2000
MM

Evenimente  • Nașteri  • Decese


 · Secolul XIXSecolul XXSecolul XXI ·
 · Anii 1980 · Anii 1990Anii 2000Anii 2010 · Anii 2020 ·
◄◄ ·  · 1995 · 1996 · 1997 · 1998 · 199920002001 · 2002 · 2003 · 2004 · 2005 ·  · ►►


Cronologie tematică: Conducători de stat  • Astronomie  • Cinematografie  • Informatică  • Literatură  • Muzică  • Sport  • Știință  • SF  • Teatru  • TV

2000 (MM) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă. A fost al 2000-lea an d.Hr., ultimul an din mileniul al II-lea și din secolul al XX-lea, A fost desemnat:

  • Anul Internațional pentru Cultura Păcii.
  • Anul Internațional al Matematicii.
2000 în alte calendare
Ab urbe condita 2753
Calendarul armean 1449
ԹՎ ՌՆԽԹ
Calendarul Bahá'í 156 / 157
Calendarul bengalez 1406 / 1407
Calendarul berber 2950
Calendarul bizantin 7508 / 7509
Calendarul budist 2544
Calendarul burmez 1362
Calendarul chinezesc 4696 / 4697
Calendarul coptic 1716 / 1717
Calendarul ebraic 5760 / 5761
Calendarul etiopian 1992 / 1993
Calendarul republican francez CCVIII / CCIX
208 / 209
Calendarul hindus
Vikram Samvat 2055 / 2056
Shaka Samvat 1922 / 1923
Calendarul iranian 1378 / 1379
Calendarul islamic 1420 / 1421
Calendarul japonez Heisei 12
(平成12年)
Calendarul coreean
Era Dangun 4333
Era Juche 89
Calendarul minguo ROC 89
民國89年
Calendarul seleucid 2311 / 2312
Calendarul tailandez 2543

EvenimenteModificare

IanuarieModificare

FebruarieModificare

  • 1 februarie: Alegerile pentru președinția Senatului au fost câștigate de liberalul Mircea Ionescu Quintus (72 voturi pentru, 38 împotrivă) care l-a învins în competiție pe senatorul PD, Dan Vasiliu. Funcția rămăsese vacantă prin numirea lui Petre Roman, fostul președinte al Senatului, la conducerea Ministerului de Externe.
  • 15 februarie: Președintele Germaniei, Johannes Rau, aflat în vizită în Israel, și-a cerut în mod public iertare poporului evreu pentru Holocaust.
  • 15 februarie: La Bruxelles are loc ceremonia de începere oficială a negocierilor de aderare la UE a celor șase state recent invitate: România, Slovacia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Malta.
  • 17 februarie: Microsoft lansează programul de operare Windows 2000.
  • 19 februarie: La Convenția Națională a PD, Petre Roman este reales în funcția de președinte al partidului.
  • 21 februarie: Ion Iliescu, liderul PDSR și Pavel Todoran, liderul sindicatului CNSLR-Frăția, semnează un acord de colaborare care prevede ca pe listele de candidați la alegeri ale PDSR să figureze și sindicaliști de la CNSLR-Frăția, iar membrii acestei confederații sindicale urmează să-i voteze pe candidații PDSR.[1]
  • 24 februarie: Senatorul George Pruteanu, plecat din PNȚCD în 1998, anunță de la tribuna Parlamentului că se înscrie în PDSR.
  • 25 februarie: Se naște o nouă alianță politică: Polul Democrat-Social din România (PDSR). PUR și PDSR și-au botezat alianța astfel încât acronimul să fie tot PDSR. Liderii celor două formațiuni, Ion Iliescu și Dan Voiculescu, cad de acord să aibă listă comună la alegerile parlamentare și să susțină același candidat la alegerile prezidențiale.[1]

MartieModificare

  • 21 martie: Papa Ioan Paul al II-lea începe prima vizită oficială a unui pontif romano-catolic în Israel.
  • 26 martie: Alegeri prezidențiale în Rusia. Vladimir Putin este ales președinte în primul său mandat.
  • 26 martie: Filmul American Beauty câștigă premiul Oscar pentru Cel mai bun film.
  • 28 martie: Se încheie recensământul membrilor de sindicat efectuat de Agenția Națională de Ocupare și Formare profesională. Cel mai mare număr de membri de sindicat îi are CNSLR-Frăția - 639.845, urmată de Blocul Național Sindical - 388.666; CSDR - 317.108, Cartel „Alfa” - 316.425.
  • 29-30 martie: Conferință la Bruxelles prin care vor fi susținute proiectele cu demarare rapidă ale statelor care au avut pierderi din cauza războiului din Kosovo: Albania, Macedonia, Bulgaria, Muntenegru, România, Croația, Bosnia cu 2,4 miliarde de dolari. România a obținut finanțări pentru: două tronsoane de șosea care fac parte din coridoarele transeuropene - 151 km între București și Cernavodă și 48 km între București și Giurgiu; s-a mai aprobat finanțarea lucrărilor pentru începerea lucrărilor la podul de peste Dunăre, dintre România și Bulgaria, în zona Calafat-Vidin, și s-a dispus refacerea podului de la Novi Sad care, după ce a fost bombardat, a blocat traficul pe Dunăre, provocând României pagube considerabile.[2]

AprilieModificare

MaiModificare

  • 11-31 mai: La Cluj-Napoca aproximativ 200 de oameni se adună în fața sediului Fondului Național de Investiții (FNI) pentru a încerca să-și recupereze banii depuși. În zilele următoare fenomenul ia amploare, astfel că în mai multe localități din țară sediile FNI sunt luate cu asalt de investitorii care-și cer banii înapoi. Ioana Maria Vlas, președinta SOV Invest, societatea care administrează Fondul, solicită (24 mai) suspendarea temporară a activității FNI. În urma încetării de plăți, numărul investitorilor care vor să-și recupereze banii crește alarmant. La 25 mai Ioana Maria Vlas își anunță demisia din funcție, din motive de sănătate. Poliția precizează că Ioana Maria Vlas a părăsit România, încă din 22 mai. Parchetul Curții Supreme de Justiție emite (31 mai) mandate de arestare pentru Ioana Maria Vlas și alți trei membri ai Consiliului de Administrație ai SOV Invest.[3]
  • 23-25 mai: Regina Margareta a II-a a Danemarcei, împreună cu Prințul Consort Henrik, efectuează o vizită de stat în România, la invitația președintelui Emil Constantinescu.

IunieModificare

 
18 iunie: Traian Băsescu obține 50,69% din voturi exprimate în turul doi al alegerilor locale și devine noul Primar General al Capitalei.
  • 2 iunie: Petre Roman, ministrul de Externe anunță că România a încheiat cu succes negocierile cu UE în vederea integrării pentru primele cinci capitole și urmează să-și continue negocierile pentru încă opt capitole.
  • 4 iunie: Primul tur al alegerilor locale din România. Pentru funcția de primar general al Capitalei s-au înscris în cursa electorală 36 de candidați. Candidații situați pe primele două locuri după primul tur de scrutin sunt: Sorin Oprescu (PDSR) care a obținut 41,16% din voturi și Traian Băsescu (PD), cu 17,19%.
  • 5 iunie: Agențiile Băncii Populare Române din Cluj-Napoca și București au sistat plățile pentru șase luni. Banca Populară Română se află în dificultate datorită valului mare de cereri de retragere a depunerilor, după zvonul că banca nu mai prezentă garanții.[4]
  • 6-8 iunie: Băncile populare din mai multe localități sunt luate cu asalt de depunătorii care vor să-și retragă banii pentru că nu mai au încredere în acest gen de bănci. În România funcționau la acel moment aproximativ 2000 de bănci populare.[4]
  • 7 iunie: Protestele investitorilor la FNI n-au încetat de la începutul crizei (11 mai) și iau forme tot mai severe: blocări de drumuri, greve ale foamei, atacuri cu pietre.[4]
  • 7 iunie: PNȚCD l-a exclus pe Cainenco Petrovici, fostul președinte al CEC, care a semnat, alături de Ioana Maria Vlas, ca beneficiar, contractul prin care se garantau certificatele de investitori la FNI.[4]
  • 18 iunie: Al doilea tur al alegerilor locale din România. PDSR obține 36,71% din voturi, PD - 12,68%, CDR - 11,08%, PNL - 8,81%, ApR - 8,54%, independenții - 6,15%, UDMR - 3,06%, PRM - 2,81%. Primăria Generală a Capitalei este câștigată de vicepreședintele PD, Traian Băsescu, cu 50,69% din voturi care îl îmvinge pe candidatul PDSR, Sorin Oprescu (49,31 % din voturi). Toate celelalte primării de sector din București sunt câștigate de candidați PDSR.
  • 23 iunie: Patriarhul Teoctist îl vizitează pe cardinalul Alexandru Todea la reședința acestuia din Reghin. Vizita este o premieră după reintrarea Bisericii Române Unite cu Roma în legalitate.
  • 28 iunie: Guvernul stabilește pragul de 5% pentru accesul partidelor în viitorul Parlament. Pentru alianțele electorale, la pragul de 5% se adaugă 3% pentru al doilea partid al alianței și 1% pentru fiecare din celelalte partide, începând cu al treilea.[5]
  • 29 iunie: Se dă publicității Raportul pe anul 2000 al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, care clasifică 174 de state în funcție de condițiile generale de viață de care beneficiază cetățenii lor, respectiv venitul pe cap de locuitor, asistența medicală, condițiile de educație, speranța de viață. România ocupă locul 64. Primele trei state sunt: Canada, Norvegia, SUA. Dintre țările foste socialiste cele mai multe se află mai bine plasate decât România: Slovenia - 29, Cehia - 33, Slovacia - 40, Ungaria - 43, Polonia - 44, Estonia - 46, Croația - 49, Lituania - 52, Belarus - 57, Bulgaria - 60, Rusia - 62, Letonia - 63. În urma României sunt Macedonia și Albania.[5]

IulieModificare

  • 17 iulie: Președintele Emil Constantinescu anunță, într-o intervenție televizată, că a hotărât să nu mai candideze pentru un al doilea mandat de președinte al României.
  • 25 iulie: Un avion Concorde, aparținând Air France, se prăbușește în Gonesse, Franța, omorând toți cei 100 de pasageri, tot echipajul (9 la număr), și 4 oameni pe pământ. Acesta este singurul accident al acestui tip de avion, acesta fiind retras trei ani mai târziu.

AugustModificare

SeptembrieModificare

  • 12 septembrie: Comisia parlamentară de anchetă a FNI și-a prezentat raportul din care rezultă că la FNI s-au produs ilegalități în lanț, pe parcursul câtorva ani, favorizate de indiferența, lipsa de control sau chiar colaborarea unor instituții ale statului: CNVM, Ministerul Finanțelor, CEC, BNR, Banca Agricolă, Ministerul Justiției, Guvernul, Parlamentul.[6]
  • 15 septembrie: Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară Sydney, Australia.

OctombrieModificare

NoiembrieModificare

 
10 decembrie: Ion Iliescu câștigă al doilea mandat de președinte al României învingândul pe contracandidatul său, Corneliu Vadim Tudor
  • 9 noiembrie: Tribunalul București declară începerea procedurii de lichidare a Credit Bank.
  • 26 noiembrie: Alegeri prezidențiale în România. Prezența la vot este de 65,31%. După primul scrutin Ion Iliescu conduce cu 36,35%, urmat de Corneliu Vadim Tudor 28,34% care se clasifică pentru al 2-lea scrutin.
  • 27 noiembrie: În România se produce o mobilizare generală pentru a diminua șansele lui CV Tudor de a deveni președintele României. Mai multe personalități de prestigiu care l-au contestat consecvent pe Ion Iliescu îndeamnă electoratul să-l aleagă pe Ion Iliescu. Regele Mihai, Doina Cornea sau Ion Diaconescu susțin candidatura lui Iliescu pe principiul „dintre două rele trebuie să alegi răul mai mic”.[7]

DecembrieModificare

NașteriModificare

DeceseModificare

IanuarieModificare

FebruarieModificare

MartieModificare

AprilieModificare

MaiModificare

IunieModificare

IulieModificare

AugustModificare

SeptembrieModificare

OctombrieModificare

NoiembrieModificare

DecembrieModificare

Premii NobelModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de 2000

NoteModificare

  1. ^ a b Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 840. 
  2. ^ a b Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 851. 
  3. ^ Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 864. 
  4. ^ a b c d Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 869. 
  5. ^ a b Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 873. 
  6. ^ Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 883. 
  7. ^ Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 894.