Margareta a II-a a Danemarcei
| Margareta a II-a | |
 Margareta a II-a în 2012 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Alexandrine Þórhildur Ingrid Margrethe |
| Poreclă | Daisy  |
| Născută | (83 de ani) Palatul Amalienborg, Copenhaga |
| Părinți | Frederik al IX-lea al Danemarcei Ingrid a Suediei |
| Frați și surori | Prinsesse Benedikte[*] Regina Anne-Marie a Greciei |
| Căsătorită cu | Henrik, Prinț Consort al Danemarcei |
| Copii | Frederik al Danemarcei Prințul Joachim al Danemarcei |
| Cetățenie |  Regatul Danemarcei[*] |
| Religie | luteranism |
| Ocupație | monarh pictoriță |
| Locul desfășurării activității | Copenhaga[1] |
| Limbi vorbite | Limba daneză[2][3] limba engleză[2][3] limba franceză[2] limba suedeză[2] limba germană[2] Limba feroeză |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | regină[*] (din ) prințesă (–) |
| Familie nobiliară | Casa de Glücksburg |
| Imn regal | Kong Kristian |
| Regină a Danemarcei | |
| Domnie | 14 ianuarie 1972 – prezent 51 ani, 147 zile |
| Predecesor | Frederik IX |
| Semnătură | |
 | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Margareta a II-a (Alexandrine Þórhildur Ingrid Margrethe; n. , Copenhaga, Regiunea Hovedstaden, Danemarca) este regina actuală a Danemarcei.
Primii aniModificare
Prințesa Margareta s-a născut la Palatul Amalienborg, Copenhaga și a fost primul copil al prințului moștenitor Frederik al IX-lea al Danemarcei și a prințesei Ingrid. Tatăl ei era fiul cel mare al regelui în funcțiune Christian al X-lea iar mama era singura fiică a prințului moștenitor Gustaf Adolf, mai târziu regele Gustaf al VI-lea Adolf al Suediei și a prințesei moștenitoare Margaret, o nepoată a reginei Victoria. Nașterea ei a avut loc la doar o săptămână după invazia nazistă a Danemarcei (9 aprilie 1940).
A fost botezată la 14 mai 1940 la biserica Holmen din Copenhagea.[8] Nașii prințesei au fost: regele Christian al X-lea (bunicul patern), Prințul Knud al Danemarcei (unchiul patern), Prințul Axel al Danemarcei (văr primar patern), regele Gustaf al V-lea al Suediei (străbunicul matern), Prințul Moștenitor Gustaf Adolf al Suediei (bunicul matern), Prințul Gustaf Adolf al Suediei (unchiul matern), Ducele de Connaught (tatăl bunicii materne).
A fost numită Margareta după bunica maternă, Prințesa Moștenitoare Margaret a Suediei, Alexandrine după bunica paternă, regina Alexandrine și Ingrid după mama ei, Prințesa Moștenitoare Ingrid. Pentru că regele Christian al X-lea a fost și rege al Islandei, ca un tribut adus oamenilor din Islanda, prințesa a primit și numele islandez Þórhildur (Thorhildur).[9]
Margareta are două surori mai mici: Prințesa Benedikte a Danemarcei (n. 1944), care trăiește în Germania și regina Anne-Marie a Greciei (n. 1946), care trăiește la Londra. La 20 aprilie 1947, regele Christian al X-lea a murit și tatăl Margaretei a urcat pe tron sub numele de regele Frederic al IX-lea.
Prințesă moștenitoareModificare
La momentul nașterii ei, numai descendenții masculini puteau urca pe tronul Danemarcei, potrivit schimbărilor la legea de succesiune intrată în vigoare în 1850, când ramura Glücksburg a fost aleasă să domnească. Cum prințesa nu avea frați, era de presupus ca unchiul ei, Prințul Knud, își va asuma tronul într-o zi.
Procesul de schimbare a constituției a început în 1947, nu cu mult timp după ce tatăl ei a urcat pe tron și era clar că regina Ingrid nu va mai avea alți copii. Popularitatea lui Frederic și a fiicelor sale, precum și rolul mai proeminent al femeilor în viața daneză a început procesul complicat de modificare a constituției. Legea necesară trebuia să trecă prin două parlamente succesive și apoi printr-un referendum, care a avut loc la 27 martie 1953. Noua lege a succesiunii permitea succesiune femeilor la tronul Danemarcei deși există preferința pentru primogenitura de sex masculin. O femeie putea urca pe tron numai în cazul în care ea nu- vea un frate. Prințesa Margareta a devenit moștenitor prezumtiv.[8]
La împlinirea vârstei de 18 ani, la 16 aprilie 1958, Margareta a primit un loc în Consiliul de Stat. Ulterior ea a condus reuniunile Consiliului în absența regelui.[8]
În 1960, împreună cu prințesele Suediei și Norvegiei, ea a călătorit în Statele Unite, care a inclus o vizită la Los Angeles, și la Studiourile Paramount, unde s-a întîlnit cu câteva celebrități, inclusiv Dean Martin, Jerry Lewis și Elvis Presley.[10]
EducațieModificare
Margareta și-a început educația la o școală particulară din Copenhaga pe care a absolvit-o în 1959. A petrecut un an la o școală pentru fete în Hampshire, England,[11] și mai târziu a studiat arheologie preistorică la Girton College, Cambridge în perioada 1960–1961, științe politice la Universitatea Aarhus între 1961 și 1962; a urmat Sorbona în 1963 și London School of Economics în 1965.[12] Este membru a Societății de Anticarii din Londra.[8]
Regina Margareta vorbește fluent daneza, franceza, engleza, suedeza și germana, și are cunoștințe limitate de faroese.[8][12]
CăsătorieModificare
La 10 iunie 1967, prințesa Margareta a Danemarcei s-a căsătorit cu un diplomat francez, Henri de Laborde de Monpezat (1934 - 2018) la Biserica Holmen din Copenhaga. Laborde de Monpezat a primit titlul de "Alteța Sa Regală Prințul Henrik de Danemarca". Din căsătorie au rezultat doi copii: Frederik André Henrik Christian, prințul moștenitor al Danemarcei care s-a născut la 26 mai 1968 și Joachim Holger Waldemar Christian, prinț al Danemarcei născut la 7 iunie 1969. Regina și Prințul Henrik au opt nepoți: prințul Christian, prințesa Isabella, Prințul Vincent, Prințesa Josephine, Prințul Nikolai, Prințul Felix, Prințul Henrik și Prințesa Athena.
DomnieModificare
.jpg)
Regele Frederic al IX-lea a murit în 1972 și a fost succedat la tron de prințesa Margareta la 14 ianuarie 1972 care a devenit primul suveran danez de sex feminin sub noua Lege a Succesiunii. A fost proclamată regină de la balconul Palatului Christiansborg la 15 ianuarie 1972 de către prim-ministrul Jens Otto Krag.
Principalele sarcini ale reginei sunt de a reprezenta regatul în străinătate și să fie o figură unificatoare acasă. Ea primește ambasadori străini și acordă premii, onoruri și medalii. Regina accepă invitații de a deschide expoziții, participă la aniversari, inaugurează poduri, etc.
În calitate de funcționar public neales, regina nu participă la politica de partid și nu exprimă nici o opinie politică. Deși ea are dreptul de vot, ea decide să nu facă acest lucru pentru a evita chiar apariția partizanatului.[8]
După alegeri în cazul în care prim-ministru în funcție nu are o majoritate în spate, regina ține o "Dronningerunde" (ședința reginei), în care ea se întâlnește cu președinții fiecăreia dintre partidele politice daneze.
Mottoul oficial al reginei este Ajutorul lui Dumnezeu, iubirea poporului, puterea Danemarcei.
FamilieModificare
S-a căsătorit in 1967 cu Henrik, Prinț Consort al Danemarcei, care era un membru al vechii famili franceze Monpezat.Cupul a avut 2 copii:
- Prințul Moștenitor Frederic al Danemarci (n. 26 mai 1968); S-a căsatorit cu australianca Mary Donaldson și au avut 4 copii.
- Prințul Joachim al Danemarcei, Conte de Monpezat (n. 7 iunie 1969); S-a căsătorit intâit cu Alexandra, Countess of Frederiksborg, și-au avut 2 copii, băieți.După, acesta s-a căsătorit cu Marie Cavallier, care i-a dăruti incă doi copii, um baiat și o fată.
Arbore genealogicModificare
NoteModificare
- ^ RKDartists, accesat în
- ^ a b c d e https://kongehuset.dk/en/the-royal-house/regentparret/hm-the-queen, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Encyclopædia Britannica, accesat în
- ^ Маргрете II, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ „Margareta a II-a a Danemarcei”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Margrethe II, Kunstindeks Danmark, accesat în
- ^ Margrethe II of Denmark, SNAC, accesat în
- ^ a b c d e f „Her Majesty Queen Margrethe II”. Kongehuset.dk. Accesat în .
- ^ „Those Apprentice Kings and Queens Who May – One Day – Ascend a Throne”. The New York Times. .
- ^ „Elvis Presley with Princesses Margrethe of Denmark, Astrid of Norway, and Margaretha of Sweden”. elvispresleymusic.com.au. . Accesat în .
- ^ „Princess Margrethe, who is fifteen and is heir presumptive to the Danish throne, is to study for a year in England at North Foreland Lodge, a girls' boarding school near Basingstoke, in Hampshire..”. The Illustrated London News. 227 (2). . p. 552.
- ^ a b „Margrethe and Henrik Biography”. Royalinsight.net. . Arhivat din original la . Accesat în .
Vezi șiModificare
Legături externeModificare
Margareta a II-a a Danemarcei Ramură a Casei de Oldenburg Naștere: 16 april 1940
| ||
| Titluri regale | ||
|---|---|---|
| Predecesor: Frederick IX |
Regină a Danemarcei 1972 – prezent |
În funcție Moștenitor: Prințul Frederik |