1945

Secole: Secolul al XX-lea - Secolul al XXI-lea - Secolul al XXII-lea

Decenii: Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 Anii 1930 - Anii 1940 - Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990

Ani: 1940 1941 1942 1943 1944 - 1945 - 1946 1947 1948 1949 1950

1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

EvenimenteModificare

IanuarieModificare

27 ianuarie: Armata Roșie sovietică eliberează lagărul de concentrare de la Auschwitz.

1 ianuarie: Masacrul de la Chenogne, în care prizonierii germani sunt uciși de forțele americane în apropiere de orașul Chenogne, Belgia.
2 ianuarie: Al doilea Război Mondial: Începe deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică.
5 ianuarie: Uniunea Sovietică recunoaște noul guvern pro-sovietic al Poloniei.
12 ianuarie: Uniunea Sovietică începe Ofensiva Vistula-Oder în Europa de Est împotriva Armatei germane.
13 ianuarie: Uniunea Sovietică începe Ofensiva Prusia de Est pentru a elimina forțele germane din estul Prusiei.
13 ianuarie: O patrulă sovietică îl arestează pe Raoul Wallenberg în Ungaria.
15 ianuarie: Eliberarea lagărului de concentrare Plaszow (Cracovia) de către sovietici.
16 ianuarie: Adolf Hitler se mută în Führerbunker din Berlin.
17 ianuarie: Trupele sovietice ocupă Varșovia.
18 ianuarie: SS începe să evacueze lagărul de concentrare de la Auschwitz. Aproape 60.000 de prizonieri, majoritatea evrei, sunt obligați să mărșăluiască în alte locuri din Germania; în jur de 15.000 mor. 7.000 prea bolnavi pentru a pleca rămân fără să aibă provizii distribuite.
20 ianuarie: Președintele Franklin D. Roosevelt începe cel de-al patrulea mandat, situație fără precedent în Statele Unite.
23 ianuarie: Ungaria încheie un armistițiu cu Aliații.
27 ianuarie: Armata Roșie eliberează lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau din Polonia.
30 ianuarie: Nava germană de pasageri MV Wilhelm Gustloff este torpilată și scufundată de către un submarin sovietic în Marea Baltică, în timp ce efectua evacuarea unor civili, oficiali și personal militar german de la Gotenhafen. Estimativ, au murit 9.400 de oameni, motiv pentru care acest dezastru naval este socotit ca reprezentând cea mai mare pierdere de vieți omenești din istorie într-o singură scufundare a unui vas.
30 ianuarie: Adolf Hitler ține ultimul său discurs public și își exprimă convingerea că Germania va triumfa.

FebruarieModificare

4 februarie: Întâlnirea de la Yalta

3 februarie: Uniunea Sovietică este de acord să intre în războiul din Pacific împotriva Japoniei imediat ce se încheie ostilitățile împotriva Germaniei.
4-11 februarie: Președintele SUA Franklin D. Roosevelt, prim-ministrul britanic Winston Churchill și liderul sovietic Iosif Stalin încep Conferința de la Yalta, Crimeea.
6 februarie: Scriitorul francez Robert Brasillach este executat pentru colaboraționism cu germanii.
9 februarie: Walter Ulbricht devine liderul comuniștilor germani la Moscova.
13 februarie: Eliberarea orașului Budapesta de sub ocupația fascistă de către trupele sovietice.
13 februarie: Aviația britanică bombardează Dresda, Germania.
14 februarie: Chile, Ecuador, Paraguay și Peru se alătură Națiunilor Unite.
28 februarie: Guvernarea Rădescu. A avut loc, la București, o violentă demonstrație, în cursul căreia grupuri de agitatori bolșevici au deschis focul asupra armatei și a demonstranților. Acest eveniment a permis ca A.I.Vîșinski, ministrul adjunct de Externe al URSS și președinte al Comisei Aliate de Control pentru România, să impună, prin forță, guvernul Groza.

MartieModificare

6 martie: Petru Groza, prim-ministru al României

4 martie: Șase avioane americane greșesc ținta cu 480 km și, în loc să bombardeze orașul german Freiburg, lovesc orașul Zürich. Piloții sunt trimiși în fața unei curți marțiale, în Anglia. Elvețienii, neutri, se plâng demult că avioanele Aliaților invadau frecvent spațiul lor aerian, avioane pe care elvețienii le doborau cu avioanele lor de luptă Messerschmitt Bf-109, construite de germani. Englezii și americanii, care îi consideră pe elvețieni o șleahtă de simpatizanți germani, sunt tot mai convinși că elvețienii merită un bombardament ca lumea.
6 martie: Instaurarea guvernului Petru Groza; sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui Petru Groza ca prim-ministru; acesta formează un nou guvern, în care ministerele cheie erau deținute de comuniști.
8 martie: La două zile după instalarea guvernului Petru Groza, Churchill s-a adresat președintelui american Roosevelt, printr-o telegramă „personală și strict secretă", în care își manifesta îngrijorarea față de instalarea, prin forță, a unui guvern comunist și prevedea epurarea fără discriminare a românilor anticomuniști. În telegrama de răspuns, președintele american, recunoscând amestecul conducerii de la Kremlin în numirea unui guvern comunist, menționa: „eu cred că România nu este un loc bun pentru a ne măsura cu rușii”.
8 martie: Guvernul român a adresat guvernului sovietic o telegramă în care solicita reintegrarea nordului Transilvaniei la România, teritoriul fiind sub ocupație hortistă, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940. În telegrama de răspuns, din 9 martie 1945, I. V. Stalin consimte la reinstalarea administrației românești în N-E Transilvaniei. La 13 martie 1945, la Cluj, a avut loc proclamarea oficială a reinstalării administrației românești în această parte a țării.
8 martie: Josip Broz Tito formează un nou guvern în Iugoslavia.
10 martie: Bombardierele americane B-29 atacă Japonia. La Tokyo sunt uciși 100.000 de persoane.
13 martie: A avut loc, la Cluj, ședința solemnă a guvernului României cu prilejul instituirii administrației românești asupra întregii Transilvanii.
16 martie: În urma unui raid de numai 20 minute al bombardierelor britanice, orașul Würtzburg, Germania, a fost distrus în proporție de 90%.
17 martie: WWII: Orașul japonez Kobe este atacat cu bombe. Peste 8.000 de morți.
18 martie: 1.250 de bombe americane cad asupra Berlinului.

10 martie: Bombardierele americane B-29 atacă Japonia

19 martie: Adolf Hitler ordonă ca industria, instalațiile militare, magazinele, facilitățile de transport și de comunicații din Germania să fie distruse.
21 martie: A luat ființă Universitatea Muncitorească a PCR, devenită ulterior Academia de învățământ social-politic „Ștefan Gheorghiu" de pe lângă CC al PCR.
23 martie: În România are loc legiferarea reformei agrare. Au fost expropriate toate proprietățile agricole ale tuturor celor care colaboraseră cu Germania, ale „criminalilor de război" și ale celor care dețineau mai mult de 10 ha, dar nu le lucraseră singuri în ultimii șapte ani. De asemenea, au fost expropriate toate proprietățile cu o suprafață mai mare de 50 de hectare. Această confiscare a condus la exproprierea a 1.143.911 ha. Un total de 1.057.674 ha au fost distribuite la 796.129 beneficiari care au primit în medie un lot de 1,3 ha.^[1]
26 martie: S-a încheiat bătălia de la Iwo Jima; pierderile japonezilor au fost de 22.000 de soldați, iar cele ale armatei SUA au fost de 4.500.
29 martie: Ministrul de Justiție, Lucrețiu Pătrășcanu, a semnat decretul-lege pentru purificarea administrației publice, promulgat de rege în aceeași zi.
30 martie. A fost promulgată Legea nr.271, pentru purificarea administrației publice, învățămîntului, presei, instituțiilor de presă. Această lege a fost folosită pentru a elimina din viața publică numeroși intelectuali de valoare.
30 martie: Forțele sovietice invadează Austria și preiau controlul asupra Vienei.

AprilieModificare

30 aprilie: Adolf Hitler, împreună cu soția sa Eva Braun, se sinucid.

1 aprilie: Bătălia navală de la Okinawa; trupele americane cuceresc insula de la japonezi, după lupte violente, începând, astfel, ofensiva finală împotriva Japoniei.
4 aprilie: Teritoriile Ungariei și Slovaciei au fost complet eliberate de sub ocupația nazistă, de către trupele sovietice și române.
7 aprilie: Cuirasatul japonez Yamato este scufundat la 320 km nord de Okinawa în drumul său spre misiunea sinucigașă de a apăra insula Okinawa de invazia americană și să lupte până la distrugere.
7 aprilie: Kantarō Suzuki devine prim-ministru al Japoniei.
11 aprilie: Trupele americane eliberează lagărul de concentrare Buchenwald.
12 aprilie: Președintele SUA Franklin D. Roosevelt moare brusc la Warm Springs, Georgia; Vice-președintele Harry S. Truman devine cel de-al 33-lea președinte.
15 aprilie: Trupele britanice au eliberat deținuții din lagărul de concentrare Bergen-Belsen.
23 aprilie: Hermann Göring trimite o telegramă lui Hitler spre a obține confirmarea să preia conducerea Germaniei, în conformitate cu decretul din 29 iunie 1941. Hitler privește acest lucru ca pe o trădare.
24 aprilie: Bătălia de la Halbe, Germania.
27 aprilie: Se înființează clubul de fotbal Sportul Studențesc (ulterior FC Politehnica Iași).
28 aprilie: Benito Mussolini și amanta sa, Clara Petacci, sunt capturați și executați de membrii mișcării de rezistență italiene, în timp ce încercau să părăsească Italia.
30 aprilie: Adolf Hitler și soția sa, Eva Braun, se sinucid, în timp ce Armata Roșie se apropie de buncărul unde se ascundeau. Karl Dönitz îl succede pe Hitler ca președinte al Germaniei, iar Joseph Goebbels ca prim-ministru al Germaniei.

MaiModificare

9 mai: Ziua Victoriei în Europa

1 mai: Joseph Goebbels și soția sa se sinucid după ce își omoară cei 6 copii ai lor. Karl Dönitz îl numește pe contele Lutz Schwerin von Krosigk drept noul cancelar al Germaniei.
2 mai: Oficialii Uniunii Sovietice au anunțat căderea Berlinului. Soldații sovietici înalță steagul roșu deasupra clădirii Reichstag.
5 mai: Trupele americane eliberează prizonierii de la lagărul de concentrare Mauthausen - printre care Simon Wiesenthal.
5 mai: Trupele canadiene eliberează orașul Amsterdam.
5 mai: Insurecția din Praga.
6 mai: Ofensiva Praga.
7 mai: Șefii militari germani capitulează fără condiții la Reims, Franța, în fața generalului american Dwight Eisenhower.
8 mai: Capitularea Germaniei semnată la 9 mai în fața reprezentanților URSS, Marii Britanii, SUA și Franța.
8 mai: Semnarea unui acord între România și Uniunea Sovietică prin care se înființează SovRom-urile, care erau companii mixte sovieto-române, la care fiecare parte ar fi trebuit să aibă o contribuție egală. Aceste companii erau exceptate de la taxe, iar produsele lor erau trimise direct în Rusia.^[2]
8 mai: Capitularea guvernului slovac la Kremsmünster, Slovacia se predă.
9 mai: Ziua Europei.
12 mai: Armata română încheie participarea pe Frontul de Vest.
14 mai: La București, „Tribunalul Poporului" începe judecarea primului lot de criminali de război.
23 mai: Președintele Germaniei, Karl Dönitz și cancelarul Lutz Schwerin von Krosigk sunt arestați de trupele britanice la Flensburg.
23 mai: Heinrich Himmler, capul Gestapo-ului se sinucide în timp ce era în custodie britanică.
30 mai: Începe procesul ziariștilor criminali de război vinovați de dezastrul țării. Printre acuzați: Pamfil Șeicaru, Radu Gyr, Nichifor Crainic. Sentința va fi pronunțată la 4 iunie 1945.
30 mai: Guvernul iranian cere ca trupele sovietice și cele britanice să părăsească țara.

IunieModificare

Congresul Frontului Plugarilor, București, Stadionul A.N.E.F. De la dreapta: Romulus Zăroni, Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej (vorbind), Mihai Ralea, Miron Bele.

1 iunie: Autoritățile române înființează Universitatea Bolyai din Cluj, cu predare în limba maghiară, pentru a arăta bunăvoință în perspectiva Tratatului de Pace din 1947.
6 iunie: Regele Haakon al VII-lea al Norvegiei se întoarce în Norvegia.
18 iunie: Procesul celor șaisprezece.
24 iunie: Parada victoriei din Piața Roșie de la Moscova.
26 iunie: A fost semnată, la San Francisco, Carta Națiunilor Unite.

IulieModificare

16 iulie: "Trinity Test"

9 iulie: A fost citit, la Londra, în cadrul unei conferințe de presă, textul declarației ce punea bazele mișcării Pugwash (mișcare a oamenilor de știință pentru pace, dezarmare și securitate); inițiatorii mișcării au fost savanții Bertrand Russel și Albert Einstein, declarația fiind ultimul act pe care Einstein l-a semnat înainte de a muri.
13 iulie: A fost transportată prima bombă atomică în deșertul din New Mexico, fiind pregătită pentru primul test al unei bombe atomice.
16 iulie: În deșertul Alamogordo, SUA, a avut loc primul test al unei bombe atomice „Trinity Test", în care s-au folosit șase kilograme de plutoniu și care a declanșat o explozie echivalentă cu puterea a 19 kilotone de TNT; ca urmare a exploziei, suportul de lansare a fost pulverizat, iar nisipul, pe o rază de 700 metri, calcinat.
17 iulie: A avut loc Conferința de la Potsdam a șefilor de stat și guvern ai URSS, Marii Britanii și SUA, consacrată reglementării situației postbelice în Europa.
21 iulie: Președintele american Harry Truman a aprobat ordonanța prin care se aproba folosirea bombelor atomice.
26 iulie: Ultimatumul anglo–chino–american care solicita capitularea Japoniei.
30 iulie: Submarinul japonez I-58 aflat sub comanda lui Mochitsura Hashimoto scufundă vasul american USS Indianapolis. Comandamentul Forțelor Navale nu a avut cunoștință de scufundarea navei până când n-au fost reperați supraviețuitori trei zile și jumătate mai târziu. Din cei 1.196 membri ai echipajului au supraviețuit 321.

AugustModificare

9 august: Norul ciupercă provocat de explozia aruncării celei de-a doua bombe atomice deasupra orașului Nagasaki

6 august: Aviația americană lansează prima bomba atomică asupra localității japoneze Hiroshima. Bilanț: 140.000 decese.
6 august: Guvernul sovietic restabilește relațiile diplomatice cu România. Guvernele SUA și Angliei au condiționat reluarea relațiilor diplomatice de includerea în guvernul Petru Groza a unor reprezentanți ai PNL și PNȚ. Vor stabili relații diplomatice cu România la 5 februarie 1946.
8 august: URSS declară război Japoniei.
9 august: Aviația americană lansează cea de-a doua bomba atomică din istoria umanității asupra localității japoneze Nagasaki. Bilanț: 35.000 decese.
9 august: Uniunea Sovietică începe ofensiva împotriva Japoniei în regiunea Manciuriei controlată de japonezi.
15 august: Împăratul Hirohito anunță la radio capitularea Japoniei.
17 august: Proclamarea independenței de stat a Indoneziei. Sărbătoare națională.
20 august: Încurajat de faptul că președintele american Harry S. Truman a refuzat recunoașterea guvernului, regele Mihai I a somat guvernul dr. Petru Groza să demisioneze. În urma refuzului, a hotărât să nu mai semneze decretele de legi („greva regală" care va dura până la 6 ianuarie 1946).
23 august: Prima aniversare a loviturii de stat din august 1944 - care va deveni sărbătoare națională timp de 45 de ani. Regele, aflat la Sinaia în „grevă" nu participă.

SeptembrieModificare

2 sept: Semnarea capitulării Japoniei

2 septembrie: Semnarea actului privind capitularea necondiționată a Japoniei. Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945) .
2 septembrie: Ho Chi Minh promulgă Declarația Vietnameză de Independență și unește nordul cu sudul.
septembrie: Trupele române sunt primite triumfal în Capitală.
8 septembrie: Trupele americane ocupă sudul Coreei, Uniunea Sovietică ocupă nordul.
11 septembrie: Hideki Tōjō, prim-ministru al Japoniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, se sinucide pentru a evita confruntarea cu un tribunal pentru crime de război.
20 septembrie: Mahatma Gandhi și Jawaharlal Nehru cer trupelor britanice să părăsească India.
22 septembrie: Un grup de intelectuali români printre care dr. C.I Parhon, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, George Călinescu, Zaharia Stancu semnează un document de solidarizare cu manifestațiile de sprijinire a guvernului dr. Petru Groza.
23 septembrie: Apare săptămânalul literar, artistic, social, Lumea (până în ianuarie 1946), condus de G. Călinescu.

OctombrieModificare

15 octombrie: Fostul premier francez, Pierre Laval, este executat pentru trădare.
17 octombrie: Colonelul Juan Peron devine conducătorul Argentinei.
21 octombrie: Femeile din Franța și-au câștigat dreptul de vot.
24 octombrie: Este fondată ONU. 29 de națiuni fondatoare.

NoiembrieModificare

13 noiembrie: Charles de Gaulle este ales șef al guvernului povizoriu francez.
13 noiembrie: Războiul Rece: Statele Unite importă 88 de oameni de știință germani pentru a ajuta la producerea tehnologiei de rachete.
18 noiembrie: „Frontul patriotic" bulgar (comunist) obține 75% din voturi la alegerile generale.
20 noiembrie: Primul proces al criminalilor de război începe la Nuremberg. Procese împotriva a 22 de criminali naziști din al Doilea Război Mondial încep la Palatul de Justiție din Nuremberg. Verdictul se va da la 1 octombrie 1946.
29 noiembrie: Este declarată Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Această zi va fi celebrată ca zi națională până în 1990.

DecembrieModificare

4 decembrie: Cu 65 voturi pentru, Statele Unite aprobă aderarea Statelor Unite la ONU.
5 decembrie: Victorie a „Frontului patriotic" albanez (comunist) cu 93% din voturi.
27 decembrie: Pentru recunoașterea guvernului Petru Groza, britanicii și americanii cer inclusiv reprezentanți ai PNȚ și PNL.

NașteriModificare

7 ianuarie: Harald Alexandrescu, astronom român (d. 2005)
10 ianuarie: Rod Stewart (n. Roderick David Stewart), cântăreț britanic
22 ianuarie: Christoph Schönborn, cardinal austriac
4 februarie: Aureliu Manea, regizor de teatru (d. 2014)
6 februarie: Bob Marley, muzician jamaican (d. 1981);
2 martie: Nicolae Mischie, om politic român (d. 2018);
30 martie: Eric Clapton, chitarist englez
7 aprilie: Mircea Daneliuc, regizor român
13 aprilie: Judy Nunn, actriță și scriitoare australiană
29 aprilie: Hugh Hopper, basist englez (Soft Machine), (d. 2009)
9 mai: Marius Țeicu, compozitor român
14 mai: Yochanan Vollach, fotbalist israelian
15 mai: Duarte Pio, Duce de Braganza
19 mai: Wera Sæther, poetă norvegiană
19 mai: Pete Townshend, chitarist britanic
24 mai: Priscilla Presley, soția lui Elvis Presley
19 iunie: Aung San Suu Kyi, politiciană democrată din Birmania, laureată al Premiului Nobel
30 iunie: Dorin Tudoran, poet și jurnalist român
17 iulie: Alexandru II, Prinț Moștenitor al Iugoslaviei (n. Aleksandar Karađorđević)
29 iulie: Mircea Lucescu, jucător și antrenor de fotbal român
1 august: Tudor Gheorghe, cântăreț român de muzică folk
14 august: Ioan Chezan, muzician și dirijor român
11 septembrie: Franz Beckenbauer (n. Franz Anton Beckenbauer), fotbalist german
19 septembrie: Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania (d. 2008)
27 septembrie: Vasile Tărâțeanu, poet român
10 noiembrie: George Țărnea, poet român (d. 2003)
15 noiembrie: Anni-Frid Lyngstad, cântăreață suedeză de origine norvegiană
30 noiembrie: Radu Lupu, pianist român

DeceseModificare

IanuarieModificare

13 ianuarie: Zavaidoc (n. Marin Gheorghe Teodorescu), 48 ani, cântăreț român (n. 1896)

AprilieModificare

9 aprilie: Dietrich Bonhoeffer, 39 ani, pastor lutheran, opozant al regimului național-socialist (n. 1906)
9 aprilie: Wilhelm Canaris, 58 ani, șeful serviciului de spionaj militar german, Abwehr (n. 1887)
12 aprilie: Franklin Delano Roosevelt, 63 ani, al 32-lea președinte al SUA (1933-1945), (n. 1882)
13 aprilie: Ernst Cassirer, 70 ani, filosof german (n. 1874)
17 aprilie: Ion Pillat, 54 ani, poet, publicist român (n. 1891)
18 aprilie: Wilhelm de Wied, 69 ani, principele Albaniei (n. 1876)
28 aprilie: Benito Mussolini (n. Benito Amilcare Andrea Mussolini), 61 ani, dictator al Italiei (1934-1945), (n. 1883)
30 aprilie: Eva Braun, 33 ani, soția lui Adolf Hitler (n. 1912)
30 aprilie: Adolf Hitler, 56 ani, führer al Germaniei (1934-1945), (n. 1889)

MaiModificare

1 mai: Joseph Goebbels, 47 ani, ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist (n. 1897)
1 mai: Magda Goebbels, 43 ani, soția lui Joseph Goebbels (n. 1901)
23 mai: Heinrich Himmler, 44 ani, comandantul SS-ului german (n. 1900)
29 mai: Mihail Sebastian (n. Iosif Hechter), 37 ani, romancier, dramaturg român de etnie evreiască (n. 1907)

IulieModificare

12 iulie: Lipót Ács (n. Lipót Auerbach), 76 ani, scriitor, designer, pedagog maghiar (n. 1868)
20 iulie: Paul Valéry, 73 ani, poet francez (n. 1871)

AugustModificare

2 august: Pietro Mascagni, 81 ani, compozitor italian (n. 1863)
29 august: Constantin Tănase, 65 ani, actor român (n. 1880)

SeptembrieModificare

9 septembrie: Zinaida Nikolaevna Gippius, 75 ani, poetă simbolistă rusă (n. 1869)

NoiembrieModificare

21 noiembrie: Ellen Glasgow, 72 ani, scriitoare americană (n. 1873)

DecembrieModificare

28 decembrie: Theodore Herman Albert Dreiser, 74 ani, autor american (An American Tragedy), (n. 1871)

Premii NobelModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de 1945

Fizică: Wolfgang Pauli (Elveția)
Chimie: Artturi Ilmari Virtanen (Finlanda)
Medicină: Sir Alexander Fleming, Ernst Boris Chain, Sir Howard Walter Florey (Regatul Unit)
Literatură: Gabriela Mistral (Chile)
Pace: Cordell Hull (SUA)

Suverani, conducătoriModificare

EuropaModificare

Anglia: George al VI-lea (rege din dinastia Windsor, 1936-1952)
Austria: Karl Renner (președinte, 1945-1950)
Belgia: Charles de Flandra (regent, 1944-1950)
Bulgaria: Simeon al II-lea (țar din dinastia de Saxa-Coburg-Gotha, 1943-1946)
Cehoslovacia: Edvard Benes (președinte, 1935-1938, 1940-1948)
Danemarca: Christian al X-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1912-1947)
Elveția: Eduard von Steiger (președinte, 1945, 1951)
Finlanda: Kaarlo Gustav Emil Mannerheim (1944-1946; anterior, regent, 1918-1919)
Germania: Adolf Hitler (fuhrer, 1934-1945) și Karl Donitz (președinte, 1945)
Grecia: George al II-lea (rege din dinastia Glucksburg, 1922-1923, 1935-1947)
Irlanda: Douglas Hyde (președinte, 1938-1945) și Sean Thomas O Ceallaigh (O'Kelly) (președinte, 1945-1959)
Islanda: Sveinn Bjornsson (președinte, 1944-1952)
Italia: Victor Emmanuel al III-lea (rege din dinastia de Savoia, 1900-1946)
Iugoslavia: Petru al II-lea (rege din dinastia Karagheorghevic, 1934-1945) și Ivan Ribar (președinte, 1945-1953)
Liechtenstein: Franz Josef al II-lea (principe, 1938-1989)
Luxemburg: Charlotte (mare ducesă din dinastia de Nassau, 1919-1964)
Monaco: Louis al II-lea (principe, 1922-1949)
Norvegia: Haakon al VII-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1905-1957)
Olanda: Wilhelmina (regină din dinastia de Orania-Nassau, 1890-1948)
Polonia: Wladislaw Raczkiewicz (președinte, 1939-1945)
Portugalia: Antonio Oscar de Fragoso Carmona (președinte, 1928-1951)
România: Mihai I (rege din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, 1927-1930, 1940-1947)
Spania: Francisco Franco Bahamonde (președinte, 1936-1975)
Statul papal: Pius al XII-lea (papă, 1939-1958)
Suedia: Gustav al V-lea (rege din dinastia Bernadotte, 1907-1950)
Turcia: Ismet Inonu (președinte, 1938-1950)
Ungaria: Ferenc Szalasi (conducător național, 1944-1945)
Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922)

AfricaModificare

Africa de sud: Nicolaas Jacobus de Wet (administrator, 1943-1945)
Așanti: Prempeh al II-lea (așanteșene, 1931-1970)
Barotse: Yeta al III-lea (sau Litia) (litunga, 1916-1945) și Imwiko Lewanika (litunga, 1945-1948)
Benin: Akenzua al II-lea (obba, 1933-1978)
Buganda: Mutesa al II-lea (Edward William Frederick David Walugembe Mutehi Luwangula) (kabaka, 1939-1953, 1955-1966)
Bunyoro: Winyi al IV-lea (Tito Gafabusa) (mukama din dinastia Bito, 1924-1967)
Burundi: Mwambutsa al IV-lea Baciricenge (mwami din a patra dinastie, 1915-1966)
Egipt: Faruk (rege, 1936-1952)
Ethiopia: Ras Tafari Kadamawi (Haile Selassie I) (împărat, 1930-1974)
Kanem-Bornu: Umar Sanda Kiyarimi (șeic din dinastia Kanembu, 1937-1969)
Lesotho: Moshoeshoe al II-lea (Constantine Bereng Seeiso) (rege, 1940-1990, 1995-1996)
Liberia: William Vacanarat Shadrach Tubman (președinte, 1943/1944-1971)
Maroc: Sidi Mohammed ibn Youssef (Mohammed al V-lea) (sultan din dinastia Alaouită, 1927-1961)
Oyo: Adeniran (rege, 1945-1956)
Rwanda: Mutara al III-lea Rudahigwa (Charles) (rege, 1931-1959)
Swaziland: Sobhuza al II-lea (Mona) (rege din clanul Ngwane, 1899-1982)
Tunisia: Muhammad al VIII-lea ibn Muhammad (VI) al-Amin (bey din dinastia Husseinizilor, 1943-1957; suveran, din 1956)
Zanzibar: Halifa ibn Harrub (sultan din dinastia Bu Said, 1911-1960)

Asia (Orientul Apropiat)Modificare

Afghanistan: Muhammad Zahir Șah (rege din dinastia Barakzay, 1933-1973)
Arabia Saudită: Abd al-Aziz al II-lea ibn Abd ar-Rahman ibn Saud (emir, 1902-1953; sultan, din 1917; rege, din 1932)
Bahrain: Salman al II-lea ibn Hamad (emir din dinastia al-Khalifah, 1942-1961)
Iordania: Abd Allah (emir, 1921-1951; rege, din 1946)
Irak: Faisal al II-lea (rege din dinastia Hașemită, 1939-1958)
Iran: Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (șah din dinastia Pahlavi, 1941-1979; șahinșah, din 1967)
Kuwait: Ahmad ibn Jabir (II) (emir din dinastia as-Sabbah, 1921-1950)
Liban: Bișara al-Khoury (președinte, 1943-1952)
Oman: Said ibn Taimur (emir din dinastia Bu Said, 1932-1970)
Qatar: Abdullah ibn Kasim (emir din dinastia at-Thani, 1913-1949)
Siria: Șukri al-Kuwwatli (președinte, 1943-1949)
Turcia: Ismet Inonu (președinte, 1938-1950)
Yemen, statul Sanaa: al-Mutauakkil ala-l-lah Yahya ibn Muhammad (imam, 1904-1948; rege, din 1918)

Asia (Orientul Îndepărat)Modificare

Bhutan: Jigme Wang-chuk (rege din dinastia Wang-Chuk, 1926-1952)
Brunei: Ahmad Taj ad-Din (sultan, 1924-1950)
Cambodgea: Preah Bat Samdech Preah Norodom Sihanuk Varman Reach Harivong Uphato Sucheat Visothipong Akamohaborasrat Nikarodom Thammik Mohareachea-thireach Baromaneat Baromabopit Preah Chau Krung Kampuchea Thippadey (rege, 1941-1955)
China: Jiang Jieshi (Jiang Zhongsheng) (președinte, 1928-1931, 1943-1949)
Filipine: Sergio Osmena (președinte, 1944-1946)
India: Archibald Percival Wavell (vicerege, 1943-1945) și John Colville (vicerege, 1945-1947)
Indonezia: Ahmed Sukarno (președinte, 1945/1949-1967)
Japonia: Hirohito (împărat, 1926-1989)
Laos: Som Dak Phra Chao Sisavang Vong (rege, 1945-1959; anterior, rege în Laosul superior, 1904-1945)
Laos, statul Champassak: Chao Nguy (Tiao Ratsadanay) (rege, 1900-1946; guvernator, din 1907)
Laosul superior: Som Dak Phra Chao Sisavang Vong (rege, 1904-1945; ulterior, rege în Laos, 1945-1959)
Maldive: Nur ad-Din Hassan Iskandar (sultan, 1935-1945) și Abdul-Majid Didi (sultan, 1945-1952)
Mataram (Jogjakarta): Abd ar-Rahman Amangkubowono al IX-lea (Hamanku Buwono, Senepati Injatigo Abd ar-Rahman Saiydi Pandogorno Halifa) (sultan, 1940-1949)
Mataram (Surakarta): Pakubowono al XI-lea (Senapati Ingaloyo Abd ar-Rahman Saiyid ad-Din Panolugono) (sultan, 1939-1945) și Pakubuwono al XII-lea (sultan, 1945-1949)
Mongolia: Goncighiin Bumatende (președinte, 1940-1953)
Nepal, statul Gurkha: Tribhuvana Bir Bikram Jang Bahadur Șah Bahadur Șamșir Jang Deva (rege, 1911-1950, 1951-1955)
Thailanda, statul Ayutthaya: Pra Paramindra Maha Ananda Mahidol (Rama al VIII-lea (rege din dinastia Chakri, 1935-1946)
Tibet: Ngag-dbang bLo-bzang bsTan-dsin rgya-mtsho (dPa-bo Dongrub) (dalai lama, din 1939)
Tibet: Panchen bLo-bzang P'rin-las lHun-grub Ch'os-kyi rgyal-mtshan (Choskyi Gyaltsen) (panchen lama, din 1940)
Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922)
Vietnam, statul Annam: Bao Dai (Nguyen Vinh-Thuy) (împărat din dinastia Nguyen, 1926-1945; ulterior, șef al statului în Vietnamul de sud, 1949-1955) și Ho Și Min (Nguyen Ai Quoc) (președinte, 1945-1969)

AmericaModificare

Argentina: Edelmiro Julian Farrell (președinte, 1944-1946)
Bolivia: Gualbert Villaroel (președinte, 1944-1946)
Brazilia: Getulio Dornelles Vargas (președinte, 1930-1945, 1951-1954; dictator, din 1937) și Jose Linhares (președinte, 1945-1946)
Canada: Alexander A. F. Cambridge (guvernator general, 1940-1946)
Chile: Juan Antonio Rios Morales (președinte, 1942-1946)
Columbia: Alfonso Lopez Pumarejo (președinte, 1934-1938, 1942-1945) și Mariano Ospina Perez (președinte, 1945-1949)
Costa Rica: Teodoro Picado Michalski (președinte, 1944-1948)
Cuba: Ramon Grau San Martin (președinte, 1933-1934, 1944-1948)
Republica Dominicană: Rafael Leonidas Trujillo y Molina (președinte, 1930-1938, 1942-1952)
Ecuador: Jose Maria Velasco Ibarra (președinte, 1934-1935, 1944-1947, 1952-1956, 1960-1961, 1968-1972)
El Salvador: Osmin Aguirre y Salinas (președinte, 1944-1945) și Salvador Castaneda Castro (președinte, 1945-1948)
Guatemala: Juan Jose Arevalo Bermejo (președinte, 1945-1951)
Haiti: Elie Lescot (președinte, 1941-1946)
Honduras: Tiburcio Carias Andino (președinte, 1933-1948)
Mexic: Manuel Avila Camacho (președinte, 1940-1946)
Nicaragua: Anastasio Somoza Garcia (președinte, 1937-1946, 1950-1956)
Panama: Ricardo Adolfo de la Guardia (președinte, 1941-1945) și Enrique Adolfo Jimenez (președinte, 1945-1948)
Paraguay: Higinio Morinigo (președinte, 1940-1948)
Peru: Manuel Prado y Ugarteche (președinte, 1939-1945, 1956-1962) și Jose Luis Bustamante y Rivero (președinte, 1945-1948)
Statele Unite ale Americii: Franklin Delano Roosevelt (președinte, 1933-1945) și Harry S. Truman (președinte, 1945-1953)
Uruguay: Juan Jose de Amezaga (președinte, 1943-1947)
Venezuela: Isaias Medina Angarita (președinte, 1941-1945) și Romulo Gallegos (președinte, 1945-1948)

OceaniaModificare

Australia: Alexander Gore Arkwright Hore-Ruthven (guvernator general, 1936-1945) și Henry William Frederick Albert de Gloucester (guvernator general, 1945-1947)
Noua Zeelandă: Cyrill Louis Norton Newall (guvernator general, 1941-1946)
Tonga: Salote Tupou a III-a (regină, 1918-1965)

^ Cifrele „oficiale", dar ele nu sunt în chip necesar și demne de încredere. Vezi, de pildă, U.N. Economic Bulletin of Europe, noiembrie 1961.

^ Ghița Ionescu - Comunismului în România, Ed. Litera, 1994

[1]

[2]