Regatul Serbiei
Regatul Serbiei sârbă Краљевина Србија, cu alfabetul latin: Kraljevina Srbija a fost înființat când prințul Milan Obrenovici, guvernatorul Principatului Serbiei a fost încoronat rege în 1882. Principatul Serbiei era guvernat de Casa Karađorđevici începând din 1817 (uneori fiind înlocuit de Casa Obrenovici). Principatul, suveranul Porții, a expulzat toate trupele otomane până în 1867, de facto asigurându-și independența. Congresul de la Berlin din 1878, recunoscuse oficial independența Principatului Serbiei.
Regatul Serbiei | |||||
Serbia | |||||
Краљевина Србија Kraljevina Srbija | |||||
| |||||
| |||||
Imn național | |||||
---|---|---|---|---|---|
Bože pravde | |||||
Harta Regatului Serbiei înainte de Primul război mondial | |||||
Capitală | Belgrad | ||||
Religie | creștinism ortodox[*] | ||||
Guvernare | |||||
Formă de guvernare | Monarhie constituțională | ||||
Rege | |||||
- 1882–1889 | Milan Obrenović IV | ||||
- 1889–1903 | Aleksandar Obrenović | ||||
- 1903–1918 | Petru I Karađorđevici | ||||
Legislativ | Narodna skupština Kraljevine Srbije[*] | ||||
Istorie | |||||
Fondare | 1882 | ||||
Campania sârbă (Primul război mondial) | 1914 | ||||
Aderare la Iugoslavia | |||||
Economie | |||||
Monedă | Dinar sârbesc | ||||
Modifică date / text |
În afacerile internaționale, Regatul Serbiei a fost predecesorul legal al Iugoslaviei, care a fost înființat după Primul Război Mondial la Conferința de Pace de la Versailles din 1919. Cu toate acestea, pe plan intern Regatul Serbiei a încetat să mai existe în 1918, când împreună cu Regatul Muntenegrului s-au unit cu Statul slovenilor, croaților și sârbilor pentru a fonda Regatul sârbilor, croaților și slovenilor.
Istorie
modificareRegatul a luptat câteva războaie, printre care și Războiul sârbo-bulgar din 1885, Războaiele balcanice din 1912–1913 (Primul război balcanic în 1912–1913 și Al doilea război balcanic în 1913). A câștigat prima victorie aliată a primului război balcanic în 1914, dar în 1915 a fost ocupat de o alianța externă formată din trupele austro-ungare germane, și bulgare. După sfârșitul războiului, acesta s-a unificat cu Regatul Muntenegrului, și cu perioada scurtă a Statului slovenilor, croaților și slovenilor pentru a înființa Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, iar mai târziu cunoscut cu numele Regatul Iugoslaviei.
Domnitori
modificareÎn ciuda existenței sale relativ scurte, Regatul Serbiei a fost condus de două dinastii: Casa de Obrenovici și de Casa de Karađorđevici. Regele Milan Obrenovici a domnit de la 6 martie 1882 până pe 6 martie 1889, când a abdicat. El a fost urmat de fiul său, Alexandru I, care a domnit de la 6 martie 1889 până pe 11 iunie 1903, când a fost asasinat de un grup de ofițeri. Asasinarea cuplului regal (regele și regina Draga) de către Mâna Neagră a șocat Europa. Acest lucru a deschis calea pentru descendenții familiei Karađorđe (Karageorge), considerată ca fiind dinastia care a alungat robia turcă, de a reveni la tron. Inițial Petru Karađorđevici nu a acceptat coroana, fiind dezgustat de lovitura de stat organizată de Mâna Neagră. Cu toate acestea a acceptat să devină rege al Serbiei, unde a domnit de la 15 iunie 1903 până la 1 decembrie 1918, ziua proclamării Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor.
Orașe
modificareCele mai mari orașe din Regatul Serbiei (conform statisticilor populației din 1910-1912), au fost:
Note
modificareVezi și
modificareLegături externe
modificare- Regatul Serbiei în 1912 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Regatul Serbiei în 1914
- Regatul Serbiei în 1918
- Hartă Arhivat în , la Wayback Machine.
-
Principatul Serbiei în 1878.
-
Regatul Serbiei în 1913, urmat de Războaiele balcanice.
-
Regatul Serbiei în 1918 (27 noiembrie – 1 decembrie), urmat de unificare acestuia cu Syrmia (24 noiembrie) şi cu Voivodina (Banat, Bácska şi Baranja, 25 noiembrie) precum şi cu Regatul Muntenegrului la Adunarea de la Podgorica (27 noiembrie).
-
Regatul Serbiei în Europe, 1914.