Regatul Muntenegrului

Regatul Muntenegrului
Muntenegru
Краљевина Црна Гора
Flag of Montenegro (1852–1905).svg – Flag of Serbia (1882–1918).svg
DrapelStemă
DrapelStemă
Imn național
Pentru minunatul Muntenegru (stat)
Acolo, acolo! (național)
Regatul Muntenegrului în 1913
Regatul Muntenegrului în 1913
CapitalăCetinje
Limbăsârbă
ReligieCreștinism ortodox
Guvernare
Formă de guvernareMonarhie constituțională
Rege 
 - 1910-1918Nicolae I
Prim-ministru 
 - 1910-1912Lazăr Tomanovici
 - 1917-1918Evgenije Popovici
LegislativParlamentul Muntenegrului[*]
Istorie
Epoca istoricăPrimul război mondial
Fondare1910
Tratatul de la Londra (sfârșitul Primului război balcanic)
capitularea la Austro-Ungaria
Aderare la Regatul Serbiei
Date statistice
Suprafață 
 - 19109.475 km²
 - 191214.442 km²
Economie
MonedăPerper muntenegrean
În prezent parte din
Regatul Muntenegrului
în fapt nu a existat nici o democrație parlamentară, deoarece constituția acorda practic puteri absolute monarhului.

Regatul Muntenegrului (sârbă Краљевина Црна Гора; Kraljevina Crna Gora) a fost un regat situat în sud-estul Europei.

Proclamarea Regatului Muntenegrului, Cetinje, 28 august 1910

Capitala regatului era Cetinje. Moneda națională a fost perperul muntenegrean . Forma de guvernământ era aparent monarhie constituțională, însă în realitate era monarhie absolută.

IstorieModificare

Regatul Muntenegrului a fost proclamat de Nicolae I al Muntenegrului, la Cetinje, pe 28 august 1910.

Războaiele balcanice (1912 - 1913) s-au dovedit a fi momentul pierderii controlului pentru rege. Muntenegru și-a câștigat mai multe teritorii prin împărțirea regiunii Sandžak cu Serbia pe 30 mai 1913. Se crede că asta a fost o altă greșeală majoră, fiind încorporată o populație care nu simțeau nici o legătură cu țara.

În plus, recentul oraș albanez capturat, Shkodër, a trebuit cedat Albaniei la insistențele Marilor Puteri, în ciuda pierderilor celor 10.000 de vieți pentru cucerirea orașului de la forțele albano-otomane, conduse de Pașa Essad.

În timpul primului război mondial (1914 – 1918), Muntenegru se aliase cu Puterile Aliaților. Din 15 ianuarie 1916 până în octombrie 1918, Muntenegrul a fost ocupat de inamicul său Austro-Ungaria.

Pe 20 iulie 1917, Declarația Corfu a fost semnată; aceasta prevedea unirea Muntenegrului cu Serbia, proclamată pe 26 noiembrie 1918. Nicolae I al Muntenegrului era un susținător devotat al unificării cu Serbia pentru a forma un singur stat sârbesc, dar se afla în conflict cu Alexandru I al Iugoslaviei. În cele din urmă, Nicolae I al Muntenegrului a fost exilat.

Monarhi (1910-1918)Modificare

Uzurpatorii și moștenitorii tronului (1918-prezent)Modificare

Vezi șiModificare

Legături externeModificare