Oțelu Roșu

oraș din județul Caraș-Severin, România

Oțelu Roșu (1924: Ferdinandsberg) este un oraș în județul Caraș-Severin, Banat, România, format din localitățile componente Cireșa și Oțelu Roșu (reședința), și din satul Mal. Oțelu Roșu este amplasat pe o terasă aluvională, la 268 m altitudine, de-a lungul faliei tectonice, prin care râul Bistra, după confluența cu Bistra Mărului, se îndreaptă spre Timiș.

Oțelu Roșu
Nándorhegy
Ferdinandsberg
—  oraș  —
Centrul orașului Oțelu Roșu
Centrul orașului Oțelu Roșu
Stemă
Stemă
Oțelu Roșu se află în România
Oțelu Roșu
Oțelu Roșu
Oțelu Roșu (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°31′7″N 22°21′10″E ({{PAGENAME}}) / 45.51861°N 22.35278°E

Țară România
Județ Caraș-Severin

SIRUTA51207
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăOțelu Roșu[*]
ComponențăOțelu Roșu[*], Cireșa, Mal

Guvernare
 - PrimarLuca Mălăiescu[*][1][2] (PRO, )

Suprafață
 - Total63,81 km²
Altitudine268 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total8.497 locuitori
 - Densitate184 loc./km²

Fus orarUTC+2

Localități înfrățite
 - Biserica AlbăSerbia

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Oțelu Roșu
Poziția localității Oțelu Roșu
Poziția localității Oțelu Roșu

Geografie modificare

Munții Poiana Ruscă se află la nord de albia Bistrei, iar la sud sunt Munții Țarcu care coboară prin Muntele Mic spre oraș.

Orașul se găsește în partea de nord-est a județului Caraș-Severin, fiind situat pe DN 68 Hațeg – Caransebeș, față de care se află la 50 și, respectiv, 20 km depărtare.

Valea Bistrei conectează depresiunile Caransebeș și Hațeg. Este fragmentată înspre NNE de pantele line ale munților împăduriți ai Poienii Ruscă, chiar dacă aceștia nu depășesc o înălțime de 1500 m.

Istorie modificare

Localitatea contemporană Oțelu Roșu încorporează și fosta localitate Ohaba Bistra. Primele semne ale locuirii umane datează din Paleolitic, sub formă de unelte primitive. În zonele învecinate au fost găsite vestigii sporadice din epoca neolitică.

În timpul războaielor dintre romani și daci, Valea Bistrei a fost calea folosită de împăratul Traian pentru a pătrunde în inima Daciei. Un castrum roman se găsește lângă cimitirul Zăvoi (vechiul Agnaviae), o așezare apropiată de Oțelu Roșu.

În secolul al XV-lea, în perioada medievală, Oțelu Roșu a fost menționat sub numele de „Bistra”, iar mai târziu cu numele maghiar de Nándorhegy. După izgonirea turcilor din Banat de către Habsburgi, zona a fost colonizată de germani. De asemenea, italienii sunt aduși să lucreze în industria metalurgică. În Regatul Ungariei, orașul a făcut parte din județul Krassó-Szörény din 1881 până în 1918. După Primul Război Mondial și după războiul maghiar-român care a urmat, armata română a intrat în oraș. În urma Tratatului de la Trianon din 1920, partea de nord-est a Banatului a devenit parte a Regatului României, iar numele de Nándorhegy a fost înlocuit cu Ferdinand.

După 1947, numele Ferdinand nu a plăcut guvernului comunist, care l-a schimbat în Oțelu Roșu („[The] Red Steel”) pentru a sublinia importanța industriei metalurgice a orașului.

Demografie modificare



 

Componența etnică a orașului Oțelu Roșu

     Români (76,69%)

     Maghiari (1,22%)

     Alte etnii (1,13%)

     Necunoscută (20,96%)


 

Componența confesională a orașului Oțelu Roșu

     Ortodocși (62,22%)

     Romano-catolici (6,6%)

     Penticostali (4,34%)

     Baptiști (3,33%)

     Alte religii (1,65%)

     Necunoscută (21,85%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Oțelu Roșu se ridică la 8.497 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 10.510 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (76,69%), cu o minoritate de maghiari (1,22%), iar pentru 20,96% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (62,22%), cu minorități de romano-catolici (6,6%), penticostali (4,34%) și baptiști (3,33%), iar pentru 21,85% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Oțelu Roșu - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație modificare

Orașul Oțelu Roșu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Luca Mălăiescu[*], de la Partidul PRO România, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul PRO România9         
Partidul Național Liberal6         
Partidul Mișcarea Populară2         

Economie modificare

Principalul agent economic al orașului Oțelul Roșu a fost, pentru o lungă perioadă de timp, Întreprinderea Oțelul Rosu, având un număr de angajați care a fluctuat între 3500 și 5500. Aceasta avea în componență, până în anul 2002 următoarele secții: Oțelăria Electrică, Laminorul de 550 mm, vechea turnătorie, apoi noua turnătorie cu inducție, Laminorul de tablă, secția de platine, Laminorul de Benzi la Rece vechi, Oțelăria Siemens Martin, secția Bare Trase, Laminorul nou de Benzi la Rece(LBR), fabrica de dolomită și var, fabrica de oxigen, Atelierul Mecanic central, centrala termică, laboratorul central și clădirea administrativă (Casa Albă). Întreprinderea a fost privatizată succesiv către diverși investitori străini, printre aceștia fiind și Gavazzi Steel. În anul 2002, datorită incapacității acestora de a administra eficient societatea, a fost declarat falimentul, marea majoritate a celor peste 3000 de angajați din acel moment pierzându-și locurile de muncă. În acest moment, septembrie 2012, noul investitor, concernul rus MECHEL derulează la Oțelu Roșu doar activitatea de turnarea continuă a oțelului, la Oțelăria Electrică, având un număr de aproximativ 500 de angajați.

Personalități născute aici modificare

Vezi și modificare

Note modificare

Imagini modificare

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Oțelu Roșu