Mia Braia

interpretă română
Mia Braia
Date personale
Nume la naștereMaria Braia
Născută Modificați la Wikidata
Craiova, România Modificați la Wikidata
Decedată (87 de ani) Modificați la Wikidata
New York City, New York, SUA Modificați la Wikidata
Frați și suroriIoana Radu Modificați la Wikidata
Căsătorită cuPetre Alexandru ()[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitoare
cântăreață Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Națională de Muzică București  Modificați la Wikidata
Gen muzicalmuzică ușoară,populară, romanțe
Instrument(e)voce, pian
Ani de activitate1936-1979
Case de discuriElectrecord
PremiiOrdinul Meritul Cultural  Modificați la Wikidata
Discografie
Listă completăDiscografia Miei Braia  Modificați la Wikidata

Mia Braia (n. , Craiova, România – d. , New York City, New York, SUA) a fost o solistă de muzică ușoară, cântece în stil popular și romanțe. A trăit o parte din ultimii ani ai vieții în exil (în RFG și SUA). A fost sora Ioanei Radu.

Biografie modificare

S-a născut la data de 8 septembrie 1911 la Craiova.[2]

Studiile muzicale le face la Conservatorul „Cornetti” din Craiova, cu Jeny Ciolac (canto), Ion Vasilescu (teorie-solfegiu) și Dan Demetrescu (actorie). Urmează apoi studiile la Conservatorul din București, între 1929-1932, cu profesorii Livia Vețianu (canto), Victor Gheorghiu (teorie-solfegiu) și Ion Nonna Otescu (armonie). În particular, ia lecții de canto cu Elena Drăgulinescu.[2]

Debutează cântând muzică ușoară la restaurantul „Minerva” din Craiova, în trupa actorului Manu Nedeianu.

Între 1925-1929 este solistă a Corului „Armonia” din Craiova.

Din 1929 începe să cânte în Societatea corală „Carmen” din București, până în 1934.

În 1936 debutează la Radio București susținând un program de muzică ușoară.

Între 1936-1940, face numeroase imprimări la casa de discuri Cristal (Electrecord). Tot în 1936 lansează compoziția lui Ion Vasilescu, Nu-ți pare rău când vezi că plâng, cu orchestra Teatrului „Alhambra”, dirijată de compozitor, pentru care va primi premiul discului în același an.

În perioada 1937-1945, a cântat cu cele mai importante formații ale vremii în restaurantele „Coșna-Cireșoaia” (cu orchestra lui Vasile Julea)[3], „Balotha”, „Luther” (cu orchestra lui Costică Tandin) din București, „Dori” din Neptun, Constanța și la cinematograful „Marna”.

După 1948, colaborează cu orchestrele „Barbu Lăutarul” și „Perinița” din București, „Lazăr Cernescu” din Caransebeș, „Taraful Gorjului” din Târgu Jiu, „Doina Olteniei” din Craiova și cu Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București.[2]

A întreprins numeroase turnee în țară și în străinătate (Israel, Germania, SUA).

A compus numeroase romanțe, cântece în stil popular și piese de muzică ușoară.

A fost căsătorită cu interpretul de muzică ușoară și romanțe Petre Alexandru între anii 1938[4]-1950, recăsătorindu-se apoi cu Emanuel Blaga, nepotul poetului Lucian Blaga.[5]

A murit la 3 iulie 1999[6], departe de casă, în Statele Unite, la New York, unde se stabilise încă de la sfârșitul anilor '80.[7][8]

Distincții modificare

În anul 1968 i se acordă medalia Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a, pentru bogata sa activitate de solistă de muzică populară și romanțe.[9]

Discografie modificare

Note modificare

  1. ^ Discogs, accesat în  
  2. ^ a b c Cosma, Interpreți din România, p. 95
  3. ^ Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, p. 483
  4. ^ „Povești din Micul Paris - MIA BRAIA”. Formula AS. . Accesat în . 
  5. ^ Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, p. 484
  6. ^ „Emisiunea „Memoria zilei" de la TVR”. 
  7. ^ Elisabeth Bouleanu (), „Povestea puțin știută a reginelor romanțelor, Ioana Radu și Mia Braia”, Adevărul.ro, accesat în  
  8. ^ Florentina Mușat (), „Cine a fost... Mia Braia”, Avantaje.ro, accesat în  
  9. ^ Buletinul Oficial nr. 797 din 25 septembrie 1968

Bibliografie modificare

  • Cosma, Viorel: Interpreți din România. Lexicon. Dirijori – cântăreți – instrumentiști – regizori. Vol. I (A-F), Editura Galaxia, București, 1996, p. 95 ISBN 973-97473-5-3 ISBN 973-97473-6-1
  • Cosma, Viorel: București. Citadela seculară a lăutarilor români, Fundația culturală Gheorghe Marin Sepeteanu, București, 2009, p. 483-485, ISBN 978-973-88609-7-1
  • Braia, Mia: Amintiri, Editura „Lumea liberă”, New York, 1989
  • Emisiunea Jurnal de secol difuzată în 09.06.2010, între 10:40 și 10:45, pe TVRi
  • Emisiunea Memoria zilei difuzată în 08.09.2012, între 08:55 și 09:00, pe TVRi

Legături externe modificare