1882

1882
MDCCCLXXXII

◄ · Secolul 18 ◄ Secolul 19 ► Secolul 20 · ►
◄ · Anii 1860 · Anii 1870 ◄ Anii 1880 ► Anii 1890 · Anii 1900 · ►
◄◄ · ◄ · 1877 · 1878 · 1879 · 1880 · 1881 ◄ 1882 ► 1883 · 1884 · 1885 · 1886 · 1887 · ► · ►►

1882 (MDCCCLXXXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

EvenimenteModificare

Opera Parsifal, a lui Richard Wagner, are premiera mondială la Bayreuth Festspielhaus.

IanuarieModificare

2 ianuarie: Autorul irlandez, Oscar Wilde, ajunge în Statele Unite pentru un turneu de un an. Când a fost întrebat de către un funcționar vamal, dacă acesta are ceva să declare, el răspunde: "Nu am nimic de declarat, în afară de geniul meu".^[1]

MartieModificare

6 martie: Principatul Serbiei devine Regatul Serbiei, iar Milan I devine primul rege.
11 martie: În discursul său de la Sorbona, despre "Ce este o națiune", istoricul francez, Ernest Renan, exprimă ideea de comunitate europeană.
25 martie: Mitropolitul primat al Ungrovlahiei, Calinic Miclescu, săvârșește în premieră la București sfințirea marelui mir, pas care înseamnă autocefalia (independența) Bisericii Ortodoxe Române față de Patriarhia de Constantinopol. În data de 25 aprilie, Patriarhia de Constantinopol a recunoscut explicit autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.
28 martie: În Franța se introduce învățământul obligatoriu.

MaiModificare

20 mai: Se formează „Tripla Alianță” între Germania, Austro-Ungaria și Italia.

NedatateModificare

București: Se introduce lumina electrică. Prima instalație intră în funcțiune la Palatul Regal de pe Calea Victoriei, de unde este alimentat și Palatul Cotroceni, apoi urmează Teatrul Național și Grădina Cișmigiu.
Este înființată Facultatea de Teologie din București.
Italianul Ettore Ferrai, realizează statuia lui Ion Heliade Rădulescu, pe care municipalitatea o va instala în fața Universității, lângă statuia lui Mihai Viteazul.
Începe refacerea și întregirea Palatului Regal din București după planurile arhitectului francez, Paul Gottereau. Lucrările au durat până în anul 1885.

Arte, științe, literatură și filozofieModificare

Auguste Rodin sculptează Le Baiser (Sărutul).
Bogdan Petriceicu Hașdeu este ales membru al Societății de lingvistică din Paris.
Compozitorul german Richard Wagner scrie opera Parsifal.
Friedrich Nietzsche publică Die fröhliche Wissenschaft („Știința voioasă”).
Mark Twain publică The Prince and the Pauper („Prinț și cerșetor”).
Robert Koch, medic și microbiolog german, a anunțat descoperirea bacilului tuberculozei (Mycobacterium tuberculosis).

NașteriModificare

6 ianuarie: Emil Monția, compozitor român (d. 1965)
6 ianuarie: Maria Anna de Austria, prințesă de Bourbon-Parma (d. 1940)
15 ianuarie: Prințesa Margaret de Connaught (d. 1920)
17 ianuarie: Marea Ducesă Elena Vladimirovna a Rusiei (d. 1957)
25 ianuarie: Virginia Woolf (n. Adeline Virginia Stephen), scriitoare engleză (d. 1941)
30 ianuarie: Franklin Delano Roosevelt, politician american, al 32-lea președinte al Statelor Unite (1933-1945), (d. 1945)

Virginia Woolf, scriitoare engleză
Franklin Delano Roosevelt, politician american, al 32-lea președinte al Statelor Unite
James Joyce, scriitor irlandez
Nicolae Titulescu, diplomat, ministru român de externe, președinte al Ligii Națiunilor

2 februarie: James Joyce, scriitor irlandez (d. 1941)
20 februarie: Nicolai Hartmann, filosof german (d. 1950)
24 februarie: Prințesa Louise de Orléans (d. 1958)
3 martie: Ion Mihalache, om politic român, fondator al Partidului Țărănesc (d. 1963)
4 martie: Nicolae Titulescu, diplomat, ministru român de externe, președinte al Ligii Națiunilor (d. 1941)
9 aprilie: Frederic Francisc al IV-lea, Mare Duce de Mecklenburg (d. 1945)
14 aprilie: Moritz Schlick, filosof german (d. 1936)
6 mai: Wilhelm, Prinț Moștenitor al Germaniei (d. 1951)
13 mai: Georges Braque, pictor francez care a dezvoltat cubismul alături de Pablo Picasso (d. 1963)
20 mai: Sigrid Undset, scriitoare norvegiană, laureată al Premiului Nobel (d. 1949)
2 iunie: Ion Antonescu, mareșal, politician român, prim-ministru și conducător al României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1940-1944), (d. 1946)
8 iunie: György Ádám, scriitor și filosof maghiar din Transilvania (d. 1906)
13 iunie: Marea Ducesă Olga Alexandrovna a Rusiei (d. 1960)
14 iunie: Ion Petrovici, filosof, eseist, memorialist, scriitor, orator și politician român (d. 1972)
17 iunie: Igor Stravinsky, compozitor rus (d. 1971)
17 iunie: Adolphus Frederic al VI-lea, Mare Duce de Mecklenburg (d. 1918)
18 iunie: Gheorghi Mihailovici Dimitrov, lider comunist bulgar (d. 1949)
19 iunie: Ștefan Zeletin (n. Ștefan Motăș) filosof, sociolog, economist și scriitor român (d. 1934)
2 iulie: Prințesa Marie Bonaparte, prințesă a Greciei și Danemarcei (d. 1962)
8 iulie: Percy Grainger, compozitor și muzician australian (d. 1961)
12 iulie: Traian Lalescu, matematician și profesor universitar român (d. 1929)
22 iulie: Edward Hopper, pictor american (d. 1967)

Georges Braque, pictor francez
Sigrid Undset, scriitoare norvegiană, laureată Nobel
Ion Antonescu, mareșal, politician român, prim-ministru și lider al României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Aurel Vlaicu, inginer și pionier al aviației românești