Frans Sammut

Date personale
Frans Sammut

Născut	19 noiembrie 1945 Zebbug^⁠(d), Western Region (Punent)^⁠(d), Malta
Decedat	4 mai 2011 (65 de ani)^[1] Malta
Copii	Mark A. Sammut[*]
Cetățenie	Malta
Ocupație	scriitor
Limbi vorbite	Limba malteză
Activitate
Studii	Universitatea din Perugia Universitatea din Malta[] Kulleġġ ta' San Alwiġi[]
Opere semnificative	Bonaparti à Malte[][[Bonaparti à Malte \|]]*
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text

Frans Sammut (n. 19 noiembrie 1945, Zebbug^⁠(d), Western Region (Punent)^⁠(d), Malta – d. 4 mai 2011, Malta)^[2] a fost un romancier și un scriitor maltez de non-ficțiune.^[3]

Viața

Frans Sammut la mijlocul lui 2010

Frans Sammut s-a născut în Zebbug, Malta^[2]. A studiat la Școala Primară din Zebbug, apoi la Colegiul St. Aloysius, la Colegiul Corpului Didactic S.t Michael's College, la Universitatea din Malta (BA, S.Th.Dip. / Diplomă în Teologie Sacră, M Ed.) și la Universitatea din Perugia (Diplomă pentru predarea limbii italiene în străinătate).

Sammut a obținut prima recunoaștere la sfârșitul anilor 1960, când a co-fondat Moviment Qawmien Letterarju (Mișcarea literară Revival). Mai târziu, (el) a fost secretar al Akkademja tal-Malti (Academia de limbă malteză).

Sammut și-a încheiat cariera în educație ca director de școală Din1996 până1998 a fost consultantul cultural al Primului Ministru din Malta. A fost căsătorit cu Catherine Cachia, cu care a avut doi fii, Mark și Jean-Pierre.

Lucrări

A publicat numeroase lucrări, inclusiv romanele best-seller Il-Gaġġa (Colivia), care a stat la baza filmului Gaġġa din1971, regizat de Mario Philip Azzopardi^[4], Samuraj care a câștigat Premiul Rothmans^[2], dar și Paceville, care a câștigat Medalia Literară a Guvernului[1] sau Il-Ħolma Maltija (Visul maltez), despre care criticul literar Norbert Ellul-Vincenti a scris, „nu există nimic de amploarea acestui roman în literatura malteză." [necesită citare] Fostul prim-ministru și dramaturg Alfred Sant a considerat că acest roman este „capodopera"^[5] lui Sammut, iar scriitoarea și poeta britanică Marjorie Boulton l-a numit „o lucrare colosală".^[6]

Frans Sammut în anii 1970.

Sammut a publicat, de asemenea, și colecții de povestiri scurte: Labirint (Labirint), Newbiet (Anotimpuri) și Ħrejjef Żminijietna (Povești din timpurile noastre).

Lucrările sale de non-ficțiune includ: Ir-Rivoluzzjoni Franċiża: il-Ġrajja u t-Tifsira (Revoluția franceză: Istorie și Semnificație), Bonaparti f'Malta (Bonaparte în Malta), a cărei traducere în limba franceză, Bonaparte à Malte, a fost publicată în 2008, dar și Despre Codul lui Da Vinci (2006), un comentariu bilingv (în engleză și malteză) al bestseller-ului internațional. El a editat, de asemenea, Lexiconul lui Mikiel Anton Vassalli.

Fedra, 1978.

Vassalli († 1829) este considerat părintele limbii malteze. În 2006, traducerea realizată de Sammut la opera lui Vassalli Motti, Aforismi e Proverbii Maltesi (Cuvinte, aforisme și proverbe malteze) a fost publicată ca Għajdun il-Għaqal, Kliem il-Għerf u Qwiel Maltin. În 2007, traducerea operei sale Il-Ħolma Maltija (La Malta Revo) a reprezentat Malta în Colecția Esperanto de opere literare clasice publicate de Books Mondial din New York. În 2008, romanul său Il-Gaġġa a fost publicat pentru a cincea oară. În 2009, Sammut a prezentat o reinterpretare revoluționară a poemului lui Pietru Caxaro „Xidew il-qada" (cunoscutși ca Il Cantilena), cel mai vechi document scris în limba malteză.^[7]

Fostul rector al Universității din Malta, profesorul de filosofie și eminentul intelectual maltez Peter Serracino Inglott a spus:

„Geniul lui Sammut a constat în capacitatea sa de a transforma, asemeni unui bufon voltairian, un personaj istoric într-un fel de vector carnavalesc al unei măști, în mod ironic, mai mare decât viața. Cititorul este făcut să se bucure de partea opusă a personalităților, de obicei, privite cu solemnitate absolută. Cititorul zâmbește ca un complice la îndoielile, alunecările și tergiversările lor. Trecerea stilistică de la narațiunea istorică la ficțiune este, probabil, cea mai mare provocare pe care o întâmpină orice fel de traducător.^[8]”

Ultimele cuvinte

Ultimele cuvinte celebre ale lui Frans Sammut au fost: „Eu și soția mea ar trebui să mergem la Ierusalim, dar se pare că planurile s-au schimbat. Mă duc acum în Ierusalimul ceresc ".^[9]

Serracino Inglott a reacționat astfel la aceste cuvinte: „Am realizat atunci că, uneori, lacrimile și râsul sunt interschimbabile."^[8]

Premiul literar al Guvernului Maltei decernat lui Frans Sammut pentru romanul Paceville

Premiul literar al Guvernului Maltei decernat lui Frans Sammut pentru Il-Ħolma Maltija

Bibliografie

Labirint u Stejjer Oħra [Labirintul și alte povestiri] (povestiri) 1968
Il-Gaġġa [Colivia] 5 ediții (roman) 1971 - transpus într-un film, Gaġġa [Colivia], regizat de Philip Mario Azzopardi 1971
Logħba Bejn Erbgħa [Un joc între patru persoane] (povestea pe scurt) 1972
Samuraj [Samurai] 3 ediții (roman) 1975
Kristu fil-Poeżija Maltija 1913-1973 [Hristos în poezia malteză 1913-1973] (disertație nepublicată, Universitatea din Malta) 1977
Fedra [Phèdre de Racine] 1978
Il-Qtil fi Sqaq il-Ħorr [Crimă în Cinstit Alle] (povestea pe scurt) 1979
Il-Proċess Vassalli [Procesul Vassalli] (joc) 1980
Il-Mixja tal-Ħaddiem lejn il-Ħelsien [Marșul muncitorului spre libertate] (analiză politologică) 1982
Ir-Rivoluzzjoni Franċiża: il-Ġrajja u t-Tifsira [Revoluția franceză: Istorie și Semnificație] (istorie) 1989
Paceville (roman) 1991
Letteratura [Literatura] (critică literară) 1992
Il-Ħolma Maltija [Visul maltez] (roman) din 1994, 2012^[10], tradus în limba esperanto ca La Malta Revo, publicat în New York, 2007
Bonaparti f'Malta [Bonaparte în Malta] (istorie), 1997, tradus în franceză ca Bonaparte à Malte, 2008
Newbiet [Anotimpurile] (povestiri) 1998 (Ilustrații: Giovanni Caselli)
Ħrejjef Żminijietna [Povești din timpurile noastre] (povestiri) 2000 (Ilustrații: Giovanni Caselli)
Dun Ġorġ: Il-Bniedem tal-Poplu [Tatăl George: un om al poporului] (teme istorice și religioase) 2001
Ġrajjet Ħaż-Żebbuġ [O istorie a Ħaż-Żebbuġ] (istorie) (traducere din originalul lui Dun Salv Ciappara) 2001
Lexicon (de Vassalli Anton Mikiel) 2002
Għala Le għall-UE [De ce NU pentru UE] (analiză politică) 2003
Ħarsa mill-qrib lejn ħajjet San tiegħu Filep u l-Kult [O privire către St. Filip: Viața sa și devotamentul față de el] (teme istorice și religioase) 2004
On The Da Vinci Code / Dwar The Da Vinci Code [Asupra Codului lui Da Vinci] (critică literară) 2006
Għajdun il-Għaqal, Kliem il-Għerf u Qwiel Maltin [Axiome, Aforisme și Proverbe malteze] (traducere din originalul lui Mikiel Anton Vassalli) 2006
I Giovanniti: La Storia dei Cavalieri di Malta [The History of the Knights of Malta] (history) 2006, published in 2015 (Bonfirraro Editore, Italy)^[11]
Alfred Sant: Il-Viżjoni għall-Bidla [Alfred Sant: o viziune pentru schimbare^[12]] (analiză politică) 2008
Introducere în dicționarul lui Baron Vincenzo Azopardi în care este analizată „Cantilena" lui Caxaro (critică literară, lingvistică) 2009

Note

^ http://www.independent.com.mt/news.asp?newsitemid=124627 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ ^a ^b ^c Attard, Elaine (5 mai 2011). „Frans Sammut passes away”. The Malta Independent. Arhivat din original la 12 ianuarie 2012. Accesat în 5 mai 2011.
^ Le Petit Futé, 9th Ed, 2009-2010, Paris, p. 70.
^ Aquilina, Sandra (12 martie 2007). „Portrait of the artist”. The Malta Independent'. Arhivat din original la 22 iulie 2011. Accesat în 5 mai 2011.
^ Sant, Alfred (4 mai 2011). „Frans Sammut: A Man of Courage”. maltastar.com. Accesat în 5 mai 2011.
^ „Maltese works in Esperanto”. The Malta Independent. 2007-09-02. Arhivat din original la 2012-01-12. Accesat în 15 mai 2011. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
^ Sant, Toni (19 aprilie 2009). „New interpretation to oldest written document in Maltese”. maltamediaonline.com'. Arhivat din original la 11 ianuarie 2012. Accesat în 15 mai 2011.
^ ^a ^b Serracino Inglott, Peter (15 mai 2011). „Inheritance of icons”. The Sunday Times (Malta). Accesat în 25 mai 2011.
^ Sammut, Mark A. (15 mai 2011). „Frans Sammut”. The Sunday Times (Malta). Accesat în 25 mai 2011.
^ , franssammut.info http://franssammut.info/?page_id=34 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ „copie arhivă”. Arhivat din original la 5 noiembrie 2015. Accesat în 5 noiembrie 2015.
^ „copie arhivă”. Arhivat din original la 15 martie 2012. Accesat în 6 iulie 2011.

Legături externe

[998e951bc903f9f296ceb9f71fb242b6-1] ttp://www.independent.com.mt/news.asp?newsitemid=124627 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[obit-2] Attard, Elaine (5 mai 2011). „Frans Sammut passes away”. The Malta Independent. Arhivat din original la 12 ianuarie 2012. Accesat în 5 mai 2011.

[3] Le Petit Futé, 9th Ed, 2009-2010, Paris, p. 70.

[sandra-4] Aquilina, Sandra (12 martie 2007). „Portrait of the artist”. The Malta Independent'. Arhivat din original la 22 iulie 2011. Accesat în 5 mai 2011.

[sant-5] Sant, Alfred (4 mai 2011). „Frans Sammut: A Man of Courage”. maltastar.com. Accesat în 5 mai 2011.

[boulton-6] „Maltese works in Esperanto”. The Malta Independent. 2007-09-02. Arhivat din original la 2012-01-12. Accesat în 15 mai 2011. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)

[cantilena-7] Sant, Toni (19 aprilie 2009). „New interpretation to oldest written document in Maltese”. maltamediaonline.com'. Arhivat din original la 11 ianuarie 2012. Accesat în 15 mai 2011.

[PSI-8] Serracino Inglott, Peter (15 mai 2011). „Inheritance of icons”. The Sunday Times (Malta). Accesat în 25 mai 2011.

[MAS-9] Sammut, Mark A. (15 mai 2011). „Frans Sammut”. The Sunday Times (Malta). Accesat în 25 mai 2011.

[10] , franssammut.info http://franssammut.info/?page_id=34 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[11] „copie arhivă”. Arhivat din original la 5 noiembrie 2015. Accesat în 5 noiembrie 2015.

[12] „copie arhivă”. Arhivat din original la 15 martie 2012. Accesat în 6 iulie 2011.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]