Comrat
| Comrat | |||
| Komrat | |||
| — Municipiu — | |||
 Panoramă în centru | |||
| |||
  Comrat Comrat (Găgăuzia) | |||
 Comrat Comrat (Găgăuzia) | |||
| Coordonate: 46°18′01″N 28°39′26″E46°18′01″N 28°39′26″E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Republica Moldova | ||
| Unitate Teritorială Autonomă | Găgăuzia | ||
| Atestare | 1789 | ||
| Promovat oraș | 1957 | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Sergei Anastasov[1] (Partidul Nostru, 2015–19) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 16,4 km² | ||
| Altitudine | 52 m.d.m. | ||
| Populație (2014)[2] | |||
| - Total | 20.113 locuitori | ||
| Fus orar | Ora Europei de Est | ||
| Cod poștal | 3801, 3802, 3805 | ||
| Prefix telefonic | 298 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Isparta | Turcia | ||
| - Nicosia de Nord | Republica Turcă a Ciprului de Nord | ||
| Prezență online | |||
| Primăria Comrat GeoNames  | |||
Modifică date / text  | |||
Comrát (în găgăuză Komrat, în rusă Комра́т) este un oraș cu statut de municipiu, capitala regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova. Orașul este situat în sudul țării, și are o populație de peste 20.000 de locuitori.
IstorieModificare
Data primei atestări documentare a orașului Comrat este foarte controversată. Astfel, unii consideră că orașul a apărut în 1789, alții – în a doua jumătate a sec. XVIII, inclusiv în Enciclopedia Sovietică Moldovenească se scrie că orașul a apărut la răscrucea secolelor XVIII–XIX. Însă cercetătorul istoriei localităților basarabene Vladimir Nicu a găsit un document, care atestă Comratul la 27 mai 1443.
Oricum, la începutul sec. XIX Comratul era un sătuc micuț, însă noile autorități rusești care au venit aici printr-un decret au declarat că satul a fost înființat în timpul războiului din 1806–1812. În anul 1819 apare alt decret în care se spune că satul se colonizează cu bulgari și alte naționalități veniți de peste Dunăre.
În 1835 Comratul avea o școală, una din cele mai vechi dintre școlile sătești, iar în anul 1878 aceasta devine școală de 2 clase. În anul 1840 este edificată Catedrala Sf. Ioan, în prezent important monument de arhitectură și una dintre cele mai frumoase biserici din Basarabia.
În anul 1878 se deschide o școală ministerială și tot în același an școală primară este transformată în școală parohială. La începutul secolului XX, Comratul avea peste 8.600 locuitori. Aici se construiește spitalul local care avea 5 saloane cu 16 paturi. După cel de al doilea război mondial, orășelul crește vertiginos. Se dezvoltă industria alimentară. Funcționează 10 organizații de construcție, se construiește rezervorul de apă de pe râul Ialpug cu o suprafață de 170 ha.
În prezent orașul Comrat este centrul administrativ au Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia.
GeografieModificare
AmplasareModificare
Orașul Comrat este situat pe malul drept al râului Ialpug, la sud de Chișinău, la distanță de 100 km, pe traseul internațional Chișinău – Ismail.
Resurse naturaleModificare
Suprafața totală a orașului Comrat este de 16.403 ha, cea mai mare parte 10.955 ha sunt terenuri cu destinație agricolă, dintre care 10% sunt sădite cu vii și livezi. Suprafața terenului intravilan este de 1.094 ha.
Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Ialpug care are o suprafață de 12,5 ha pe teritoriul orașului și rezervorul de apă Comrat cu o suprafață de 175 ha. Suprafața totală a terenurilor ocupate de resursele acvatice este de 288 ha.
Pe panta stângă a văii râului Ialpug (ocolul silvic Comrat, Comrat-IV, parcela 34, subparcela 11), este amplasată secțiunea geologică din valea râului Ialpug, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.[3]
DemografieModificare
Structura etnicăModificare
Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004[4]:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Găgăuzi | 16.993 | 72,85% |
| Băștinași declarați Moldoveni Băștinași declarați Români |
2.067 13 |
8,86% 0,06% |
| Ruși | 1.711 | 7,33% |
| Ucraineni | 1.121 | 4,80% |
| Bulgari | 1.065 | 4,57% |
| Țigani | 108 | 0,46% |
| Alții | 249 | 1,07% |
| Total | 23.327 | 100% |
EconomieModificare
Principalii agenți economici din teritoriu activează în domeniul prelucrării produselor agricole. Comrat este considerat un centru agricol de producere și prelucrare a cărnii de vită și de porc. „ComratVin” S.A. are o capacitate de producție de 17,6 mii tone de struguri. În întreprindere sunt instalate 8 linii de prelucrare a strugurilor cu o capacitate de 20 tone pe oră. Întreprinderea produce 18 mărci de vinuri de calitate superioară care corespund standardelor internaționale: „Caberne-Savinion”, „Roșu de Comrat”,„Comratscoe”, vin de desert ordinar roșu „Cagor” etc. Producția întreprinderii este exportată în Rusia, Ucraina, Lituania, Germania, Polonia, etc. Întreprinderea individuală „Novac” a fost înființată în anul 1999. Cifra de afaceri a întreprinderii în anul 2002 a constituit circa 6 mln. lei. La întreprindere sunt angajați peste 200 muncitori. Activitatea ei de bază este producerea și prelucrarea produselor agricole. Sistemul de comerț este format din 150 magazine și 2 piețe orășenești. În oraș funcționează 3 hoteluri.
SocialModificare
| Populație orașului [5] | |||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| An | 1877 | 1989 | 1991 | 1996 | 2004 | 2006 | 2008 | 2010 | 2012 | 2014 | 2016 | ||
| Populație | 4 935 | 25 800 | 27 500 | 27 400 | 23 429 | 22 369 | 25 000 | 25 000 | 25 600 | 26 000 | 26 300 | ||
Orașul Comrat are o populație de 30.000 locuitori, dintre care cea mai mare parte sunt găgăuzi – 81,4%. Restul sunt bulgari – 5,2%, ruși – 4,6%, români – 4,4%, ucraineni – 3,3%, alte naționalități – 1,1%. Sistemul de învățământ din localitate este format din 6 instituții preșcolare, 5 școli medii de cultură generală, 3 licee, 4 instituții medii profesionale, inclusiv colegiul pedagogic și o instituție superioară – Universitatea de Stat din Comrat. Sistemul de ocrotire a sănătății este format din Spitalul central cu 385 paturi, centrul medicilor de familie și centrul de medicină preventivă. În oraș activează primul ansamblu profesionist găgăuz „Diuz-Ava”, care de aproape 20 de ani dezvoltă și promovează tradiția și cultura găgăuză atât în țară cât și peste hotarele ei.
Locuri în ComratModificare
PersonalitățiModificare
- Alexandru Bârlădeanu (1911–1997), politician comunist român, fost președinte al Senatului României.
- Nicolai Dudoglo (1966), deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
- Ana Harlamenco (1960), președinte al Adunării Populare a UTA Găgăuzia (2008–2012).
- Alexandru Stoianoglo (1967), deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2009–2014).
- Stepan Topal (1938), lider al mișcării naționale găgăuză.
- Irina Vlah (1974), Guvernatorul UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri), din 2015.
- Petru Vlah (1970), deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2010–2014).
Orașe înfrățiteModificare
GalerieModificare
Piața centrală
Parcul central
Casa de cultură
Hotelul „Altyn Palace”
Centrul comercial „Comrat-City”
Bloc locativ nou
ReferințeModificare
- ^ [1]
- ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .
- ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în .
- ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
- ^ Dintre ele 2670 bărbați și 2265 femei. Uite — Novacov, Savelii Z. Социально-экономическое развитие болгарских и гагаузких сел Южной Бессарабии (1857-1918), Chișinău 2004, p. 235.
Legături externeModificare
BibliografieModificare
- Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5