Evenimente  • Nașteri  • Decese


 · Secolul XIXSecolul XXSecolul XXI ·
 · Anii 1970 · Anii 1980Anii 1990Anii 2000 · Anii 2010 ·
◄◄ ·  · 1991 · 1992 · 1993 · 1994 · 199519961997 · 1998 · 1999 · 2000 · 2001 ·  · ►►


Cronologie tematică: Conducători de stat  • Astronomie  • Cinematografie  • Informatică  • Literatură  • Muzică  • Sport  • Știință  • SF  • Teatru  • TV

1996 (MCMXCVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni. A fost desemnat:

  • Anul Internațional pentru eradicarea sărăciei.
1996 în alte calendare
Ab urbe condita 2749
Calendarul armean 1445
ԹՎ ՌՆԽԵ
Calendarul Bahá'í 152 / 153
Calendarul bengalez 1402 / 1403
Calendarul berber 2946
Calendarul bizantin 7504 / 7505
Calendarul budist 2540
Calendarul burmez 1358
Calendarul chinezesc 4692 / 4693
Calendarul coptic 1712 / 1713
Calendarul ebraic 5756 / 5757
Calendarul etiopian 1988 / 1989
Calendarul republican francez CCIV / CCV
204 / 205
Calendarul hindus
Vikram Samvat 2051 / 2052
Shaka Samvat 1918 / 1919
Calendarul iranian 1374 / 1375
Calendarul islamic 1416 / 1417
Calendarul japonez Heisei 8
(平成8年)
Calendarul coreean
Era Dangun 4329
Era Juche 85
Calendarul minguo ROC 85
民國85年
Calendarul seleucid 2307 / 2308
Calendarul tailandez 2539

EvenimenteModificare

 
21 ianuarie: Ultimul test nuclear francez din atolul Mururoa, declanșează proteste în întreaga lume împotriva președintelui Jacques Chirac.
 
29 noiembrie: Emil Constantinescu devine al 3-lea președinte al României.

IanuarieModificare

FebruarieModificare

  • 3 februarie: Petre Roman, liderul PD, își anunță candidatura la Președinția României.
  • 7 februarie: Comisia parlamentară de control a activității SRI s-a pronunțat în cazul Corneliu Vadim Tudor: liderul PRM a încălcat legea publicând în revista România Mare documente secrete care afectează siguranța națională.[2]
  • 8 februarie: Hans van den Brock, comisar al UE pentru relațiile cu Europa de est, întors la Bruxelles după vizite în România și Slovacia declară că aceste țări nu vor fi neapărat printre țările care vor începe negocierile de aderare la UE anul viitor, deoarece reformele economice și politice n-au înregistrat progrese concludente.[2]
  • 9 februarie: Victor Ciorbea este desemnat drept candidatul CDR la postul de primar general al Bucureștiului.
  • 10 februarie: Supercalculatorul Deep Blue, fabricat de IBM, l-a înfrânt la șah pe campionul mondial Garry Kasparov. Totuși, pe 17 februarie scorul final va fi de 4-2 pentru Kasparov.
  • 14 februarie: Biblioteca Apostolică a Vaticanului aprobă pentru Arhivele Statului român microfilmarea unor documente referitoare la istoria României.
  • 17 februarie: Ilie Năstase își anunță candidatura pentru funcția de primar general al Capitalei din partea PDSR.
  • 26 februarie: Parlamentul dezbate moțiunea inițiată de Opoziție, privind criza energetică. Senatorii au respins moțiunea cu 63 voturi pentru (erau necesare 72 de voturi pentru ca moțiunea să fie adoptată), însă deputații i-au dat câștig de cauză (150 voturi pentru, 124 voturi contra).[3]

MartieModificare

  • 20 martie: Începe scandalul „vacii nebune”, odată cu anunțul că bovinele atinse de ESB pot transmite omului maladia Kreutzfeldt-Jakob.
  • 22 martie: La ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării se apreciază că principalii factori care primejduiesc siguranța națională sunt: infracționalitatea economico-financiară, crima organizată, corupția, traficul ilicit de arme și stupefiante.[4]
  • 28 martie: La propunerea PAC, Ilie Ilașcu a fost propus drept candidat la Premiul Nobel pentru Pace pe 1996. Liderul PAC, Nicolae Manolescu, afirmă că această candidatură a fost acceptată de către comitetul Nobel din Norvegia.[4]
  • 30 martie: La Congresul extraordinar al PNL, Radu Câmpeanu, președintele partidului, este desemnat candidat la Președinția României.

AprilieModificare

  • 5 aprilie: Traian Băsescu, deputat PD de Vaslui, își anunță demisia din Parlamentul României pentru a nu mai beneficia de imuniate parlamentară și a se pune la dispoziția Parchetului General în vederea soluționării unor dosare în care a fost implicat.[5]
  • 9 aprilie: Șefului Statului Major al Armatei, Dumitru Cioflină, declară că dacă comunistul Ghennadi Ziuganov va câștiga alegerile prezidențiale din Rusia, România ar trebui să se orienteze către o alianță regională extra-NATO a țărilor fostului Tratat de la Varșovia. Președinția, MAPN și MAE vor preciza că ipoteza lui Cioflină nu corespunde obiectivelor politicii externe a României pentru care integrarea în NATO reprezintă o prioritate indiscutabilă.[5]
  • 12 aprilie: Se dă publicității un sondaj de opinie în legătură cu preferințele pentru viitorul președinte al României: Ion Iliescu - 29%; Emil Constantinescu - 15%; Petre Roman -12%; C.V. Tudor - 4%; Gheorghe Funar - 2%; Nicolae Manolescu - 1%; Teodor Meleșcanu - 1%; Adrian Năstase - 1%: Adrian Păunescu - 1%; indeciși - 32%.[5]
  • 12 aprilie: Ion Cioabă, autoproclamatul rege internațional al romilor, îi propune generalului Nicolae Nițu, comandantul Poliției Capitalei, să candideze la funcția de primar general al Bucureștiului pentru care îl vor vota romii săi, admiratori ai calităților celui pe care-l numesc cu afecțiune „tata Nițu“.[5]
  • 17 aprilie: A fost inaugurat oficial primul reactor al Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă care va furniza pentru început 8% din necesarul energetic al țării. România devine prima țară din Europa de Est care deține acest gen de centrală.
  • 21 aprilie: În urma cererii de ridicare a imunității parlamentare a lui Corneliu Vadim Tudor de către Ministerul justiției, pentru 11 dosare dintre care 10 au ca obiect calomnierea unor personalități ale vieții politice și culturale, iar cel de-al 11-lea ofensă adusă autorităților (acuzații l adresa lui Ion Iliescu și Virgil Măgureanu), senatorii au votat (85 voturi pentru și 39 împotrivă) ridicarea imunității parlamentare.[6]
  • 22 aprilie: Consiliul Național Palestinian și-a deschis lucrările, după 32 de ani de exil.
  • 22 aprilie: Războiul din Kosovo. Război etnic în Kosovo, Iugoslavia (1996-1999) în care au fost implicați 20 beligeranți.

MaiModificare

  • 3 mai: Javier Solana, secretarul general al NATO, la capătul unui turneu prin mai multe țări central și est europene (Cehia, Slovacia, Slovenia, Albania, Bulgaria), efectuează cea mai scurtă vizită – de numai 6 ore – la București. Declară în privința extinderii spre est a NATO că „nu s-a luat încă nici o decizie, negocierile continuă și aderarea depinde de voința fiecărei țări”.[7]
  • 4 mai: Se încheie etapa depunerii candidaturilor pentru alegerile locale din 2 iunie. Pentru primăria generală a Bucureștiului există 47 de candidaturi.
  • 4 mai: Ion Iliescu promulgă legea prin care se acordă privilegii celor care au participat direct între 16-25 decembrie 1989 la luptele care au dus la victoria Revoluției.
  • 4 mai: Dan Iosif, președintele onorific al organizației revoluționarilor din decembrie 1989 declară că membrii organizației îl sprijină necondiționat pe Ion Iliescu în alegerile preziențiale. În același timp, nemulțumit că revoluționarii nu au fost puși pe lista PDSR pe locuri eligibile la alegerile locale, declară că dacă negocierile nu vor avea rezultatele scontate, vor boicota PDSR încercând să lămurească electoratul că între Ion Iliescu și PDSR nu există nici o legătură.[7]
  • 20 mai: Căpitanul SRI, Constantin Bucur, a făcut publice niște înregistrări ale unor convorbiri telefonice despre care a afirmat că au fost realizate ilegal de SRI. Este trecut în rezervă și se dispune începerea urmăririi penale în cazul său pentru încălcarea Legii privind siguranța națională și încălcarea articolului privind divulgarea secretului profesional.[7]
  • 23 mai: Ion Iliescu se întâlnește la Cotroceni cu liderii partidelor parlamentare. S-a convenit ca pragul electoral pentru alegerile parlamentare să fie de 5%, prag susținut de PDSR, CDR, PL'93 și UDMR. PAC, PUNR, PSM și PNLCD s-au pronunțat pentru păstrarea pragului electoral de 3%.[8]
  • 23 mai: Se dă publicității sondajul IMAS privitor la postul de primar general al Capitalei. Victor Ciorbea (CDR) - 35,4%; Ilie Năstase (PDSR) - 32,8%; Anton Vătășescu (USD) - 11,8%; Doru Viorel Ursu (independent) - 8,5%; Dinu Patriciu (PL’93) - 4,5%. Bucureștenii se vor prezenta la vot în proporție de 76%.[8]

IunieModificare

  • 2 iunie: Primul tur al alegerilor locale în România. Prezență la vot 56,47%.
  • 4 iunie: După primele estimări ale rezultatelor la alegerile locale, Gheorghe Funar la Cluj-Napoca și-a anunțat victoria. Suporterii liderului PUNR au scandat „Nu-i valută ca dolaru’/și primar ca și Funaru.[9]
  • 5 iunie: Se stabilește ca data alegerilor parlamentare și prezidențiale să fie 3 noiembrie, iar pragul pentru accesul partidelor în Parlament să rămână 3%. CDR și PD au propus pragul de 5%, dar celelalte partide, în frunte cu PDSR, au impus vechiul prag de 3%.
  • 8 iunie: Miron Mitrea, vicepreședintele PDSR, anunță că „Ion Iliescu a decis ca PDSR să strângă semnături pentru candidatura sa la un nou mandat pentru prezidențialele din toamnă”.
  • 11 iunie: La o conferință de presă Adrian Năstase, președintele executiv al PDSR, apare îmbrăcat cu un tricou alb pe scrie cu negru Ilyescu. Tricoul este un cadou pentru PDSR de la caricaturistul Mihai Stănescu.
  • 11 iunie: Mădălin Voicu, liderul romilor, a declarat că nu va fi liniște în București dacă Victor Ciorbea va fi ales primar, deoarece romii îl doresc în această funcție pe Ilie Năstase, iar cu Victor Ciorbea nu vor colabora.[9]
  • 12 iunie: Curtea Supremă de Justiție îl pune în libertate, după 1 an și jumătate de detenție, pe Ion Stoica, fostul patron al jocului „Caritas“. Curtea îl scoate de sub acuzația de bancrută frauduloasă și îl condamnă la un an și jumătate închisoare pentru fals intelectual, dar, constatând că acesta și-a ispășit deja pedeapsa, îl eliberează.[9]
  • 16 iunie: Al doilea tur al alegerilor locale în România. Alegătorii se prezintă la urne acolo unde candidații pentru posturile de primari n-au obțint majoritatea absolută la primul tur de scrutin (municipiul București plus alte 49 de municipii) și unde participarea la vot a fost mai mică decât jumătate (16 municipii).
  • 17 iunie: Biroul Electoral Central al municipiului București comunică că prezența la vot a fost de 53,79% și câștigătorul postului de Primar General al Capitalei este candidatul CDR, Victor Ciorbea, pentru care au votat 56,74% dintre alegători. Contracandidatul său, susținut de PDSR, Ilie Năstase, a obținut 43,26% din voturi. Posturile de primari ai sectoarelor Capitalei au fost câștigate de candidații CDR, cu excepția sectorului 1 unde a ieșit învingător independentul George Pădure (55,77% din voturi).
  • 30 iunie: Echipa națională de fotbal a Germaniei învinge echipa națională de fotbal a Cehiei cu scorul de 2-1 și câștigă Euro 1996.

IulieModificare

  • 5 iulie: Banca Națională a României a hotărât să trimită instanței judecătorești situația financiară a băncilor Dacia Felix și Credit Bank pentru a se hotărî lichidarea sau redresarea acestora. Sunt primele bănci mari în faliment și cu președinți arestați.
  • 5 iulie: Oaia Dolly, primul mamifer clonat din celule adulte, s-a născut la Roslin Institute în Midlothian, Scoția. Dolly a murit pe 14 februarie 2003.
  • 8 iulie: Martina Hingis devine cea mai tânără persoană (15 ani și 282 zile) din istoria Wimbledonului care câștigă turneul la dublu femei.
  • 11 iulie: Ziarul Evenimentul zilei publică lista celor șapte care au împrumutat de la băncile Dacia Felix și Credit Bank uitând să mai dea înapoi, suma de 1.570,9 miliarde lei, aducându-le în pragul falimentului. Printre aceștia: Sever Mureșan - 1.178 miliarde lei și Ilie Alexandru - 20,9 miliarde lei.[10]
  • 19 iulie: Jocurile Olimpice de vară de la Atlanta, Georgia, SUA, sunt deschise de președintele Bill Clinton. România se clasează pe locul 14, cu patru medalii de aur, patru de argint și șase de bronz.
  • 19 iulie: Unul dintre motivele pentru care mai mulți congresmeni americani au pledat pentru a se amâna acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate, pe bază permanentă României, a fost acela că în anul electoral 1996 forțele politice din România pot folosi acest succes al politicii externe pentru a câștiga capital electoral și a influența rezultatele alegerilor. Mircea Geoană, ambasadorul României în Statele Unite a transmis însă americanilor promisiunea oficialităților de la București că acest lucru nu se va întâmpla.[11] Legea a fost votată de Senatul american.
  • 20 iulie: Adrian Păunescu, candidatul PSM la Președinția țării, este primul care își începe campania electorală, printr-un miting la Craiova, în compania cenaclului „Totuși iubirea”. A promis că va asigura dreptul la muncă pentru toți, un salariu mediu de 200 dolari, 300.000 de apartamente noi construite în 4 ani, 600.000 de noi locuri de muncă, etc.[12]
  • 22 iulie: Ion Iliescu declară că întârzierea acordării clauzei s-a datorat și unor oameni politici ai Opoziției care au făcut propagandă, în străinătate, împotriva acordării clauzei și că Emil Constantinescu, deși a fost în America, n-a făcut nimic pentru ca România să primească clauza.[11] Nicolae Văcăroiu a precizat și el că obținerea clauzei este un succes al guvernării sale.[11]
  • 22 iulie: În incinta Camerei Reprezentanților a Congresului Statelor Unite a avut loc o conferință de presă la care au fost făcute publice două scrisori ale unor congresmeni americani. Președintele Comisiei de Securitate și Cooperare în Europa îi transmite lui Ion Iliescu dezamăgirea sa provocată de atitudinea șefului statului român și a primului-ministru care au încălcat promisiunea de a nu folosi acordarea clauzei în luptele electorale. A doua scrisoare este adresată lui Emil Constantinescu în care se precizează „Din discuțiile anterioare purtate cu dvs. știam că nu sunteți împotriva acordării clauzei pentru România și acesta a fost un motiv important pentru care am votat legea“.[11] Anumiți congresmeni intervin pe lângă președintele Clinton pentru ca acesta să nu promulge legea prin care se acordă clauza României.[11]
  • 24 iulie: Ion Iliescu îi invită la Cotroceni pe Emil Constantinescu și Petre Roman și reușește să-i convingă să semneze împreună o declarație în care s-a consemnat: clauza „a fost acordată României și poporului român și este, deopotrivă, rezultatul demersurilor oficialităților și ale forțelor politice de opoziție.[11] Iliescu este numit de presă Hopa-Ionică.[11]
  • 27 iulie: O bombă a explodat la Jocurile Olimpice de la Atlanta, SUA, unde o persoană a murit si alte 111 au fost rănite.
  • 31 iulie: Se dă publicității un sondj CURS inițiat de Fundația Soros pentru o Societate Deschisă cu următoarele rezultate: CDR - 33%; PDSR - 29%; USD - 12%; UDMR - 6%; PSM - 4%; PRM - 4%; PUNR - 4%; PAC- 3%; PDAR - 2%; PL’93 - 2%; PS - 1% iar pentru președinție: Ion Iliescu - 33%; Emil Constantinescu - 23%; Petre Roman - 16%; Corneliu Vadim Tudor - 3%; Gheorghe Funar - 2%; Adrian Păunescu - 1%; Alte personalități - 3%; Nu știu - 19%.[11]

AugustModificare

  • 1 august: A intrat în vigoare, în mod oficial, programul efectiv de Parteneriat Individualizat România - NATO.
  • 3 august: Președintele Statelor Unite, Bill Clinton, a semnat legea prin care se acordă clauza națiunii celei mai favorizate pentru România, în regim permanent. Președintele american a sublinit că s-a acordat clauza pentru progresele înregistrate de România pe drumul reformelor democratice.
  • 6 august: NASA anunță că meteoritul ALH 84001, care provine de pe Marte, conține forme de viață primitivă, s-au descoperit substanțe minerale care de obicei, pe Terra, sunt de origine biologică.
  • 28 august: La Palatul Copiilor din Capitală are loc lansarea oficială a candidaturii lui Ion Iliescu pentru un nou mandat prezidențial.

SeptembrieModificare

OctombrieModificare

NoiembrieModificare

 
În România se emite bacnota de 50.000 lei.

DecembrieModificare

NedatateModificare

NașteriModificare

DeceseModificare

Premii NobelModificare

NoteModificare

  1. ^ Ștefănescu, Domnița. Doi ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor 1995-1997. Mașina de Scris. p. 147. 
  2. ^ a b Ștefănescu, Domnița. Doi ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor 1995-1997. Mașina de Scris. p. 155. 
  3. ^ Ștefănescu, Domnița. Doi ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor 1995-1997. Mașina de Scris. p. 160. 
  4. ^ a b Ștefănescu, Domnița. Doi ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor 1995-1997. Mașina de Scris. p. 168. 
  5. ^ a b c d Ștefănescu, Domnița. Doi ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor 1995-1997. Mașina de Scris. p. 172. 
  6. ^ Ștefănescu, Domnița. Doi ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor 1995-1997. Mașina de Scris. p. 174. 
  7. ^ a b c Ștefănescu, Domnița. Doi ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor 1995-1997. Mașina de Scris. p. 179. 
  8. ^ a b Ștefănescu, Domnița. Doi ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor 1995-1997. Mașina de Scris. p. 186. 
  9. ^ a b c Ștefănescu, Domnița. Doi ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor 1995-1997. Mașina de Scris. p. 187. 
  10. ^ Ștefănescu, Domnița. Doi ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor 1995-1997. Mașina de Scris. p. 203. 
  11. ^ a b c d e f g h Ștefănescu, Domnița. Doi ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor 1995-1997. Mașina de Scris. p. 206. 
  12. ^ Ștefănescu, Domnița. Doi ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor 1995-1997. Mașina de Scris. p. 205. 
  13. ^ a b Ștefănescu, Domnița. Doi ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor 1995-1997. Mașina de Scris. p. 249.