Cetatea Trascăului

Clădire
Cetatea Trascăului
Cetatea Trascăului văzută de la sud-vest
Loc	Colțești, județul Alba
Oraș	Colțești^[1] Colțești
Țară	România
Adresă	Dealul Cetății (Varodal)
Actualii beneficiari	Vice-voievodul Thorotzkay Illés din Colțești
Coordonate	46°25′31″N 23°32′39″E / 46.425209°N 23.544251°E ({{PAGENAME}})
Începută	1291
Demolată	1703
Modifică date / text

Cetatea Trascăului (în a doua jumătate a secolului al XX-lea numită și Cetatea Colțești, în maghiară Torockóvár), situată la vest de satul Colțești (în maghiară Torockószentgyörgy, în germană Sankt Georgen) și la cca 5 km sud-vest de comuna Rimetea (în maghiară Torockó, în germană Eisenburg), județul Alba, a fost construită în jurul anilor 1296 de vice-voievodul Thorotzkay din Trascău, ca cetate locuibilă și de refugiu.

Istoric

A fost ridicată cu premeditare pe vârful abrupt al unei klippe calcaroase, în urma invaziei tătare (mongole) din anul 1241, când au fost produse pagube însemnate localităților Trascău și Sângiorgiu.

Placă comemorativă pe turnul nordic (Colţeşti, 1832)

Pe turnul nordic, înalt de aproximativ 20 m, se păstrează o inscripție care menționează ca familia Thorotzkay a construit castelul în secolul al XIII-lea^[2]. Inscripția de pe placa veche de piatră (traducere din limba maghiară): Cetatea familiei Thorotzkay. Construită de Illés (Ilie) Thorotzkay, vice-voievodul Ardealului, la finele secolului al XIII-lea. Arsă de trupele generalului Tiege în 1703. Acest panou s-a executat în anul 1832.

În anul 1470 cetatea a fost confiscată de regele Matia Corvin și dată voievodului Transilvaniei. În 1510 a revenit nobililor de Trascău (Thorotzkay), iar în 1514 a fost devastată de țăranii conduși de Gheorghe Doja.

Cetatea Trascăului, foto: 2008.

Opunându-se anexării Transilvaniei de către Casa de Austria (Habsburg) în cadrul revoltei Curuților, familia nobililor de Trascău (Thorotzkay) a fost eliminată de pe scena istoriei, odată cu cetatea lor, distrusă în anul 1703 de către trupele imperiale austriece conduse de generalul Tiege (Lobonți).

Azi se mai păstrează o bună parte din zidurile incintei și cele două turnuri laterale.

La mai puțin de patru kilometri de castel, pe dealul Rîmeți, a fost construită încă o fortificație identică, din care acum mai există doar urme vagi, având același scop, de supraveghere și apărare a populației din zonă și a căii comerciale care traversează valea, de atacurile migratorilor.^[3]

Cetatea este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba^[4] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.

Note

^ Monuments database, 6 noiembrie 2017
^ Panoul informativ de la intrarea în cetate, oferă turiștilor următoarele date suplimentare: „Cetatea nobiliară Colțești. Atestată documentar încă de la sfârșitul secolului XIII ca aparținând familiei Thorotzkay, cetatea de la Colțești este un exemplu de fortificație adaptată la condițiile terenului, fiind construită pe o înălțime stâncoasă cu două pante abrupte. Conservată relativ bine, în ciuda distrugerii parțiale de către austrieci în 1713, cetatea ridicată pe parcursul a doua secole prezintă un plan alungit orientat nord-sud. Cea mai veche etapă o constituie un turn-donjon, așezat pe stânca cea mai înaltă, păstrat azi doar parțial și un al doilea turn-locuință ce cuprindea cinci etaje. Cele două turnuri erau legate între ele de ziduri, formând o curte interioară. În partea de sud, pe stâncă, se află un corp de clădire cu mai multe încăperi, aparținând secolelor XIV-XV, cărora li s-a adăugat o curte interioară, protejată de o barbacană, etapă de construcție aparținând secolului XVI”. Informația de pe panou nu a fost redactată sub supravegherea vreunui specialist și trebuie privită cu rezerve.
^ FOTO Legendele Cetății Colțești din Munții Trascău: fantoma care păzește secretul tunelului de sub castel, 26 martie 2015, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 17 mai 2016
^ http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_AB.pdf^{[nefuncțională]} (accesat în ianuarie 2011)

Bibliografie

Rusu, Adrian Andrei. Castelarea carpatică. Fortificații și cetăți din Transilvania și teritoriile învecinate (sec. XIII-XIV). Cluj-Napoca: Editura Mega, 2005.
Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2009). Castles & fortresses in Transylvania: Alba County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-06143-3 Verificați valoarea |isbn=: checksum (ajutor).