întrucât a devenit vacant un mandat de consilier deținut de un consilier independent, a fost restabilit șirul descrescător în condițiile art. 172 alin. (10) din Codul electoral, iar după restabilirea acestuia, cea mai mare valoare numerică i-a revenit candidatului independent Serghei Gherasimov.[6]

Note modificare

  1. ^ „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală municipală Comrat”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  3. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în . 
  4. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
  5. ^ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală municipală Comrat”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . 
  6. ^ „HOTĂRÂRE cu privire la atribuirea unui mandat de consilier în Consiliul municipal Comrat, UTA Găgăuzia”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . 
  7. ^ Novacov, Savelii Z. Социально-экономическое развитие болгарских и гагаузких сел Южной Бессарабии (1857-1918), Chișinău 2004, p. 235.

Bibliografie modificare

  • Veaceslav Ioniță: Ghidul orașelor din Republica Moldova / Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5

Legături externe modificare

  Materiale media legate de Comrat la Wikimedia Commons