2024
an
Acest articol sau secțiune este de actualitate. Informațiile se pot schimba rapid odată cu desfășurarea evenimentelor. |
2024
MMXXIV
MMXXIV
Evenimente • Nașteri • Decese
◄ ·
Secolul XX
◄ Secolul XXI ►
Secolul XXII ·
►
◄ ·
Anii 2000 ·
Anii 2010
◄ Anii 2020 ►
Anii 2030 ·
Anii 2040 ·
►
◄◄ ·
◄ ·
2019 ·
2020 ·
2021 ·
2022 ·
2023
◄ 2024 ►
2025 ·
2026 ·
2027 ·
2028 ·
2029 ·
► ·
►►
Cronologie tematică: Conducători de stat • Astronomie • Cinematografie • Informatică • Jocuri video • Literatură • Muzică • Sport • Știință • SF • Zborul spațial
2024 (MMXXIV) este anul curent și este un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni. Este al 2024-lea an de d.Hr., al 24-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 5-lea an din deceniul 2020-2029.
Este desemnat:
- Anul orașului Valencia, denumit Capitala verde a Europei.
- Anul orașelor Tartu (Estonia), Bad Ischl (Austria), Bodø (Norvegia), numite Capitale Europene ale Culturii.
- Anul orașului Gent (Belgia), numit Capitală Europeană a Tineretului.
- Peach Fuzz este aleasă culoarea anului 2024.
2024 în alte calendare | |
---|---|
Ab urbe condita | 2777 |
Calendarul armean | 1473 ԹՎ ՌՆՀԳ |
Calendarul Bahá'í | 180 / 181 |
Calendarul bengalez | 1430 / 1431 |
Calendarul berber | 2974 |
Calendarul bizantin | 7532 / 7533 |
Calendarul budist | 2568 |
Calendarul burmez | 1386 |
Calendarul chinezesc | 4720 / 4721 |
Calendarul coptic | 1740 / 1741 |
Calendarul ebraic | 5784 / 5785 |
Calendarul etiopian | 2016 / 2017 |
Calendarul republican francez | CCXXXII / CCXXXIII 232 / 233 |
Calendarul hindus | |
Vikram Samvat | 2079 / 2080 |
Shaka Samvat | 1946 / 1947 |
Calendarul iranian | 1402 / 1403 |
Calendarul islamic | 1445 / 1446 |
Calendarul japonez | Heisei 36 (平成36年) |
Calendarul coreean | |
Era Dangun | 4357 |
Era Juche | 113 |
Calendarul minguo | ROC 113 民國113年 |
Calendarul seleucid | 2335 / 2336 |
Calendarul tailandez | 2567 |
Evenimente
modificareIanuarie
modificare- 1 ianuarie: Filmul în desen animat Vaporașul Willie, romanul lui Erich Maria Remarque, Nimic nou pe frontul de vest și alte lucrări publicate în 1928, intră în domeniul public în Statele Unite.
- 1 ianuarie: Un cutremur cu magnitudinea 7,4 a lovit prefectura Ishikawa din Japonia, ucigând 90 de persoane. De asemenea, a fost emisă o avertizare de tsunami în mai multe prefecturi de-a lungul Mării Japoniei.
- 1 ianuarie: Republica Arțah încetează oficial să mai existe, în conformitate cu un decret semnat de fostul președinte Samvel Shahramanyan.
- 1 ianuarie: Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite aderă la BRICS.
- 1 ianuarie: Autoritățile din Etiopia anunță un acord cu Somaliland pentru a folosi portul Berbera. Autoritățile din acest stat au spus că Etiopia va fi prima țară care va recunoaște independența statului Somaliland în timp util.
- 1 ianuarie: Un atac aerian în cartierul Dahieh din Beirut, Liban, a ucis cinci persoane, inclusiv Saleh al-Arouri, vicepreședintele biroului politic al Hamas, și alți doi înalți oficiali militari Hamas. Israelul nu și-a revendicat responsabilitatea pentru atac.
- 1 ianuarie: Claudine Gay demisionează din funcția de președinte al Universității Harvard în urma unor remarci controversate pe care le-a făcut în timpul unei audieri în Congres privind antisemitismul și acuzațiile de plagiat.
- 1 ianuarie: O aeronavă Airbus A350-900 de la Japan Airlines se ciocnește de o aeronavă Dash 8 a Gărzii de Coastă a Japoniei și a izbucnit în flăcări pe Aeroportul Haneda din Tokyo, Japonia. Toți cei 379 de ocupanți de la bordul zborului Japan Airlines sunt evacuați, în timp ce cinci dintre cei șase ocupanți de la bordul aeronavei Gărzii de Coastă sunt uciși.
- 1 ianuarie: Politicianul de opoziție sud-coreean Lee Jae-Myung este înjunghiat în gât în Gadeokdo, Busan.
- 3 ianuarie: Două explozii au omorât în jur de 90 de oameni in timpul unei ceremonii de comemorare a asasinării generalului Qasem Soleimani în Kerman, Iran.
- 9 ianuarie: Președintele Franței Emmanuel Macron il numește in funcția de Prim-Ministru pe Gabriel Attal. Datorită vârstei sale de 34 de ani, el devine cel mai tânăr șef de guvern din istoria modernă a Franței.
- 14 ianuarie: În Danemarca, regina Margareta a II-a abdică de la tron, după 52 de ani de domnie. Pe tron urcă fiul ei Frederic, devenit Frederic al X-lea al Danemarcei.
- 22 ianuarie: O alunecare de teren în Zhaotong, Yunnan, China, a ucis cel puțin opt persoane și a îngropat alte 47. Peste 200 de persoane sunt evacuate.
- 22 ianuarie: Un elicopter care transporta șapte persoane s-a prăbușit în Terrace, Columbia Britanică, Canada, cauzând moartea a 3 persoane și rănind alte 4.
- 22 ianuarie: Joseph Boakai este inaugurat ca președinte al Liberiei, succedându-i președintelui în exercițiu George Weah.
- 23 ianuarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent): Cel puțin 18 civili sunt uciși și alți cel puțin 130 sunt răniți în urma loviturilor cu rachete rusești la Kiev și Harkov. Ucraina spune că a doborât 21 din 41 de rachete. Germania anunță că va dona șase elicoptere SH-3 Sea King Forțelor Aeriene Ucrainene pentru a o ajuta să patruleze Marea Neagră.
- 23 ianuarie: Invazia Israelului în Fâșia Gaza din 2023: Douăzeci și unu de soldați israelieni sunt uciși într-o explozie și prăbușirea ulterioară a unei clădirii în Khan Yunis din Fâșia Gaza, fiind cea mai mortală zi pentru Forțele de Apărare Israelului de la începutul invaziei terestre.
- 23 ianuarie: Coreea de Nord demolează Arcul Reunificării din Phenian, după ce liderul nord-coreean Kim Jong Un a exclus reunificarea pașnică cu Coreea de Sud.
- 23 ianuarie: Un cutremur cu magnitudinea 7,1 a lovit județul Uqturpan, Xinjiang, China, ucigând trei persoane și rănind alte cinci. Se simt tremurături în Kazahstanul din apropiere, unde 67 de persoane sunt rănite în Almatî.
- 23 ianuarie: Marea Adunare Națională a Turciei aprobă candidatura Suediei pentru aderarea la NATO.
- 23 ianuarie: Curtea Constituțională Federală a Germaniei hotărăște că Partidului Național Democrat din Germania i se va interzice să primească finanțare ca organizație extremistă, pentru prima dată când prevederea constituțională a fost aplicată de la înființarea sa în 2017.
- 23 ianuarie: Comisia Națională de Telecomunicații din Filipine dispune suspendarea pe termen nedeterminat a operațiunilor de difuzare ale Sonshine Media Network International, invocând nerespectarea de către rețea a unui ordin de suspendare anterior.
- 23 ianuarie: Comisia pentru femei din Senatul Filipinelor organizează o audiere publică cu privire la presupusele abuzuri din Regatul lui Isus Hristos. Trei femei, inclusiv două cetățence ucrainene, îl acuză pe liderul bisericii Apollo Quiboloy că le abuzează sexual.
- 24 ianuarie: Armata americană lansează lovituri aeriene asupra facilităților din Irak folosite de Kata'ib Hezbollah și alte miliții susținute de Iran, ca răzbunare pentru atacul din 21 ianuarie cu rachete balistice asupra bazei aeriene Al-Asad, care a rănit patru soldați americani.
- 24 ianuarie: Invazia Israelului în Fâșia Gaza din 2023: Un complex de clădiri care adăpostește zeci de mii de persoane strămutate în Khan Yunis, în Fâșia Gaza, ia foc după ce a fost lovit de atacurile aeriene israeliene, provocând victime în masă. Cel puțin 214 civili au fost uciși în oraș în ultimele 24 de ore de atacuri aeriene.
- 24 ianuarie: Arabia Saudită, unde alcoolul este interzis din 1952, deschide primul magazin de alcool în cartierul diplomatic al capitalei sale, Riad.
- 24 ianuarie: Se presupune că un avion de transport militar rus Iliușin Il-76 care transporta 65 de prizonieri de război ucraineni, șase membri ai echipajului și trei gardieni s-a prăbușit în districtul Korochansky din Rusia, în apropiere de granița cu Ucraina, ucigând pe toți cei aflați la bord. Aceste afirmații nu au fost verificate în mod independent.
- 24 ianuarie: Nauru restabilește în mod oficial relațiile diplomatice cu China după retragerea recunoașterii diplomatice a Taiwanului.
- 24 ianuarie: Curtea Constituțională a Thailandei îl achită pe fostul lider al Partidului Mișcă înainte, Pita Limjaroenrat, pentru că deține acțiuni la defuncta companie media iTV, permițându-i astfel lui Limjaroenrat să reia funcția de membru al Parlamentului în Camera Reprezentanților.
- 24 ianuarie: Zeci de mii de muncitori argentinieni intră într-o grevă de 12 ore condusă de cel mai mare sindicat din Argentina, în semn de protest față de politicile lui Javier Milei.
- 25 ianuarie: Departamentul de Comerț al Statelor Unite emite o recompensă de 15 milioane de dolari pentru informații despre Hossein Hatefi Ardakani, un om de afaceri iranian acuzat că a procurat piese pentru dronele asamblate de Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran, care au fost ulterior vândute Rusiei.
- 25 ianuarie: Un Piper PA-24 Comanche se prăbușește în regiunea forestieră dintre Rio Grande da Serra și Ribeirão Pires, în Greater São Paulo, Brazilia. Două persoane au fost ucise.
- 25 ianuarie: Statul Alabama îl execută pe criminalul condamnat Kenneth Smith folosind hipoxie cu azot, prima dată când tehnica este folosită.
- 25 ianuarie: Un tribunal din Rusia o condamnă pe Darya Trepova la 27 de ani de închisoare pentru asasinarea lui Vladlen Tatarski în aprilie 2023.
- 25 ianuarie: Un tribunal din Japonia îl condamnă la moarte pe Shinji Aoba pentru un atac incendiar în 2019 asupra unui studio de animație Kyoto din Fushimi-ku, Kyoto, care a ucis 36 de persoane.
- 25 ianuarie: Taiwan începe oficial să-și prelungească serviciul militar obligatoriu de la patru luni la un an, pe fondul tensiunilor crescute cu China.
- 25 ianuarie: Politicianul sud-coreean Bae Hyun-jin este atacat și internat la Seul.
- 25 ianuarie: NASA anunță retragerea Mars Helicopter Ingenuity după ce vehiculul a suferit avarii la unul dintre rotoarele sale.
- 26 ianuarie: Curtea Internațională de Justiție stabilește că unele acuzații conform cărora Israel ar comite genocid în Fâșia Gaza sunt „plauzibile” și îi ordonă Israelului să ia măsuri pentru a preveni și pedepsi actele de genocid, pentru a proteja palestinienii și pentru a permite ajutor umanitar. Cu toate acestea, Israelului nu i se cere să își încheie operațiunile militare.
- 26 ianuarie: Alegerile generale din Tuvalu din 2024: Tuvaluanii votează la alegerile generale pentru cei 16 membri ai parlamentului.
- 27 ianuarie: Rachetele Houthi au lovit petrolierul britanic Trafigura Marlin Luanda în Golful Aden.
- 27 ianuarie: Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Australia, Italia, Canada, Finlanda, Țările de Jos, Elveția și Germania suspendă ajutorul umanitar acordat UNRWA din cauza acuzațiilor că unii membri ai personalului UNRWA au fost implicați în atacul condus de Hamas asupra Israelului.
- 27 ianuarie: Icon of the Seas, cea mai mare navă de croazieră din lume, își face călătoria inaugurală la PortMiami din Miami, Florida, S.U.A.
- 27 ianuarie: Alegerile generale din Tuvalu din 2024: Premierul în exercițiu, Kausea Natano, își pierde locul în parlament.
- 27 ianuarie: Curtea Supremă din Venezuela ratifică interdicția de a solicita orice funcție politică timp de 15 ani pentru María Corina Machado, liderul opoziției susținute de Statele Unite.
- 28 ianuarie: Trei soldați americani sunt uciși și alți 47 sunt răniți într-un atac cu dronă asupra unei baze americane din Rukban, guvernoratul Mafraq, Iordania, lângă granița cu Siria, de către militanții Rezistenței Islamice din Irak.
- 28 ianuarie: Un turc este împușcat mortal de doi bărbați înarmați mascați într-o biserică romano-catolică italiană din Sarıyer, Istanbul, Turcia. Statul Islamic își revendică responsabilitatea.
- 28 ianuarie: În Afganistan, zece vehicule se prăbușesc pe autostrada principală care leagă Kabul și provincia estică Nangarhar, ucigând 17 persoane și rănind alte zece. Separat, 15 persoane sunt ucise în timpul a patru coliziuni în provincia Laghman, aproape de capătul aceleiași autostrăzi.
- 28 ianuarie: Un Piper PA-46 s-a prăbușit în zona rurală Itapeva, Minas Gerais, Brazilia, ucigând toate cele șapte persoane aflate la bord.
- 28 ianuarie: Șase sute de hectare de pădure sunt distruse de incendiu în Parcul Național Los Alerces, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO din Patagonia, Argentina.
- 28 ianuarie: Protestatarii aruncă supă de dovleac în tabloul Mona Lisa din Luvru din Paris, Franța. Pictura este protejată de sticla antiglonț și nu a fost deteriorată.
- 29 ianuarie: Înalta Curte din Hong Kong ordonă Evergrande Group care este în lichidare, asta după ce dezvoltatorul imobiliar nu a reușit să restructureze o datorie care depășește 300 de miliarde de dolari.
- 29 ianuarie: Amazon încetează achiziția propusă de 1,7 miliarde de dolari a producătorului de roboți de consum iRobot Corporation, după ce s-a confruntat cu controlul antitrust din partea Comisiei Europene.
- 29 ianuarie: Postul de televiziune CNN Filipine anunță încetarea operațiunilor începând cu 31 ianuarie, după ce a transmis timp de nouă ani, din cauza pierderilor financiare ale companiei-mamă Nine Media Corporation.
- 29 ianuarie: Fostul președinte sud african Jacob Zuma este suspendat din Congresul Național African, partidul pe care l-a condus între 2007 și 2017.
- 30 ianuarie: Regiunea Lviv devine prima regiune din Ucraina care a îndepărtat toate monumentele din epoca Uniunii Sovietice.
- 30 ianuarie: Fostul premier pakistanez Imran Khan este condamnat la zece ani de închisoare pentru divulgarea secretelor de stat.
- 31 ianuarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent): Rusia și Ucraina efectuează un schimb de prizonieri la graniță, 195 de soldați fiind returnați în Rusia și, respectiv, 207 militari și civili fiind returnați în Ucraina. Acordul a fost facilitat de Emiratele Arabe Unite.
- 31 ianuarie: Kata'ib Hezbollah suspendă operațiunile împotriva armatei americane în Irak, pentru a „preveni jena guvernului irakian”.
- 31 ianuarie: Sultanul Ibrahim Iskandar din Johor devine al 17-lea Yang di-Pertuan Agong al Malaeziei.
Februarie
modificare- 2 februarie – Statele Unite lansează bombardamente spre 85 de ținte din Irak și Siria ca răspuns la atacul cu drone asupra bazei militare americane. [1]
- 4 februarie: Președintele Namibiei Hage Geingob moare la 82 ani și este succedat de vicepreședintele Nangolo Mbumba.[2][3]
- 8 februarie – Alegerile generale din Pakistan sunt câștigate de independenți, foști ai partidului fostului premier Imran Khan. [4]
- 11 februarie: Alexander Stubb, câștigă alegirile prezidențiale din Finlanda.
- 14 februarie: În Indonezia, Comisia Generală pentru Alegeri, anunță că Prabowo Subianto și Gibran Rakabuming Raka, au câștigat alegerile, cu peste 96 de milioane de voturi.Ei vor fi inaugurați pe 20 Octombrie, când mandatul lui Joko Widodo, se incheie.
- 16 februarie: Grecia a devenit prima țară ortodoxă care a legalizat căsătoria între persoanele de același gen.
- 16 februarie: Serviciul penitenciar rus a raportat că opozantul și activistul politic Alexei Navalnî, condamnat la închisoare din 2021, a murit la vârsta de 47 de ani. Moartea sa a stârnit proteste, atât în Rusia, cât și în diferite alte țări. Acuzații împotriva autorităților ruse în legătură cu moartea sa au fost făcute de multe guverne occidentale și organizații internaționale.
- 17 februarie: Orașul Avdiivka este capturat de forțele ruse. Forțele ucrainene s-au retras pentru a evita încercuirea.
- 22 februarie – Compania americană Intuitive Machines lansează primul rover lunar comercial.[5]
- 28 februarie – Haiti intră în stare de urgență după ce bandele infracționale atacă penitenciarele.[6]
- 29 februarie: Invazia Israelului în Fâșia Gaza din 2023: Armata Israeliană, deschide focul asupra unei mulțimi din Gaza.Peste 100 de persoane sunt ucise. Numărul victimelor războiului din Fâșia Gaza ajunge la 30,000.[7]
Martie
modificare- 4 martie: Franța devine prima țară din lume care introduce dreptul la avort în constituție.
- 7 martie: Suedia devine oficial cel de-al 32-lea stat membru al NATO.
- 8 martie: România a câștigat procesul Roșia Montană. Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington a dat verdictul în cazul situației aurului de la Roșia Montană. România a câștigat procesul și nu va plăti nicio despăgubire companiei Gabriel Resources, decizia este definitivă și executorie și vine după 9 ani de proces. Mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj.
- 15-17 martie: Alegeri prezidențiale în Rusia. Vladimir Putin este reales pentru al cincilea mandat prezidențial. [8]
- 19 martie: Dr. Dre, primește o stea pe Walk of Fame, (Los Angeles, California). La ceremonie, sunt prezenți: Eminem, Snoop Dogg și 50 Cent.
- 22 martie: ISIS, declară că este responsabila pentru Atacul de la Crocus City Hall, care a ucis 135 de persoane și a rănit alte 145. Vladimir Putin, anunță că atacatorii, au fost arestați.
- 31 martie: Bulgaria și România, devin membre Schengen cu granițele aeriene și navale.
Aprilie
modificare- 1 aprilie – Israel a bombardat ambasada iraniană de la Damasc. 16 persoane au fost ucise [9]
- 6 aprilie – În urma alegerilor prezidențiale, Peter Pellegrini este ales președintele Slovaciei pentru al doilea mandat..[10]
- 8 aprilie – Eclipsa solară totală este vizibilă în America de Nord.[11]
- 13 aprilie – Ca răspuns la bombardamentul de la Damasc, Iran bombardează Israel cu 300 de drone și rachete, rezultând 33 de persoane rănite.[12] Statele Unite, Regatul Unit, Franța și Iordania au interceptat drone iraniene pentru a apăra Israelul.
- 19 aprilie – Israel bombardează Iranul, ca răspuns la atacul cu drone și rachete de pe 13 aprilie. [13] Ostilitățile primului conflict direct între cele două țări încetează.
- 25 aprilie – Premierul interimar Ariel Henry din Haiti își dă demisia. [14]
- 30 aprilie – Țările membre G7 au ajuns la un acord pentru închiderea centralelor de cărbuni până în anii 2030–2035.[15]
Mai
modificare- 5 mai – José Raúl Mulino este ales președinte al statului Panama.[16]
- 6 mai – Mahamat Déby câștigă alegerile din Ciad și îl succede pe tatăl său, Idriss Déby, în funcția de președinte.[17]
- 8 mai – În Macedonia de Nord, partidul eurosceptic VMRO-DPMNE câștigă alegerile.[18][19]
- 10 mai - Adunarea de la ONU votează pentru acordarea Statului Palestinei dreptul de a deveni membru. Decizia va intra în vigoare ca urmare a sesiunii de pe 10 septembrie 2024[20]
- 11 mai – Concursul muzical Eurovision organizat la Malmö, Suedia, este câștigat de Nemo din partea Elveției, fiind primul concurent non-binar care obține trofeul. [21][22]
- 10 mai - 13 mai - Cea mai severă furtună geomagnetică (G5) din ultimii 20 ani lovește Pământul. Aurorele boreale sunt vizibile din Florida, Texas, Italia, România și Egipt. [23]
- 15 mai- Lee Hsien Loong, premierul statului Singapore din 2004, este succedat în funcție de către Lawrence Wong[24]
- Premierul Slovaciei Robert Fico este grav rănit în urma unei tentative de asasinat în Handlová.[25]
- 19 mai - Președintele iranian Ebrahim Raisi și minisrul de Externe al Iranului Hossein Amir-Abdollahian sunt uciși într-un accident aviatic, alături de alți șapte pasageri și echipajul de la bord. Elicopterul lor s-a prăbușit în Varzaqan, lângă granița dintre Iran și Azerbaijan. [26]
- 20 mai – Curtea Penală Internațională de la Haga emite mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și liderul grupării Hamas. Amândoi sunt acuzați pentru crime de război comise în Fâșia Gaza.[27]
- 30 mai – Fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, este găsit vinovat de un juriu pentru toate cele 34 de capete de acuzare legate de falsificarea unor registre de afaceri, devenind primul președinte american care este condamnat pentru o infracțiune.[28]
Iunie
modificare- 1 iunie: Alegerile generale din India, care au început pe 19 aprilie, s-au încheiat cu victoria Alianței Naționale Democratice. Narendra Modi rămâne în funcția de prim-ministru al Indiei. [29] [30]
- Alegerile prezidențiale din Islanda sunt câștigate de Halla Tómasdóttir. [31]
- 2 iunie: Alegerile prezidențiale din Mexic sunt câștigate de candidata de stânga Claudia Sheinbaum. Ea devine prima femeie președinte a țării. [32]
- 5 iunie: Misiunea „Crew Flight Test” a trimis doi astronauți veterani ai NASA, Butch Wilmore și Suni Williams, spre Stația Spațială Internațională (ISS)[33][34]
- 6 iunie–9 iunie: Alegerile Europarlamentare sunt câștigate de grupul Partidul Popular European. Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, Partidul Verde European, Partidul Identitate și Democrație și Renew Europe pierd un număr semnificativ de mandate, în timp ce Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (din care face parte Alianța pentru Unirea Românilor) obține cu 14 mandate mai mult. Președintele în exercițiu al Comisiei Europene Ursula von der Leyen își menține funcția în urma negocierilor. [35][36]
- 9 iunie: Alegeri locale în România, 2024: Partidul Social Democrat se poziționează pe primul loc, cu 34,74% (550 consilieri județeni, 1.691 primari, 16.509 consilieri locali), cu 4,40% mai mult față de alegerile din 2020. Partidul Național Liberal obține 29,07% (436 consilieri județeni, 1.144 primari, 12.802 consilieri locali), cu 3,25% mai puțin față de alegerile din 2020. Alianța pentru Unirea Românilor obține 6,27% (159 consilieri județeni, 30 primari, 3.509 consilieri locali), devenind al treilea cel mai popular partid din România. Uniunea Democrată Maghiară din România obține 4,32% (104 consilieri județeni, 200 de primari, 2.525 consilieri locali). Uniunea Salvați România pierde alegerile cu 1,19%, ajungând pe locul 5 (rămâne cu 46 consilieri județeni, 28 de primari, 860 consilieri locali). Nicușor Dan, candidat independent susținut de Alianța Dreapta Unită, este reales ca primar al Municipiului București. Alegerile locale au fost comasate cu alegerile europarlamentare de către Guvernul României (coaliția PSD-PNL) condus de premierul Marcel Ciolacu. [37]. Opoziția, în special partidele USR și AUR, s-au opus comasării alegerilor.
- Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2024: Coaliția Națională pentru România (PSD și PNL) câștigă alegerile cu 48,7% și cu 19 mandate câștigate în Parlamentul European. Partidul naționalist de extrema dreaptă AUR intră în Parlamentul European după ce obține 14,9% și 6 mandate câștigate. Alianța Dreapta Unită (alcătuită din USR, PMP și Forța Dreptei), obține doar 8,6% și 3 mandate, cu 19,6% mai puțin față de alegerile anterioare din 2019.
- Ca urmare a rezultatelor catastrofale obținute la alegerile locale și europarlamentare, Cătălin Drulă își dă demisia din funcția de președinte al USR. Membrii partidului o votează pe Elena Lasconi ca noul lider.
- Alegerile federale din Belgia. Noua Alianță Flamandă își menține majnoritatea în Camera Reprezentanților, în timp ce partidul Liberalii și democrații flamanzi deschiși pierde locuri. Prim-ministrul Belgiei Alexander De Croo și-a anunțat demisia. [38]
- Președintele francez Emmanuel Macron dizolvă Adunarea Națională și convoacă alegeri legislative anticipate, ca urmare a rezultatelor dezastruoase obținute de partidul său la alegerile europarlamentare (14.60%). Partidul naționalist francez de extrema dreaptă, condus de Jordan Bardella, obține 31.37% și 30 mandate.
- 12 iunie: ONU stabilește că Israel și Hamas se fac vinovate pentru crime de război. [39][40]
- 14 iunie – 15 iulie: Campionatul European de Fotbal se desfășoară în Germania.[41]
- 15 iunie: George Simion, liderul AUR, își anunță candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2024.
- 23 iunie: Henri, ducele de Lumxemburg, a anunțat că va abdica și că fiul său Guillaume își va asuma îndatoririle regale din octombrie 2024.[42]
- Peste 1,300 au murit din cauza căldurii extreme pe durata pelerinajului de la Mecca.[43]
- Două atacuri teroriste au loc în Dagestan, în orașele Makhachkala și Derbent, fiind uciși 28 oameni.[44]
- 24 iunie: Fondatorul WikiLeaks Julian Assange scapă din arest și părăsește Marea Britanie ca urmare al unui acord cu SUA. El se întoarce în Australia după două zile. [45]
- 26 iunie: O tentativă de lovitură militară de stat are loc în Bolivia, în orașul La Paz.[46]
- Elena Lasconi, liderul USR, își anunță candidatura la alegerile prezidențiale din România, 2024.
- 30 iunie: Primul tur al alegerilor legislative din Franța este câștigat de Partidul Adunarea Națională, urmat de Noul Front Popular și Cetățenii Împreună.
Iulie
modificare- 2 iulie: Echipa națională de fotbal a României este eliminată din optimile Campionatului European de Fotbal EURO 2024 din Germania, după ce a fost învinsă cu scorul de 3-0 de către echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos.
- 4 iulie: Alegerile legislative din Marea Britanie sunt câștigate de Partidul Laburist, care obține 411 mandate în Parlamentul Britanic. Keir Starmer, liderul partidului, este numit prim-ministru pe 5 iulie, ca urmare a demisiei premierului conservator Rishi Sunak. Partidul Conservator britanic, care a guvernat timp 14 ani, a obținut doar 121 mandate, cu 244 mai puține. [47]
- 5 iulie: Alegerile prezidențiale din Iran sunt câștigate de Masoud Pezeshkian. [48]
- 7 iulie: Turul 2 al alegerilor legislative din Franța este câștigat de Noul Front Popular, alianța partidelor de stânga, care obține aproximativ 177 mandate, iar Cetățenii Împreună, partidul liberal de centru al președintelui Emmanuel Macron, obține 152 mandate în legislativul francez. Formațiunea de extremă dreapta Partidul Adunarea Națională pierde alegerile, obținând 138 mandate. Premierul francez Gabriel Attal și-a anunțat demisia după victoria socialiștilor francezi.
- 9 iulie: Al 75-lea summit NATO este desfășurat la Washington DC. Ucraina și UE au semnat un acord istoric de securitate pentru sprijin extins, acordat indiferent de împrejurări internționale. În aceeași zi au fost semnate două acorduri similare cu Lituania și Estonia. Ucraina a semnat până acum 19 acorduri bilaterale de securitate similare, inclusiv cu Statele Unite, Franța și Regatul Unit. Jens Stoltenberg a anunțat că 23 din 32 de state membre NATO își îndeplinesc obiectivul pentru cheltuieli de apărare de 2% din PIB-ul țării lor. Potrivit NATO, cheltuielile pentru apărare pentru statele membre europene și Canada au crescut cu 18%
- 11 iulie: Președintele kenyan William Ruto i-a demis pe toți miniștrii cabinetului său, precum și pe procurorul general, ca răspuns la protestele mortale împotriva unui proiect de lege al finanțelor elaborat de administrația sa.
- 11 iulie: Mii de protestatari antiguvernamentali se adună în fața biroului premierului albanez și a clădirii biroului prezidențial din Tirana, acuzându-l pe premierul Edi Rama de corupție și cerând demisia acestuia, precum și eliberarea liderului opoziției Sali Berisha din arest la domiciliu.
- 14 iulie: Echipa națională a Spaniei câștigă campionatul european de fotbal din Germania după ce o învinge pe cea a Angliei cu scorul 2-1.
- 13 iulie: La un miting electoral organizat lângă orașul Butler din Pennsylvania, fostul președinte american Donald Trump este rănit la urechea dreaptă după ce este împușcat pe durata discursului. Autorul tentativei de asasinat este împușcat mortal.
- 15 iulie: Donald Trump este desemnat oficial drept candidat al Partidului Republican pentru alegerile prezidențiale. El îl nominalizează pentru postul de vicepreședinte pe James David Vance.
- 19 iulie – Cea mai mare pană IT din istorie afectează afacerile, aeroporturile și organizațiile din întreaga lume.[49]
- 21 iulie – Președintele curent al SUA, Joe Biden, își anunță retragerea din cursa prezidențială la sfaturile colegilor săi de partid, dar și a unor personalități din presă și industria divertismentului după prestația sa slabă de la dezbaterea avută cu Donald Trump pe 28 iunie.[50]
- 22 iulie – Alunecările de teren din Gofa ucid 257 oameni și îngroapă două sate în Geze Gofa, Gofa Zuria, Etiopia.[51]
- 23 iulie – China mediază un acord între Statul Palestinei și facțiunile Hamas și Fatah pentru a alcătui un singur guvern.[52]
- 26 iulie–11 august: Jocurile Olimpice de vară din 2024
- 28 iulie – Alegerile din Venezuela: Președintele Nicolás Maduro declară că a obținut victoria împotriva candidatului Edmundo González Urrutia în ciuda acuzațiilor de fraudă.Sunt declanșate proteste. [53]
- 30 iulie
- 31 iulie
- Ismail Haniyeh, șeful politic al grupării Hamas,este ucis în locuința sa de la Tehran.[60]
- Moussa Dadis Camara, fost lider militar din Guinea, este găsit vinovat pentru crime împotriva umanității, comise la incidentele din 2009.[61]
August
modificare- 1 august – 26 de indivizi sunt eliberați în aeroportul Esenboğa din Ankara, în cel mai mare schimb de prizonieri efectuat dintre SUA și Rusia de la încheierea Războiului Rece.[62]
- 5 august – Prim-ministrul Bangladeshului Sheikh Hasina își anunță demisia și pleacă în India în urma protestelor. [63]
- 7 august – Partidele Phak Kao Klai și Pita Limjaroenrat sunt interzise de către Curtea Constituțională din Thailanda. [64]
- 8 august - Laureatul Premiului Nobel Muhammad Yunus devine consilier în Bangladesh. [65]
- 9 august – Un avion se prăbușește lângă Vinhedo, São Paulo, Brazilia, fiind ucise toate cele 62 persoane de la bord.[66]
- 11 august – Președintele Volodimir Zelenski anunță capturarea regiunii ruse Kursk de către forțele militare ucrainene. Începe incursiunea din Kursk. Federația Rusă a evacuat 76.000 de civili din regiune. [67]
- 14 august
- Organizația Mondială a Sănătății declară epidemia africană a Variolei Maimuței (MPOX) drept urgență medicală la nivel internaționl.[68]
- Curtea Constituțională din Thailanda îl demite pe premierul Srettha Thavisin pentru că a numit un ministru condamnat. [69] Paetongtarn Shinawatra este numit în funcția de prim-ministru.[70]
- 20 august - Premierul României Marcel Ciolacu și-a anunțat candidatura la președinția României din partea Partidului Social Democrat.
- 25 august – Forțele militare israeliene declanșează operațiuni de bombardare a țintelor Hezbollah din sudul Libanului.[71]
- 28 august – 8 septembrie – Jocurile Paralimpice de Vară sunt desfășurate la Paris.[72]
Septembrie
modificare- 1 septembrie - Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Odobescu (PSD), a anunțat încheierea recalculării pensiilor în România.
- 2 septembrie – Curtea Supremă din Brazilia decide să blocheze accesul populației la platforma de socializare X, invocând motive precum „dezinformarea propagată” și lipsa unui reprezentant legal pentru țară numit de Elon Musk.[73]
- 7 septembrie –Alegerile din Algeria: Președintele în funcție Abdelmadjid Tebboune este reales pentru al doilea mandat.[74]
- 12 septembrie – Primul zbor spațial comercial este efectuat de către antreprenorul Jared Isaacman în cadrul misiunii Polaris Dawn. [75]
- 10 septembrie - A doua dezbatere prezidențială pentru alegerile prezidențiale din SUA, 2024, se desfășoară între candidatul democrat, vicepreședintele Kamala Harris, și candidatul republican, fostul președinte Donald Trump. Candidatul republican acuză că imigranții haitieni ilegali din Springfield, Ohio, „mănâncă pisicile și câinii unor proprietari americani”. Afirmația care a generat controverse în media nu a fost dovedită.
- 17 septembrie–18 septembrie – Liban: 32 de oameni sunt uciși și alți 3.200 sunt răniți după detonarea explozibililor implantați în pagere și dispozitive walkie-talkie, în urma a două atacuri cibernetice masive efectuate de Israel. Majoritatea indivizilor vizați erau membri Hezbollah. [76]
- 20 septembrie – Liderul Hezbollah Ibrahim Aqil și alți 10 lideri sunt uciși la Beirut în urma bombardamentelor.[77]
- 21 septembrie – Alegerile din Sri Lanka: Anura Kumara Dissanayaka este ales președinte.[78]
- 23 septembrie – 569 oameni sunt uciși și alți 1.835 sunt răniți în Liban, în urma celui mai devastator bombardament israelian de la conflictul din 2006 încoace. [79]
- 26 septembrie – Uraganul Helene ucide 236 oameni în Florida. [80]
- 27 septembrie – Forțele aviatice israeliene bombardează Beirut. În urma bombardamentului, șeful grupării Hezbollah, Hassan Nasrallah, este ucis.[81][82]
- 29 septembrie – Alegerile legislative din Austria sunt câștigate de extrema dreaptă. [83]
- 30 septembrie – Marea Britanie devine prima țară membră G7 care începe tranziția de la cărbune la energiile verzi. [84][85]
Octombrie
modificare- 1 octombrie
- Forțele militare israeliene declanșează operațiuni terestre și aeriene limitate împotriva forțelor Hezbollah din sudul Libanului .[86]
- Shigeru Ishiba este numit în funcția de prim-ministru al Japoniei.[87][88] După numire, el își dezvăluie cabinetul și solicită alegeri anticipate pe 27 octombrie, asigurând un mandat național.[89]
- Iran a atacat Israel cu 180 de drone, rachete balistice și rachete hipersonice, drept ripostă pentru ofensiva din sudul Libanului. Guvernul Netanyahu amenință Iranul cu „consecințe”.[90]
- Jurnaliștii rețelei The Organised Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) îl vizează pe fostul secretar adjunct al NATO și candidatul independent la alegerile prezidențiale din România, Mircea Geoană, pentru legături cu Rusia. Fostul său șef de campanie, Rareș Mănescu, este partener de afaceri cu un propagandist rus, Aleksei Kozlov, care a susținut anexarea Crimeii de către Federația Rusă. Mircea Geoană neagă și acuză că este victima unor acțiuni de „KOMPROMAT”.
- 5 octombrie - Candidatura liderului partidului naționalist de extrema dreaptă SOS România pentru alegerile prezidențiale din România, Diana Șoșoacă, este respinsă de către Curtea Constituțională în urma depunerii unor contestații.
Evenimente anticipate
modificareNașteri
modificareDecese
modificareIanuarie
modificare- 1 ianuarie: Mario Boljat, fotbalist croat (Hajduk Split, Schalke 04) (n. 1951)
- 1 ianuarie: Chang Chih-chia, jucător taiwanez profesionist de baseball (n. 1980)
- 1 ianuarie: Mickey Cottrell, publicist american de film, actor (n. 1944)
- 1 ianuarie: Marcia Garbey, atletă cubaneză, finalistă al Jocurilor Olimpice de vară din 1968 și 1972 (n. 1949)
- 1 ianuarie: J. Russell George, avocat american (n. 1963)
- 1 ianuarie: André Hissink, veteran de război olandez (n. 1919)
- 1 ianuarie: Peter Magubane, fotograf sud-african (n. 1932)
- 1 ianuarie: Ved Prakash Nanda, academician indian (n. 1934)
- 1 ianuarie: Lawrence Sydney Nicasio, duhovnic din Belize, episcop romano-catolic (n. 1956)
- 1 ianuarie: Jack O'Connell, autor american de ficțiune polițistă noir și romane de ficțiune speculativă (n. 1959)
- 1 ianuarie: Hartmut Ritzerfeld, pictor german (n. 1950)
- 1 ianuarie: Iwona Śledzińska-Katarasińska, politiciană poloneză, membră al Seimului polonez (1991–2023) (n. 1941)
- 1 ianuarie: Hans Sleeswijk, marinar olandez, participant la Jocurile Olimpice de vară din 1960 (n. 1935)
- 1 ianuarie: Riad al-Turk, politician sirian (n. 1930)
- 1 ianuarie: Niklaus Wirth, informatician elvețian, inventator al limbajului de programare Pascal (n. 1934)
- 1 ianuarie: Sidney M. Wolfe, medic american (n. 1937)
- 1 ianuarie: Michele Zolla, politician italian, membru al Camerei Deputaților din Italia (1972–1992) (n. 1932)
- 2 ianuarie: Brian Lumley, scriitor englez de literatură de groază (n. 1937)
- 2 ianuarie: Daniel Revenu, scrimer francez, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968 (cu echipa) (n. 1942)
- 2 ianuarie: Michael Schwartz, administrator academic american, președinte al Universității de Stat Kent și al Universității de Stat din Cleveland (n. 1937)
- 2 ianuarie: Rafael Valle, jucător profesionist de baschet portorican, participant la Jocurile Olimpice de vară din 1960 (n. 1938)
- 2 ianuarie: Zvi Zamir, general israelian, fost director Mossad (n. 1925)
- 3 ianuarie: Karsten Knolle, om politic german, membru al Parlamentului European (1999–2004) (n. 1939)
- 3 ianuarie: Tawl Ross, muzician american (n. 1948)
- 4 ianuarie: Glynis Johns, actriță, dansatoare, muziciană și cântăreață britanică (n. 1923)
- 5 ianuarie: Mário Zagallo, antrenor și jucător de fotbal brazilian cu origini libaneze și italiene (n. 1931)
- 6 ianuarie: Dinu Cernescu, regizor român de teatru (n. 1935)
- 6 ianuarie: Sabetai Unguru, istoric israelian al matematicii, evreu originar din România (n. 1931)
- 7 ianuarie: Franz Beckenbauer, antrenor, manager și fost jucător de fotbal german (n. 1945)
- 8 ianuarie: Wissam A-Tawil, terorist libanez, un comandant superior în forța Radwan a organizației teroriste Hezbollah (n. 1970)
- 10 ianuarie: Terry Bisson, scriitor american de science-fiction & fantasy, cel mai cunoscut pentru povestirile sale (n. 1942)
- 10 ianuarie: Peter Crombie, actor american de film și televiziune (n. 1952)
- 10 ianuarie: Janusz Majewski, regizor de film, dramaturg, scriitor și scenarist polonez (n. 1931)
- 11 ianuarie: Iuri Solomin, actor și regizor rus (n. 1935)
- 13 ianuarie: András Csiky, actor român de etnie maghiară (n. 1930)
- 13 ianuarie: Stephen Laybutt, fotbalist australian (n. 1977)
- 14 ianuarie: Lakshmi Persaud, scriitoare britanică din Trinidad-Tobago (n. 1939)
- 15 ianuarie: William O'Connell, actor american (n. 1929)
- 17 ianuarie: Don Ihde, filozof american al științei și tehnologiei adept al curentului post-fenomenologic (n. 1934)
- 18 ianuarie: Donald Adamson, scriitor, istoric, biograf și traducător britanic specializat în literatura franceză (n. 1939)
- 20 ianuarie: Choe Thae-bok, politician din Coreea de Nord (n. 1930)
- 20 ianuarie: Norman Jewison, regizor, producător de film și actor canadian, fondator al Centrului Canadian de Film (n. 1926)
- 20 ianuarie: John Tomlinson, Baron Tomlinson, politician britanic, membru al Parlamentului European (1984–1999) (n. 1939)
- 21 ianuarie: Vlad Ciobanu, sculptor român (n. 1948)
- 22 ianuarie: Arno Allan Penzias, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1978) (n. 1933)
- 22 ianuarie: Luigi Riva, jucător italian de fotbal, campion european (1968) (n. 1944)
- 23 ianuarie: Frank Farian, compozitor și muzician german (n. 1941)
- 24 ianuarie: Jesse Jane, actriță porno din Statele Unite ale Americii (n. 1980)
- 24 ianuarie: N. Scott Momaday, scriitor american (n. 1934)
- 26 ianuarie: Iosif Lereter, fotbalist român (n. 1933)
- 27 ianuarie: Aurel Dumitrescu, boxer român, campion european în 1969 (n. 1949)
- 28 ianuarie: Vladislav G. Bagrov, fizician teoretician rus, profesor universitar, șef de catedră la Universitatea din Tomsk (n. 1938)
- 29 ianuarie: Sandra Milo, actriță italiană (n. 1933)
- 29 ianuarie: Hind Rajab, fetiță palestiniană de șase ani din cartierul Tel Al-Hawa din orașul Gaza, ucisă de armata israeliană, după ce a fost singura supraviețuitoare a unui foc de tanc israelian asupra vehiculului în care fugise cu șase rude. (n. 2017/2018)
- 30 ianuarie: György Barkó, actor român și maghiar (n. 1931)
- 30 ianuarie: Jandira Martini, actriță braziliană (n. 1945)
Februarie
modificare- 1 februarie: Carl Weathers, actor american (Rocky, Predator) și fost jucător de fotbal american (n. 1948)
- 2 februarie: Christopher Priest, romancier englez (n. 1943)
- 2 februarie: John Walker, programator de calculatoare, autor și co-fondator al companiei de computer-aided design Autodesk (n. 1950)
- 3 februarie: Prințul Vittorio Emanuele di Savoia, membru al Casei regale italiene, fiu al regelui Umberto al II-lea (n. 1937)
- 4 februarie: Hage Geingob, politician namibian, Președinte al Namibiei (2015–2024), Prim-ministru al Namibiei (1990–2002, 2012–2015) (n. 1941)
- 6 februarie: Moni Bordeianu, cântăreț și compozitor român de muzică rock (n. 1948)
- 6 februarie: Gheorghe Iamandi, fotbalist român (n. 1957)
- 6 februarie: Seiji Ozawa, dirijor și muzician japonez (n. 1935)
- 6 februarie: Sebastián Piñera, politician chilian, președinte al statului Chile (2010–2014, 2018–2022) (n. 1949)
- 9 februarie: Damo Suzuki, muzician japonez (n. 1950)
- 11 februarie: Mihai Amihalachioaie, acordeonist și dirijor moldovean (n. 1961)
- 14 februarie: John Onoje, activist politic din Republica Moldova (n. 1959)
- 16 februarie: Dmitri Markov, jurnalist și fotograf rus (n. 1982)
- 16 februarie: Aleksei Navalnîi, politician de opoziție din Rusia, disident (n. 1976)
- 17 februarie: Johan Galtung, sociolog norvegian (n. 1930)
- 17 februarie: Cătălin Dumitru Toma, politician român (n. 1977)
- 19 februarie: Prințesa Ira von Fürstenberg, actriță și designer de modă italiană (n. 1940)
- 20 februarie: Erik Bergkvist, om politic suedez, membru al Parlamentul European (2019–2024) (n. 1965)
- 20 februarie: Andreas Brehme, jucător și antrenor german de fotbal, campion mondial (1990) (n. 1960)
- 20 februarie: Vasile Dîba, caiacist român, campion olimpic (1976) (n. 1954)
- 20 februarie: Vitalij Kuprij, compozitor și muzician ucrainean (n. 1974)
- 21 februarie: Roger Guillemin, om de știință francez, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină (1977) (n. 1924)
- 22 februarie: Artur Jorge, fotbalist și antrenor portughez (n. 1946)
- 23 februarie: Irene Camber, scrimeră italiană, campioană olimpică (1952), campioană mondială (1953, 1957 cu echipa) (n. 1926)
- 23 februarie: Mioara Roman, scriitoare, jurnalistă, traducătoare și profesoară de limbă și civilizație arabă (n. 1940)
- 24 februarie: Brian Stableford, scriitor britanic de romane științifico-fantastice (n. 1948)
- 25 februarie: Alex Ștefănescu, critic și istoric literar român (n. 1947)
- 28 februarie: Achim Müller, om de știință german care și-a desfășurat activitatea de cercetare împreună cu grupul său la Facultatea de Chimie a Universității din Bielefeld (n. 1938)
- 28 februarie: Nikolai Rîjkov, politician rus, Prim-ministrul Uniunii Sovietice (1985–1991) (n. 1929)
Martie
modificare- 1 martie: Akira Toriyama, mangaka cu renume mondial pentru crearea seriei Dragon Ball, începută în 1984 (n. 1955)
- 2 martie: Dinu Săraru, director de teatru, dramaturg, eseist, publicist, romancier și scriitor român (n. 1932)
- 2 martie: Nikola Vuljanić, politician croat, membru al Parlamentului European (2013–2014) (n. 1949)
- 5 martie: Andrei Mihalache, lăutar, acordeonist virtuoz și solist vocal din România, de etnie romă (n. 1944)
- 7 martie: Son Myung-soon, Prima Doamnă a Coreei de Sud din 1993 până în 1998 (n. 1929)
- 8 martie: Herbert Kroemer, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (2000) (n. 1928)
- 12 martie: Akio Ōkubo, traducător japonez de literatură italiană și de literatură franceză (n. 1927)
- 13 martie: Jacques Donnay, politician francez, membru al Parlamentului European (1994–1999) (n. 1925)
- 13 martie: Patriarhul Neofit al Bulgariei, patriarh al Bulgariei (2013–2024) (n. 1945)
- 13 martie: István Szilágyi, scriitor maghiar din Transilvania (n. 1938)
- 14 martie: Lamara Cekonia, soprană georgiană (n. 1930)
- 16 martie: Carmen Hanganu, soprană și profesoară de operă română stabilită în Germania (n. 1934)
- 17 martie: Adina Cezar, coregrafă română (n. 1941)
- 18 martie: Daniel Barbu, scriitor și politician român, ministrul culturii (2012-2013) (n. 1957)
- 18 martie: Jimmy Hastings, muzician scoțian (n. 1938)
- 18 martie: Thomas P. Stafford, general-locotenent al United States Air Force, fost pilot de încercare și astronaut NASA (n. 1930)
- 19 martie: M. Emmet Walsh, actor american (n. 1935)
- 20 martie: Dumitru Macri, fotbalist și antrenor român (n. 1931)
- 20 martie: Teodor Marius Spînu, politician român, membru al Partidului Democrat Liberal (n. 1965)
- 20 martie: Vernor Vinge, scriitor de science fiction (Foc în adânc, Adâncurile cerului, La Capătul curcubeului) (n. 1944)
- 23 martie: Nicolae Manolescu, critic și istoric literar român (n. 1939)
- 23 martie: Emilian Nuțu, sculptor român, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (n. 1951)
- 23 martie: Maurizio Pollini, pianist și dirijor italian (n. 1942)
- 25 martie: Gheorghe Cimpoieș, agronom moldovean, specialist în horticultură și viticultură. membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1950)
- 26 martie: George Nicolescu, muzician român (n. 1950)
- 26 martie: Anna Stark-Stănișel, handbalistă română de origine germană, multiplă campioană mondială cu echipele României în 7 și 11 jucătoare (n. 1935)
- 27 martie: Daniel Kahneman, psiholog israelian, laureat al Premiului Nobel pentru economie (2002) (n. 1934)
- 28 martie: Horațiu Giurgiu, jucător român de baschet, ulterior antrenor (n. 1938)
- 29 martie: Nicolae Dinculeanu, matematician american de origine română, membru de onoare al Academiei Române (n. 1925)
- 29 martie: Louis Gossett, Jr., actor american (n. 1936)
- 29 martie: Gergely Makkai, deputat român în legislatura 2000-2004, ales în județul Mureș pe listele partidului UDMR (n. 1952)
- 30 martie: Fred Gamble, pilot american de Formula 1 (n. 1932)
- 30 martie: Géza Tordy, actor maghiar (n. 1938)
Aprilie
modificare- 1 aprilie: Sami Michael, scriitor israelian de limba ebraică, evreu originar din Irak (n. 1926)
- 2 aprilie: John Barth, eseist, nuvelist, scriitor și pedagog american (n. 1930)
- 2 aprilie: Veljko Bulajić, regizor de film muntenegreano-croat (n. 1928)
- 2 aprilie: Doros Christodoulidis, cardiolog și politician cipriot, membru al Parlamentului European (2004) (n. 1946)
- 3 aprilie: Tănase Tănase, antrenor emerit de volei (n. 1925)
- 4 aprilie: Lynne Reid Banks, scriitoare britanică de cărți pentru copii și adulți (n. 1929)
- 4 aprilie: Bruce Kessler, pilot de curse auto american care a evoluat în Campionatul Mondial de Formula 1 în sezonul 1958 (n. 1936)
- 8 aprilie: Peter Higgs, fizician teoretic englez, laureat al Premiului Nobel pentru fizică (2013) (n. 1929)
- 8 aprilie: Christiane Scrivener, politiciană franceză, membru al Parlamentului European (1979–1989) (n. 1925)
- 8 aprilie: Ilie Șerbănescu, economist român, ministrul reformei (1997–1998) (n. 1942)
- 9 aprilie: Alexandru Simionovici, deputat român (1992-1996) (n. 1944)
- 10 aprilie: Marian Costea, jucător român de hochei pe gheață (n. 1952)
- 10 aprilie: O. J. Simpson, actor (Un polițist cu explozie întârziată) și jucător de fotbal american (n. 1947)
- 11 aprilie: Gheorghe Tinca, politician român, ministru al apărării (1994–1998) (n. 1941)
- 11 aprilie: Cornel Udrea, umorist, jurnalist, dramaturg român (n. 1947)
- 11 aprilie: Shigeharu Ueki, fotbalist japonez (n. 1954)
- 12 aprilie: Roberto Cavalli, creator de modă și inventator italian (n. 1940)
- 12 aprilie: Olga Fikotová-Connolly, atletă americană originară din Cehoslovacia care a concurat în proba de aruncare a discului (n. 1932)
- 12 aprilie: Lucy Rimmer, vocalistă și cântăreață britanică, membră al bandului The Fall (n. ?)
- 13 aprilie: Constantin Cojocaru, actor român de teatru și de film (n. 1945)
- 13 aprilie: David Hedgley, informatician și matematician american, care a avut contribuții majore în domeniul graficii computerizate (n. 1937)
- 14 aprilie: Doru-Viorel Ursu, politician român și avocat, ministru de Interne al României (1990–1991) (n. 1953)
- 15 aprilie: Constantin Corduneanu, luptător olimpic român (1992, 1996) (n. 1969)
- 15 aprilie: Reita, cântăreț japonez, basistul bandului The Gazette (n. 1982)
- 16 aprilie: Josep Maria Terricabras i Nogueras, filozof, academic și om politic catalan, membru al Parlamentului European (2014–2024) (n. 1946)
- 19 aprilie: Daniel Dennett, filozof american (n. 1942)
- 19 aprilie: Naomy, cântăreață și compozitoare română (n. 1977)
- 20 aprilie: Octavian Vintilă, scrimer român specializat pe sabie și comentator sportiv (n. 1938)
- 22 aprilie: Hana Brejchová, actriță de film cehă (n. 1946)
- 23 aprilie: Ecaterina Oproiu, publicistă, biograf, critic de film, dramaturg, magistrată, realizatoare de filme documentare română (n. 1929)
- 27 aprilie: Cristian Topan, caricaturist, ilustrator de carte și creator de afișe român (n. 1963)
- 29 aprilie: Sérgio Ribeiro, om politic portughez, membru al Parlamentului European (2004–2009) (n. 1935)
- 29 aprilie: Fernando Suárez González, om politic spaniol, membru al Parlamentului European (1986–1994) (n. 1933)
- 30 aprilie: Paul Auster, eseist, poet, prozator, scenarist și traducător american, de origine evreu (n. 1947)
Mai
modificare- 1 mai: Richard Tandy, muzician englez (n. 1948)
- 5 mai: César Luis Menotti, fotbalist și antrenor argentinian de fotbal (n. 1938)
- 6 mai: Susanna Kubelka, scriitoare austriacă (n. 1942)
- 6 mai: Petia Stavreva, politiciană bulgară, membră al Parlamentului European (2007–2009) (n. 1977)
- 8 mai: Oleg Gudîmo, general de securitate și om politic din Transnistria (n. 1944)
- 9 mai: Roger Corman, producător și regizor american de filme (n. 1926)
- 10 mai: Mary Banotti, politiciană irlandeză, membră al Parlamentului European (1984–2004) (n. 1939)
- 11 mai: Vladimir Iastrebceak, om politic din Transnistria, ministru al afacerilor externe al autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene (n. 1979)
- 13 mai: Alice Munro, scriitoare canadiană, laureată al Premiului Nobel pentru literatură (2013) (n. 1931)
- 16 mai: Dabney Coleman, actor de film american, laureat al Premiului Emmy (1987), laureat al Premiului Globul de Aur (1987) (n. 1932)
- 17 mai: Gordon Bell, inginer electotehnist și manager american (n. 1934)
- 19 mai: Ebrahim Raisi, politician iranian, jurist, președinte al Iranului (2021–2024) (n. 1960)
- 20 mai: Karl-Heinz Schnellinger, jucător de fotbal german (n. 1939)
- 21 mai: Daniel Olteanu, politician român care, în perioada 17 aprilie 2021-22 martie 2022, a ocupat funcția de președinte al partidului ALDE, ales în urma Congresului (n. 1968)
- 22 mai: Costel Constantin, actor român (n. 1942)
- 22 mai: Marie-Françoise Garaud, om politic francez, (1999-2004) (n. 1934)
- 24 mai: Doug Ingle, cântăreț american (n. 1945)
- 24 mai: David Walker, pilot australian de Formula 1 (n. 1941)
- 27 mai: Ștefan Birtalan, handbalist român (Steaua București, Minaur Baia Mare), antrenor și personalitate sportivă, medaliat olimpic cu argint (1976) (n. 1948)
Iunie
modificare- 1 iunie: Philippe Leroy, actor francez (n. 1930)
- 3 iunie: Jürgen Moltmann, teolog german (n. 1926)
- 4 iunie: Neluță Neagu (Ion Stăncioiu), interpret de muzică lăutărească (n. 1962)
- 5 iunie: Sándor András, scriitor, istoric literar și poet maghiar, profesor universitar (n. 1934)
- 5 iunie: Alexandrina Cernov, critic și istoric literar, profesor la Universitatea din Cernăuți, membru de onoare al Academiei Române (din 1992) (n. 1943)
- 7 iunie: William Anders, ofițer al Forțelelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, inginer, om de afaceri și astronaut NASA (n. 1933)
- 7 iunie: Mircea Carp, ziarist român (n. 1923)
- 9 iunie: Lynn Conway, specialistă americană în domeniul calculatoarelor, electrotehnicii și activistă pentru drepturile persoanelor transgen (n. 1938)
- 9 iunie: Haruya Sumiya, eseist și critic literar japonez, cunoscut în principal ca traducător de literatură română (n. 1931)
- 11 iunie: Françoise Hardy, cântăreață și actriță franceză (n. 1944)
- 11 iunie: Tony Lo Bianco, actor american de filme și televiziune (n. 1936)
- 12 iunie: Josep Pons Grau, om politic spaniol, deputat, membru al Parlamentului European (1986–1999) (n. 1948)
- 12 iunie: Jerry West, jucător și antrenor american de baschet (n. 1938)
- 15 iunie: Frederik Willockx, om politic belgian, membru al Parlamentului European (1994–1999) (n. 1947)
- 18 iunie: Anouk Aimée, actriță franceză (n. 1932)
- 18 iunie: Nathaly Antona, politiciană franceză, membră al Parlamentului European (9–18 iunie 2024) (n. 1975)
- 18 iunie: Joan Brady, scriitoare de origine americană (n. 1939)
- 19 iunie: Ioan Es. Pop, poet și publicist român (n. 1958)
- 20 iunie: Donald Sutherland, actor canadian (Jocurile foamei) (n. 1935)
- 20 iunie: Ion Vianu, medic psihiatru și scriitor român (n. 1934)
- 21 iunie: Spiridon Vangheli, prozator, poet, traducător și editor din Republica Moldova (n. 1932)
- 27 iunie: Ágnes Ágai, scriitoare, poetă, traducătoare maghiară (n. 1932)
- 27 iunie: Martin Mull, actor, umorist și pictor american (n. 1943)
- 27 iunie: Landry N'Guémo, fotbalist camerunez (n. 1985)
- 28 iunie: Kostis Gontikas, om politic grec, membru al Parlamentului European (1981–1984) (n. 1934)
- 30 iunie: Ion V. Ionescu, celebru jucător și antrenor de fotbal român (n. 1936)
- 30 iunie: Ileana Stana-Ionescu, actriță română și om politic (n. 1936)
- 30 iunie: Arno Stern, cercetător și pedagog german, care a trăit în Franța (n. 1924)
Iulie
modificare- 1 iulie: Ismail Kadaré, scriitor albanez (n. 1936)
- 2 iulie: Ion Rițiu, actor român de teatru și film (n. 1950)
- 5 iulie: Yvonne Furneaux, actriță de film franco-britanică (n. 1926)
- 6 iulie: Teodor Zgureanu, dirijor și compozitor moldovean (n. 1939)
- 7 iulie: Haim Brézis, matematician francez de origine română (n. 1944)
- 7 iulie: Bengt I. Samuelsson, biochimist suedez, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină (1982) (n. 1934)
- 9 iulie: Ana Šomlo, scriitoare și jurnalistă sârbă de origine evreiască (n. 1935)
- 9 iulie: Jerzy Stuhr, actor și regizor polonez (n. 1947)
- 10 iulie: Marian Velicu, boxer român (n. 1977)
- 11 iulie: Shelley Duvall, actriță americană de film, televiziune și voce (n. 1949)
- 12 iulie: Ruth Westheimer, terapeut sexual germano-american (n. 1928)
- 13 iulie: Shannen Doherty, actriță americană (n. 1971)
- 13 iulie: Richard Simmons, actor american de film, televiziune, și voce (n. 1948)
- 17 iulie: Giancarlo Guardabassi, cântăreț și disc jockey italian (n. 1937)
- 17 iulie: Pavel Sirkes, scenarist, prozator, traducător, jurnalist și documentarist sovietic, moldovean și rus, evreu născut în Transnistria (n. 1932)
- 19 iulie: Richard Cottrell, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1979–1989) (n. 1943)
- 19 iulie: Aldo Puglisi, actor italian (n. 1935)
- 19 iulie: Nguyễn Phú Trọng, politician vietnamez, secretar general al Partidului Comunist din Vietnam (2011–2024), președintele Vietnamului (2018–2021) (n. 1944)
- 19 iulie: Ray Reardon, jucător galez de snooker (n. 1932)
- 20 iulie: Demosten Ioniță, cleric ortodox de stil vechi din România, mitropolit al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România (2022–2024) (n. 1927)
- 20 iulie: Moacir Rodrigues Santos, fotbalist brazilian (n. 1970)
- 20 iulie: Alexandru Ungureanu, geograf român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1941)
- 21 iulie: Eugen Sârbu, violonist român (n. 1950)
- 22 iulie: Constantin Gruiescu, boxer român (n. 1945)
- 23 iulie: Mircea Grabovschi, handbalist român, campion mondial (1974), vicecampion olimpic (1976) (n. 1952)
- 25 iulie: Inés Ayala, politiciană spaniolă, membră al Parlamentului European (2004-2019) (n. 1957)
- 25 iulie: Mihai Caraman, general de Securitate român, director al Serviciului de Informații Externe (1990-1992) (n. 1928)
- 28 iulie: Prințul Michael al Greciei și Danemarcei, prinț, istoric și autor grec (n. 1939)
- 29 iulie: Józef Szmidt, atlet polonez (n. 1935)
- 31 iulie: Ismail Haniyeh, lider palestinian, Prim-ministru al Autorității Naționale Palestiniene (2006–2014) (n. 1962)
- 31 iulie: Constantin Ionescu, șahist român, maestru internațional și mare maestru în șah (n. 1958)
August
modificare- 2 august: Nicu Covaci, compozitor, cântăreț, chitarist, pictor și grafician român, fondator și lider al formației Phoenix (n. 1947)
- 3 august: Timotei Ursu, regizor român de film (n. 1939)
- 4 august: Valentin Ioviță, fotbalist român (n. 1984)
- 4 august: Tsung-Dao Lee, fizician american de origine chineză, laureat al Premiului Nobel (1957) (n. 1926)
- 4 august: Emanoil Savin, senator român (n. 1958)
- 5 august: Iurie Păsat, politician moldovean, deputat în Parlamentul Moldovei (din 2021) (n. 1972)
- 6 august: Vasile Bahnaru, filolog moldovean (n. 1949)
- 9 august: Dumitru Abrudan, teolog și profesor universitar român, militant pentru ecumenism (n. 1938)
- 10 august: Gabriel Adriányi, istoric germano-maghiar, profesor la Universitatea din Bonn între anii 1976-2000 (n. 1935)
- 14 august: Gena Rowlands, actriță americană (n. 1930)
- 17 august: Zhou Guangzhao, fizician chinez, membru de onoare al Academiei Române (n. 1929)
- 18 august: Alain Delon, actor și producător francez, sex simbol al anilor '60, '70 și '80 (n. 1935)
- 18 august: Franciszek Smuda, fotbalist și antrenor polonez (n. 1948)
- 19 august: Maria Branyas, centenară spaniolă născută în SUA (n. 1907)
- 19 august: Mike Lynch, antreprenor britanic în tehnologie (n. 1965)
- 21 august: John Amos, actor american (n. 1939)
- 21 august: Dumitru-Mircea Buda, poet și critic literar român contemporan (n. 1982)
- 23 august: Predrag Matić, politician croat, membru al Parlamentului European (din 2019) (n. 1962)
- 23 august: Ottaviano Del Turco, om politic italian, membru al Parlamentului European (2004–2009) (n. 1944)
- 24 august: Christoph Daum, antrenor și fotbalist german, selecționer al României (2016–2017) (n. 1953)
- 24 august: Christos Yannaras, filozof și teolog al Bisericii Greciei (n. 1935)
- 25 august: Michel Siffre, speolog francez, aventurier și om de știință (n. 1939)
- 26 august: Nabil Elaraby, politician egiptean, secretar general al Ligii Arabe (2011–2016) (n. 1935)
- 26 august: Sven-Göran Eriksson, antrenor suedez de fotbal (n. 1948)
- 26 august: Sid Eudy, wrestler american (n. 1960)
- 28 august: Irina Glibko, handbalistă ucraineană (Oltchim Râmnicu Vâlcea) (n. 1990)
- 29 august: Mihaela Peneș, atletă română, campioană olimpică (1964), vicecampioană olimpică (1968) (n. 1947)
- 30 august: Fatman Scoop, rapper american (n. 1971)
- 31 august: Corneliu Bîrsan, jurist român, profesor de drept civil, decan al Facultății de Drept a Universității București (1990-1998) (n. 1943)
Septembrie
modificare- 1 septembrie: Dan Voicilă, comentator radio de sport (n. 1939)
- 5 septembrie: Herbie Flowers, muzician englez (n. 1938)
- 6 septembrie: Paul Goldsmith, pilot de curse auto american (n. 1927)
- 6 septembrie: Sonia Iovan-Inovan, gimnastă română, medaliată cu bronz (1956, 1960) (n. 1935)
- 6 septembrie: Sérgio Mendes, muzician brazilian (n. 1941)
- 6 septembrie: Alan Rees, pilot britanic de Formula 1 (n. 1938)
- 7 septembrie: Ioan Moldovan, poet și eseist român, redactor șef al revistei „Familia” (n. 1952)
- 8 septembrie: Aleksandr Masleakov, prezentator de televiziune rus (n. 1941)
- 9 septembrie: James Earl Jones, actor american de teatru și film (n. 1931)
- 9 septembrie: Caterina Valente, cântăreață, dansatoare, actriță de film și interpretă de muzică ușoară și jazz de naționalitate italiană și cetățenie germană (n. 1931)
- 10 septembrie: Ioan Bâldea, deputat român în legislatura 2000-2004, ales în municipiul București pe listele partidului PRM (n. 1950)
- 10 septembrie: Jeffrey Titford, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1999–2009) (n. 1933)
- 11 septembrie: Alberto Fujimori, politician peruan, președinte al Republicii Peru (1990–2000) (n. 1938)
- 12 septembrie: Gabriel Gonzalez, muzician american, membru al formației No Doubt (n. 1967)
- 15 septembrie: Tito Jackson, cântăreț și chitarist american (n. 1953)
- 15 septembrie: Elias Khoury, romancier, dramaturg și critic libanez (n. 1948)
- 15 septembrie: Gheorghe Mulțescu, fotbalist și antrenor de fotbal român (n. 1951)
- 15 septembrie: Valentin Samungi, handbalist român, medaliat cu bronz olimpic cu echipa la Jocurile Olimpice de vară din (1972) (n. 1942)
- 18 septembrie: Ursel Brunner, înotătoare germană (n. 1941)
- 18 septembrie: Salvatore Schillaci, jucător italian de fotbal (n. 1964)
- 22 septembrie: Fredric Jameson, critic literar american, filozof și teoretician politic marxist (n. 1934)
- 25 septembrie: Iosif Hriplovici, fizician teoretician rus de origine evreiască, specializat în fizică nucleară și gravitațională, doctor în științe fizico-matematice, membru corespondent al Academiei de științe din Rusia (n. 1937)
- 25 septembrie: Sever Mureșan, sportiv și om de afaceri român (n. 1948)
- 27 septembrie: Hassan Nasrallah, cleric, om politic și comandant libanez, secretar general al mișcării islamiste șiite Hezbollah din Liban (1992–2024) (n. 1960)
- 27 septembrie: Maggie Smith, actriță britanică de teatru, film și televiziune, dublă laureată a premiului Oscar (1969, 1978) (n. 1934)
- 28 septembrie: Kris Kristofferson, cântăreț și actor american (Blade, Blade II, Blade: Trinity) (n. 1936)
- 28 septembrie: Alexandre do Nascimento, cardinal angolez, arhiepiscop emerit de Luanda (1986–2001) (n. 1925)
- 29 septembrie: Doumbi Fakoly, scriitor din Mali (n. 1944)
- 30 septembrie: Ken Page, actor american de film, televiziune și voce (n. 1954)
Octombrie
modificare- 6 octombrie: Johan Neeskens, fotbalist olandez (n. 1951)
- 8 octombrie: Simona-Maya Teodoroiu, jurist și deputat român (2020-2024) (n. 1969)
- 12 octombrie: Oldřich Vlasák, om politic ceh, vice-președinte al Parlamentului European (2012–2014), membru al Parlamentului European (2004–2009) (n. 1955)
Nedatate
modificare- mai: Olimpiu Nodea, jucător și antrenor de handbal român (n. 1935)
Galeria celor decedați în 2024
modificare-
1 ianuarie: Lawrence Sydney Nicasio, duhovnic din Belize, episcop romano-catolic
-
1 ianuarie: Iwona Śledzińska-Katarasińska, politiciană poloneză, membră al Seimului polonez
-
1 ianuarie: Niklaus Wirth, informatician elvețian, inventator al limbajului de programare Pascal
-
1 ianuarie: Sidney M. Wolfe, medic american
-
1 ianuarie: Michele Zolla, politician italian, membru al Camerei Deputaților din Italia
-
4 ianuarie: Glynis Johns, actriță, dansatoare, muziciană și cântăreață britanică
-
5 ianuarie: Mário Zagallo, antrenor și jucător de fotbal brazilian cu origini libaneze și italiene
-
7 ianuarie: Franz Beckenbauer, antrenor, manager și fost jucător de fotbal german
-
10 ianuarie: Terry Bisson, scriitor american de science-fiction & fantasy, cel mai cunoscut pentru povestirile sale
-
10 ianuarie: Janusz Majewski, regizor de film, dramaturg, scriitor și scenarist polonez
-
11 ianuarie: Iuri Solomin, actor și regizor rus
-
13 ianuarie: András Csiky, actor român de etnie maghiară
-
18 ianuarie: Donald Adamson, scriitor, istoric, biograf și traducător britanic specializat în literatura franceză
-
20 ianuarie: Norman Jewison, regizor, producător de film și actor canadian, fondator al Centrului Canadian de Film
-
22 ianuarie: Arno Allan Penzias, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică
-
22 ianuarie: Luigi Riva, jucător italian de fotbal, campion european
-
23 ianuarie: Frank Farian, compozitor și muzician german
-
24 ianuarie: Jesse Jane, actriță porno din Statele Unite ale Americii
-
29 ianuarie: Sandra Milo, actriță italiană
-
30 ianuarie: Jandira Martini, actriță braziliană
-
2 februarie: Christopher Priest, romancier englez
-
3 februarie: Prințul Vittorio Emanuele di Savoia, membru al Casei regale italiene, fiu al regelui Umberto al II-lea
-
4 februarie: Hage Geingob, politician namibian, Președinte al Namibiei, Prim-ministru al Namibiei
-
6 februarie: Seiji Ozawa, dirijor și muzician japonez
-
6 februarie: Sebastián Piñera, politician chilian, președinte al statului Chile
-
16 februarie: Aleksei Navalnîi, politician de opoziție din Rusia, disident
-
17 februarie: Johan Galtung, sociolog norvegian
-
19 februarie: Prințesa Ira von Fürstenberg, actriță și designer de modă italiană
-
20 februarie: Andreas Brehme, jucător și antrenor german de fotbal, campion mondial
-
20 februarie: Vasile Dîba, caiacist român, campion olimpic
-
21 februarie: Roger Guillemin, om de știință francez, laureat al (Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină)
-
22 februarie: Artur Jorge, fotbalist și antrenor portughez
-
23 februarie: Irene Camber, scrimeră italiană
-
25 februarie: Alex Ștefănescu, critic și istoric literar român
-
28 februarie: Nikolai Rîjkov, politician rus, Prim-ministrul Uniunii Sovietice
-
8 martie: Herbert Kroemer, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică
-
13 martie: Patriarhul Neofit al Bulgariei, patriarh al Bulgariei
-
14 martie: Lamara Cekonia, soprană georgiană
-
18 martie: Daniel Barbu, scriitor și politician român, ministrul culturii
-
18 martie: Thomas P. Stafford, general-locotenent al United States Air Force, fost pilot de încercare și astronaut NASA
-
19 martie: M. Emmet Walsh, actor (Vânătorul de recompense, Sânge pentru sânge, La cuțite) și comic american
-
20 martie: Vernor Vinge, scriitor de science fiction (Foc în adânc, Adâncurile cerului, La Capătul curcubeului)
-
23 martie: Nicolae Manolescu, critic și istoric literar român
-
23 martie: Maurizio Pollini, pianist și dirijor italian
-
26 martie: Anna Stark-Stănișel, handbalistă română de origine germană
-
27 martie: Daniel Kahneman, psiholog israelian laureat al Premiului Nobel pentru economie
-
29 martie: Louis Gossett, Jr., actor american
-
30 martie: Géza Tordy, actor maghiar
-
1 aprilie: Sami Michael, scriitor israelian de limba ebraică, evreu originar din Irak
-
2 aprilie: John Barth, eseist, nuvelist, scriitor și pedagog american
-
2 aprilie: Veljko Bulajić, regizor de film muntenegreano-croat
-
8 aprilie: Peter Higgs, fizician teoretic englez, laureat al Premiului Nobel pentru fizică
-
10 aprilie: O. J. Simpson, actor (Un polițist cu explozie întârziată) și jucător de fotbal american
-
16 aprilie: Josep Maria Terricabras i Nogueras, filozof, academic și om politic catalan, membru al Parlamentului European
-
19 aprilie: Daniel Dennett, filozof american
-
22 aprilie: Hana Brejchová, actriță de film cehă
-
30 aprilie: Paul Auster, eseist, poet, prozator, scenarist și traducător american, de origine evreu
-
5 mai: César Luis Menotti, fotbalist și antrenor argentinian de fotbal
-
6 mai: Susanna Kubelka, scriitoare austriacă
-
9 mai: Roger Corman, producător și regizor american de filme
-
10 mai: Mary Banotti, politiciană irlandeză, membră al Parlamentului European
-
11 mai: Vladimir Iastrebceak, om politic din Transnistria, ministru al afacerilor externe al autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene
-
16 mai: Dabney Coleman, actor de film american, laureat al Premiului Emmy, laureat al Premiului Globul de Aur
-
19 mai: Ebrahim Raisi, politician iranian, jurist, președinte al Iranului
-
20 mai: Karl-Heinz Schnellinger, jucător de fotbal german
-
24 mai: Doug Ingle, cântăreț american
-
27 mai: Ștefan Birtalan, handbalist român (Steaua București, Minaur Baia Mare), antrenor și personalitate sportivă, medaliat olimpic cu argint
-
1 iunie: Philippe Leroy, actor francez
-
7 iunie: William Anders, ofițer al Forțelelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, inginer, om de afaceri și astronaut NASA
-
9 iunie: Lynn Conway, specialistă americană în domeniul calculatoarelor, electrotehnicii și activistă pentru drepturile persoanelor transgen
-
11 iunie: Françoise Hardy, cântăreață și actriță franceză
-
11 iunie: Tony Lo Bianco, actor american de filme și televiziune
-
12 iunie: Jerry West, jucător și antrenor american de baschet
-
15 iunie: Frederik Willockx, m politic belgian, membru al Parlamentului European
-
18 iunie: Anouk Aimée, actriță franceză
-
18 iunie: Nathaly Antona, politiciană franceză, membră al Parlamentului European
-
19 iunie: Donald Sutherland, actor canadian (Jocurile foamei)
-
20 iunie: Ion Vianu, medic psihiatru și scriitor român
-
27 iunie: Martin Mull, actor, umorist și pictor american
-
27 iunie: Landry N'Guémo, fotbalist camerunez
-
30 iunie: Ileana Stana-Ionescu, actriță română și om politic
-
1 iulie: Ismail Kadaré, scriitor albanez
-
7 iulie: Bengt I. Samuelsson, biochimist suedez, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină
-
9 iulie: Jerzy Stuhr, actor și regizor polonez
-
11 iulie: Shelley Duvall, actriță americană de film, televiziune și voce
-
13 iulie: Shannen Doherty, actriță americană
-
19 iulie: Nguyễn Phú Trọng, politician vietnamez, secretar general al Partidului Comunist din Vietnam, președintele Vietnamului
-
21 iulie: Eugene Sârbu, violonist român
-
23 iulie: Mircea Grabovschi, handbalist român, campion mondial, vicecampion olimpic
-
25 iulie: Inés Ayala, politiciană spaniolă, membră al Parlamentului European
-
28 iulie: Prințul Michael al Greciei și Danemarcei, prinț, istoric și autor grec
-
2 august: Nicu Covaci, compozitor, cântăreț, chitarist, pictor și grafician român, fondator și lider al formației Phoenix
-
4 august: Tsung-Dao Lee, fizician american de origine chineză, laureat al Premiului Nobel
-
14 august: Gena Rowlands, actriță americană
-
18 august: Alain Delon, actor și producător francez, sex simbol al anilor '60, '70 și '80
-
23 august: Ottaviano Del Turco, om politic italian, membru al Parlamentului European
-
24 august: Christoph Daum, antrenor și fotbalist german, selecționer al României
-
24 august: Christos Yannaras, filozof și teolog al Bisericii Greciei
-
25 august: Michel Siffre, speolog francez, aventurier și om de știință
-
26 august: Nabil Elaraby, politician egiptean, secretar general al Ligii Arabe
-
26 august: Sven-Göran Eriksson, antrenor suedez de fotbal
-
26 august: Sid Eudy, wrestler american
-
28 august: Irina Glibko, handbalistă ucraineană
-
29 august: Mihaela Peneș, atletă română, campioană olimpică, vicecampioană olimpică
-
30 august: Fatman Scoop, rapper american
-
5 septembrie: Herbie Flowers, muzician englez
-
6 septembrie: Sonia Iovan-Inovan, medaliată olimpică cu bronz
-
6 septembrie: Sérgio Mendes, muzician brazilian
-
8 septembrie: Aleksandr Masleakov, prezentator de televiziune rus
-
9 septembrie: James Earl Jones, actor american de teatru și film
-
9 septembrie: Caterina Valente, cântăreață, dansatoare, actriță de film și interpretă de muzică ușoară și jazz de naționalitate italiană și cetățenie germană
-
10 septembrie: Jeffrey Titford, om politic britanic, membru al Parlamentului European
-
11 septembrie: Alberto Fujimori, politician peruan, președinte al Republicii Peru
-
15 septembrie: Tito Jackson, cântăreț și chitarist american
-
15 septembrie: Elias Khoury, romancier, dramaturg și critic libanez
-
15 septembrie: Gheorghe Mulțescu, fotbalist și antrenor de fotbal român
-
15 septembrie: Valentin Samungi, handbalist român, medaliat cu bronz olimpic cu echipa
-
18 septembrie: Salvatore Schillaci, jucător italian de fotbal
-
27 septembrie: Hassan Nasrallah, cleric, om politic și comandant libanez, secretar general al mișcării islamiste șiite Hezbollah din Liban
-
27 septembrie: Maggie Smith, actriță britanică de teatru, film și televiziune, dublă laureată a premiului Oscar
-
28 septembrie: Kris Kristofferson, cântăreț și actor american
-
28 septembrie: Alexandre do Nascimento, cardinal angolez, arhiepiscop emerit de Luanda
-
30 septembrie: Ken Page, actor american de film, televiziune și voce
-
12 octombrie: Oldřich Vlasák, om politic ceh, vice-președinte al Parlamentului European, membru al Parlamentului European
Premii Nobel
modificare- 7 octombrie: Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină: Victor Ambros și Gary Ruvkun (ambii din Statele Unite) pentru „pentru descoperirea microARN-ului și a rolului său în reglarea genelor post-transcripționale”.
- 8 octombrie: Premiul Nobel pentru fizică: John Hopfield (Statele Unite) și Geoffrey Hinton (Marea Britanie) pentru „pentru descoperiri și invenții fundamentale care permit învățarea automată cu rețele neuronale artificiale”.
- 9 octombrie: Premiul Nobel pentru Chimie: David Baker (Statele Unite) „pentru proiectarea proteinelor computaționale” și Demis Hassabis și John M. Jumper (ambii din Marea Britanie) „pentru predicția structurii proteinelor”.
- 10 octombrie: Premiul Nobel pentru literatură: Han Kang (Coreea de Sud) „pentru proza ei poetică intensă care se confruntă cu traume istorice și dezvăluie fragilitatea vieții umane”.
- 11 octombrie: Premiul Nobel pentru Pace: Grupul japonez de supraviețuitori ai bombei atomice Nihon Hidankyo „pentru eforturile sale de a realiza o lume fără arme nucleare și pentru că a demonstrat, prin mărturia martorilor, că armele nucleare nu trebuie să mai fie folosite niciodată”.
- 14 octombrie: Premiul Nobel pentru științe economice:
Note
modificare- ^ „CENTCOM Statement on U.S. Strikes in Iraq and Syria”. CENTCOM. . Accesat în .
- ^ Petersen, Shelleygan (). „President Hage Geingob is dead”. The Namibian (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Hage Geingob, Namibia's president, dies aged 82 after cancer treatment”. The Guardian (în engleză). Agence France-Presse. . ISSN 0261-3077. Accesat în .
- ^ „Imran Khan loyalists win shock victory in Pakistan election”. www.ft.com. Accesat în .
- ^ Singh, Maanvi; Belam, Martin; Singh (now), Maanvi; Belam (earlier), Martin (). „Odysseus spacecraft successfully lands on the moon – live updates”. the Guardian (în engleză). ISSN 0261-3077. Accesat în .
- ^ Sanon, Evans; Luxama, Pierre-Richard (). „Haiti declares a curfew as it tries to restore order after weekend jailbreak, explosion of violence”. Associated Press. Accesat în .
- ^ „More than 100 killed as Israeli troops open fire on Gazans crowded around aid convoy”. NBC News (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Putin wins Russia election in landslide with no serious competition”. Reuters. . Accesat în .
- ^ „Woman and her son among 16 people killed in Israeli raid on building attached to Iranian embassy”. Syrian Observatory For Human Rights. . Accesat în .
- ^ „Slovak presidency goes to government candidate”. Politico. .
- ^ Where & When (în engleză), NASA, , arhivat din original la , accesat în
- ^ Harris, Chris (). „Iran launches wave of drone attacks at Israel: report”. New York Post. Accesat în .
- ^ Alkhshali, Hamdi. „Isfahan, Iran: Explosions Hear, Reports Say”. CNN. Accesat în .
- ^ Robenson, Geffrard (). „Les membres du Conseil présidentiel de transition ont prêté serment, tôt jeudi 25 avril 2024, au Palais national”. Le Nouvelliste.
- ^ „STATEMENT: G7 Leaders Agree to Shut Down Coal Plants”. World Resources Institute. . Accesat în .
- ^ Valentine Hilaire; Elida Moreno (). „Panama's Mulino wins presidency with support from convicted former leader”. Reuters. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Présidentielle au Tchad: premières réactions au lendemain de la victoire annoncée de Mahamat Idriss Déby”. Yahoo News (în franceză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „North Macedonia elects first woman president as center-left incumbents suffer historic losses”. Associated Press (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Претседателски и парламентарни избори 2024 – 8 May 2024”. Државна Изборна Комисија (în macedoneană). .[nefuncțională – arhivă]
- ^ „UN general assembly calls on Security Council to admit Palestine as member” (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Malmö will host the 68th Eurovision Song Contest in May 2024”. Eurovision.tv. European Broadcasting Union (EBU). . Accesat în .
- ^ „Eurovision: Switzerland wins 2024 song contest”. DW. . Accesat în .
- ^ Miller, Katrina; Jones, Judson (). „Solar Storm Intensifies, Filling Skies With Northern Lights - Officials warned of potential blackouts or interference with navigation and communication systems this weekend, as well as auroras as far south as Southern California or Texas”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Kok, Xinghui (). „Singapore to inaugurate new PM as Lee makes way after 20 years in charge”. Reuters. Accesat în .
- ^ „Slovak Prime Minister Robert Fico shot in head and chest, reports say”. POLITICO (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Iran's President Ebrahim Raisi killed in helicopter crash - state TV”. BBC News (în engleză). . Accesat în .
- ^ „ICC prosecutor seeks arrest warrants for Netanyahu and Hamas leaders”. BBC News (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Donald Trump found guilty of all 34 charges in hush money trial”, CNN, accesat în
- ^ „India heads to the polls in world's biggest election”. CNN. .
- ^ Aggarwai, Mithil; Frayer, Janis Mackey (). „India hands PM Modi a surprise setback, with his majority in doubt in the world's largest election”. NBC News. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Adam, Darren (). „Presidential Election 2024: Katrín concedes to Halla T - RÚV.is”. RÚV. Accesat în .
- ^ „Claudia Sheinbaum Makes History, as First Woman Elected to Lead Mexico”. The New York Times (în engleză). . Accesat în .
- ^ „NASA's Boeing Crew Flight Test: Atlas V Fueling Underway – NASA's Boeing Crew Flight Test”. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Atlas V Starliner CFT”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Far-right gains in the EU election deal stunning defeats to France's Macron and Germany's Scholz”. AP News (în engleză). . Accesat în .
- ^ Gilchrist, Karen (). „Far right makes strong gains in EU elections as liberals and Greens lose seats, projections show”. CNBC (în engleză). Accesat în .
- ^ Robert Kiss (), Guvernul a adoptat OUG privind comasarea alegerilor europarlamentare cu localele în 9 iunie, www.digi24.ro
- ^ Blenkinsop, Philip (). „Flemish nationalists to retain lead in Belgian parliament, far right gains”. Reuters. Accesat în .
- ^ „Israel and Hamas trade jabs over Gaza ceasefire proposal”. CNN (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Israel and Hamas have both committed war crimes since 7 October, says UN body”. The Guardian (în engleză). . Accesat în .
- ^ UEFA.com (). „Germany to host UEFA EURO 2024”. UEFA.com (în engleză). Accesat în .
- ^ Hansen, Yannick (). „Grand Duke paves way for abdication with surprise announcement”. Luxembourg Times.
- ^ „At least 1,301 people died during Hajj - Saudi Arabia”. BBC News (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Death toll rises to 20 after gunmen attack Russia's Dagestan”. Reuters (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Julian Assange leaves UK after being freed in US plea deal”. BBC News (în engleză). . Accesat în .
- ^ Pozzebon, Tara John, Abel Alvarado, Stefano (). „Attempted coup in Bolivia fails after president calls on country to mobilize in defense of democracy”. CNN (în engleză). Accesat în .
- ^ „Keir Starmer: Labour leader to become UK prime minister”. BBC News (în engleză). . Accesat în .
- ^ Cassini, Farnaz; Vinograd, Cassandra (). „Reformist Candidate Wins Iran's Presidential Election”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Mass IT outage affects airlines, media and banks”. BBC News (în engleză). Accesat în .
- ^ Shear, Michael D. (). „Live Updates: Biden Drops Out of Presidential Race, Endorses Harris”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în .
- ^ „Death toll from Ethiopia landslide hits 257, could reach 500: UN”. news.com.au. . Accesat în .
- ^ „Hamas and Fatah agree to form a government. What does it mean and who are these Palestinian groups?”. AP News (în engleză). . Accesat în .
- ^ „International Leaders React to Venezuela's Election Results”. Reuters.
- ^ „Wayanad landslides: 133 dead, 481 saved, at least 98 still missing”. Onmanorama. Accesat în .
Death toll climbs to 334; reports say 281 people missing
- ^ „Wayanad landslides: 240 still missing as rescue op enters third day, death tolll rises to 276”. Onmanorama. Accesat în .
- ^ „Israel confirms it has carried out a 'targeted' strike”. BBC News. Accesat în .
- ^ „Blast reported in Lebanon's capital Beirut”. Al Jazeera. .
- ^ Picheta, Rob (). „Violent, far-right riots overran some UK cities this weekend. What happened, and what comes next?”. CNN (în engleză). Accesat în .
- ^ „Far-right riots erupt in U.K. in the wake of child murders”. NBC News (în engleză). . Accesat în .
- ^ Fassihi, Farnaz; Bergman, Ronen (). „Iran Says Haniyeh, a Top Hamas Leader, Was Killed”. The New York Times. Accesat în .
- ^ „Afrique Procès du massacre de 2009 en Guinée: Moussa Dadis Camara condamné à 20 ans de prison pour crimes contre l'humanité”. Radio France International (în franceză). . Accesat în .
- ^ Troianovski, Anton; Mazzetti, Mark; Hubbard, Ben (). „Russia Releases Evan Gershkovich in Sweeping Prisoner Swap, Turkish Officials Say”. The New York Times. Accesat în .
- ^ Paul, Ruma; Ganguly, Sudipto (). „Bangladesh PM Sheikh Hasina resigns, interim government to be formed”. Reuters (în engleză). Accesat în .
- ^ Head, Jonathan (). „Thai court dissolves reformist party that won election”. BBC News. Arhivat din original la .
- ^ „Muhammad Yunus takes oath as head of Bangladesh's interim government”. Al Jazeera. . Accesat în .
- ^ „Avião com 61 pessoas a bordo cai em Vinhedo, no interior de SP; vídeo mostra queda” [Plane with 62 people on board crashes in Vinhedo, in the interior of SP; video shows the fall] (în portugheză). G1. . Accesat în .
- ^ „Zelensky confirms troops fighting inside Russia as Ukraine hit in overnight attack”. BBC News. . Accesat în .
- ^ „WHO declares mpox a global public health emergency for second time in two years”. Reuters. . Accesat în .
- ^ „Thai court orders dismissal of Prime Minister Srettha Thavisin”. Al Jazeera. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Paetongtarn Shinawatra becomes Thailand's youngest prime minister”. CNBC (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „UN urges calm after Israel and Hezbollah trade strikes”. BBC News. . Accesat în .
- ^ „Paris 2024 Paralympic Games”. International Paralympic Committee. Accesat în .
- ^ „Brazil Supreme Court Upholds Judge's Decision to Block X”. TIME (în engleză). Associated Press. . Accesat în .
- ^ „Algeria's Abdelmadjid Tebboune re-elected president with 94.7 percent vote”. Al Jazeera (în engleză). . Accesat în .
- ^ „'Earth sure looks like a perfect world': Watch live as first non-professional astronauts walk in space”. BBC News (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Israel war on Gaza live: Nine killed, 2,750 hurt in Hezbollah pager blasts”. Al Jazeera. Accesat în .
- ^ Ravid, Barak. „Israel says it killed top Hezbollah military commander in Beirut strike”. Axios.
- ^ „Anura Kumara Dissanayake: Left-leaning leader wins Sri Lanka election”. www.bbc.com (în engleză). Accesat în .
- ^ „Thousands flee homes as Lebanon says more than 550 people killed in Israeli strikes since Monday”. www.bbc.com (în engleză). . Accesat în .
- ^ Bowman, Emma; Macias, Miguel; Diaz, Jaclyn (). „Helene death toll rises to 120 as millions remain without power”. NPR. Arhivat din original la .
- ^ „Several explosions in Beirut as Israel says it attacked Hezbollah HQ”. Al Jazeera (în engleză). Accesat în .
- ^ „Israeli military says Hezbollah leader Hassan Nasrallah killed in overnight strike on Beirut”. BBC News (în engleză). . Accesat în .
- ^ Murphy, François (). „Austria to hold election on Sept. 29, with far-right in ascendant”. Reuters. Accesat în .
- ^ „UK to finish with coal power after 142 years”. BBC News (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Q&A: How the UK became the first G7 country to phase out coal power”. Carbon Brief (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Israel Launches Invasion Into Southern Lebanon”. New York Times.
- ^ „Shigeru Ishiba: Japan's incoming PM calls snap October election”. www.bbc.com (în engleză). Accesat în .
- ^ „Shigeru Ishiba, Japan's newly elected prime minister, forms Cabinet with emphasis on defense”. AP News (în engleză). . Accesat în .
- ^ Geddie, John; Kelly, Tim; Murakami, Sakura (). „Japan's new PM Ishiba pledges reform, deeper ties with friendly nations”. Reuters.
- ^ „Israel says Iran has fired missiles at Israel and it warned residents to shelter in place”. AP News (în engleză). . Accesat în .