Caransebeș

municipiu din județul Caraș-Severin, România

Caransebeș este un municipiu în județul Caraș-Severin, Banat, România, format din localitatea componentă Caransebeș (reședința), și din satul Jupa. În Evul Mediu până în secolul al XVI-lea Caransebeșul a fost centrul politic al unui district românesc care se bucura de autonomie și istorie proprie.[3] Se află la confluența râurilor Timiș și Sebeș, ultimul curgând din Munții Țarcu. În vest, se află în contact direct cu Munții Banatului. Este un important nod feroviar, fiind localizat la aproximativ 40 km depărtare de Reșița, 45 km de Lugoj, 21 km de Oțelu Roșu, 70 km de Hațeg și în jur de 25 km depărtare de stațiunea de schi Muntele Mic, aflată în Munții Țarcu.

Caransebeș
Karansebesch
Karánsebes
—  municipiu  —

Stemă
Stemă
Caransebeș se află în România
Caransebeș
Caransebeș
Caransebeș (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°25′17″N 22°13′19″E ({{PAGENAME}}) / 45.42139°N 22.22194°E

Țară România
Județ Caraș-Severin

SIRUTA51010
Atestare documentară1289

ReședințăCaransebeș[*]
ComponențăCaransebeș[*], Jupa

Guvernare
 - PrimarFelix-Cosmin Borcean[*][1] (IND, )

Suprafață
 - Total73,58 km²

Populație (2021)
 - Total21.714 locuitori
 - Densitate388 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal325400[2]
Prefix telefonic2 55

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Caransebeș
Poziția localității Caransebeș
Poziția localității Caransebeș
Satul Jupa pe hărțile cadastrale ale regiunii Banat, Josephinische Landesaufnahme, 1769-72
Satul Jupa pe hărțile cadastrale ale regiunii Banat, Josephinische Landesaufnahme, 1769-72
Satul Jupa pe hărțile cadastrale ale regiunii Banat, Josephinische Landesaufnahme, 1769-72

Clima din Caransebeș este oarecum blândă. Influențele climatice submediteraneene sunt prezente într-o oarecare măsură. Temperaturile nu scad prea jos iarna (având o medie de 0 – 15 °C), dar verile pot fi calde (media 30 – 40 °C). Precipitațiile pot fi foarte abundente pe parcursul anului.

Primele așezări pe acest teritoriu ar data din timpurile dacice. Descoperirile arheologice cum ar fi urmele unor construcții preromane, morminte de tip tumular, dau mărturie până astăzi de acest fapt. Romanii au fost cei care au construit castrul de la Tibiscum, care a fost descoperit de arheologi lângă satul apropiat Jupa. Tibiscum este considerat una dintre porțile creștinismului în Dacia.

În anul 1385 este atestat mănăstirea franciscanilor din Caransebeș, ridicată probabil în timpul regelui Ludovic de Anjou (1342-1382).[4] Mănăstirea a fost construită pe vechile ziduri ale unei biserici ortodoxe de rit răsăritean, dovadă fiind altarul poziționat cu fața către nord-est. Ruinele au fost scoase la lumină întâmplător în anul 1988, cu prilejul unor lucrări de urbanism. Ele sunt vizibile si astazi in centrul orasului.

În anul 1738 Caransebeșul a fost ars în intregime de „vlahi”, în timpul răscoalei românilor împotriva Imperiului Austriac, cum menționează cronica franciscană.[5] Românii s-au revoltat împotriva fiscalității impuse de administrația imperială și împotriva măsurilor de reformă impuse de imperiali. Refacerea orașului s-a realizat rapid. În anul 1788 orașul a fost ars în cursul unei incursiuni otomane. Noua biserică franciscană, construită în secolul al XVIII-lea, funcționează în prezent ca biserică parohială romano-catolică, la vest de vechiul sit arheologic, lângă care a fost construită noua catedrală ortodoxă, sub conducerea episcopului Laurențiu Streza.

După ce căile ferate au început să apară, rolul Caransebeșului a crescut continuu. La sfârșitul secolului al XIX-lea românii din oraș l-au ales deputat în Parlamentul Ungariei pe Traian Doda, fost general în armata austriacă și un mare luptător pentru puținele drepturi politice pe care românii le aveau la acea dată în cadrul dualismului austro-ungar. În urma unirii Transilvaniei cu România din 1918, Caransebeșul a devenit parte a României Mari. În timpul regimului comunist a fost construit Aeroportul Caransebeș și o bază aeriană în apropierea orașului.

Stema municipiului

modificare

Stema oficială a municipiului Caransebeș a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 1533/2002. Aceasta se compune dintr-un scut curbat la bază, tăiat-despicat în talpă.

Primul cartier, pe roșu, conține o cetate medievală de argint, cu două turnuri ascuțite și poartă centrală închisă, însoțită de un "soare-răsare" și o lună, ambele de aur. Deasupra cetății planează un braț drept înzăuat cu spadă, tot de argint. Cartierul al doilea, pe albastru, îl prezintă pe Sfântul Gheorghe ecvestru, străpungând cu sulița anticristul reprezentat printr-o amfipteră, totul de argint. Aureola Sfântului Gheorghe și solzii animalului sunt executate din aur. Al treilea cartier, pe aur, reprezintă un soldat roman cu scutul lăsat, sprijinindu-se într-o suliță cu vârful în jos, totul de culoare albă, ce sugerează marmura. Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu cinci turnuri crenelate, simbolizând statutul de municipiu al localității.

Semnificația elementelor însumate

Armele primului cartier fac trimitere la secolul al XIII-lea, perioadă în care Caransebeșul este atestat documentar și în care orașul fortificat cunoaște o puternică dezvoltare.

Urbea este cunoscută ca un bastion de apărare a creștinătății împotriva invaziei păgâne, iar cei doi aștri semnifică libertatea, belșugul, veșnicia, dar și înnoirea Caransebeșului.

Cartierul albastru, care semnifică credință, speranță și sinceritate, este rezervat credinței creștine a locuitorilor.

Sfântul militar, patron spiritual al Episcopiei de Caransebeș, reprezintă victoria Binelui împotriva Răului.

Soldatul roman din ultimul cartier este întruchiparea lui Virtus, zeu roman al curajului, și face trimitere la virtuțile tradiționale: cinstea, curajul, sinceritatea, însușiri morale tipice locuitorilor acestei așezări.

Transporturi

modificare

Caransebeșul a fost conectat la rețeaua feroviară în anul 1876, odată cu inaugurarea căii ferate Timișoara–Caransebeș. În anul 1879 aceasta a fost prelungită până la Orșova și interconectată cu rețeaua de căi ferate din Regatul României.

Demografie

modificare




 

Componența etnică a municipiului Caransebeș

     Români (80,36%)

     Alte etnii (2,98%)

     Necunoscută (16,66%)


 

Componența confesională a municipiului Caransebeș

     Ortodocși (73,05%)

     Baptiști (2,99%)

     Romano-catolici (2,92%)

     Penticostali (2,08%)

     Alte religii (1,52%)

     Necunoscută (17,44%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Caransebeș se ridică la 21.714 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 24.689 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (80,36%), iar pentru 16,66% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,05%), cu minorități de baptiști (2,99%), romano-catolici (2,92%) și penticostali (2,08%), iar pentru 17,44% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]

Caransebeș - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

modificare

Municipiul Caransebeș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Felix-Cosmin Borcean[*], politician independent, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul Social Democrat6       
Partidul PRO România3       
Uniunea Salvați România2       
Partidul Mișcarea Populară1       

Personalități

modificare

Bibliografie

modificare
  • Bona, Petru, Caransebeș (contribuții istorice), Caransebeș, 1989
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Țara”, Timișoara, 1935
  • Vlăsceanu, Gheorghe - Orașele României, Editura Odeon, București 1998, ISBN 973-9008-69-0
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Caraș-Severin 1880 - 2002[1]
  • ***INSSE, Comunicat Recensământul Populației și al Locuințelor, Caraș-Severin, 2 februarie 2012
  • Ș. Pascu. Voievodatul Transilvaniei, vol II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 156-157

Lectură suplimentară

modificare
  • Monografia orașului Caransebeș: împreună cu monografiile bisericilor, a episcopiei, a institutului teologic și pedagogic și cu bibliografiile celor care au lucrat în aceste instituții, Andrei Ghidu, Iosif Bălan, Editura Mirton, 2000
  • Tiparul Românesc Diecezan din Caransebeș: 1885-1918, Petru Călin, Editura Banatica, 1996

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Caransebeș