1849

1849 în alte calendare
Ab urbe condita	2602
Calendarul armean	1298 ; ԹՎ ՌՄՂԸ
Calendarul Bahá'í	5 / 6
Calendarul bengalez	1255 / 1256
Calendarul berber	2799
Calendarul bizantin	7357 / 7358
Calendarul budist	2393
Calendarul burmez	1211
Calendarul chinezesc	4545 / 4546
Calendarul coptic	1565 / 1566
Calendarul ebraic	5609 / 5610
Calendarul etiopian	1841 / 1842
Calendarul republican francez	LVII / LVIII; 57 / 58
	Calendarul hindus
Vikram Samvat	1904 / 1905
Shaka Samvat	1771 / 1772
Calendarul iranian	1227 / 1228
Calendarul islamic	1265 / 1266
Calendarul japonez	Kaei 2; (嘉永2年)
	Calendarul coreean
Era Dangun	4182
Era Juche	-62
Calendarul minguo	63 înainte ROC; 民前63年
Calendarul seleucid	2160 / 2161
Calendarul tailandez	2392

1849
MDCCCXLIX

Evenimente • Nașteri • Decese

Cronologie tematică: Conducători de stat • Astronomie • Cinematografie • Informatică • Jocuri video • Literatură • Muzică • Sport • Știință • SF • Zborul spațial

1849 (MDCCCXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Evenimente

Simulacrul execuției membrilor Cercului Petrașevski

8 ianuarie: Are loc masacrul de la Aiud, în care revoluționarii români au ucis peste 600 de civili maghiari.

23 martie: Bătălia de la Novara. Confruntare din Primul Război Italian de Independență între trupele austriece sub comanda lui Joseph Radetzky care au învins forța italiană, mai numeroasă, comandată de Carol Albert, regele Sardiniei-Piemont.

14 aprilie: Ungaria își declară independența față de Austria.
23 aprilie: Rusia: Arestarea membrilor Cercului Petrachevski. 21 de condamnați la moarte printre care și Fiodor Dostoievski. La 22 decembrie, după un simulacru de execuție, condamnările sunt transformate în deportări.
26 aprilie-8 august: Timișoara este asediată de forțele revoluționare maghiare (cel mai lung asediu).
27 aprilie: Giuseppe Garibaldi intră în Roma s-o apere de trupele franceze ale generalului Oudinot.

12 mai: Începutul domniei regelui Willem al III-lea al Țărilor de Jos (n. Willem Alexander Paul Frederik Lodewijk), (până în 1890).

2 iunie: Alexis de Tocqueville devine ministru de externe al Franței.
5 iunie: Danemarca devine monarhie constituțională.
16 iunie: În Țara Românească își începe domnia Barbu Știrbei (n. Barbu Dimitrie Știrbei), fratele domnitorului Gheorghe Bibescu. Barbu Știrbei a fost adoptat de ultimul boier Știrbei, a luat numele acestuia și a dat naștere familiei Știrbeilor moderni.

1849-1860: Timișoara este capitală a noii provincii imperiale Voivodina Sârbească și Banatul Timișan.
Delegația condusă de mitropolitul Andrei Șaguna prezintă împaratului Franz Joseph I Petițiunea generală a fruntașilor români din Transilvania, Banat și Bucovina, prin care se cerea recunoașterea națiunii române.
Epidemie de holeră în Europa.

Apare la Brașov gazeta Espatriatul
Charles Dickens publică David Copperfield
Fizicianul francez Hippolyte Fizeau a măsurat viteza luminii cu ajutorul unei roți dințate rotative
Soeren Kierkegaard scrie Maladie mortală

12 ianuarie: Jean Béraud, pictor francez (d. 1935)
22 ianuarie: August Strindberg (n. Johan August Strindberg), scriitor suedez (d. 1912)
24 ianuarie: Badea Cârțan (n. Gheorghe Cârțan), țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania (d. 1911)
25 ianuarie: Arhiducesa Matilda de Austria (d. 1867)
19 martie: Alfred von Tirpitz, comandant de nave german (d. 1930)
13 mai: Panas Mirnîi, scriitor ucrainean (d. 1920)
2 iulie: Maria Theresa de Austria-Este, regină a Bavariei (d. 1919)
2 august: Prințesa Maria Pia de Bourbon-Două Sicilii (d. 1882)
12 septembrie: Alfonso Carlos, Duce de San Jaime, pretendent carlist la tronul Spaniei și pretendent legitimist la tronul Franței (d. 1936)
14 septembrie: Ivan Pavlov, om de știință rus, laureat al Premiului Nobel (d. 1936)
11 octombrie: Carl Wolff, economist și politician sas din Transilvania (d. 1929)
29 noiembrie: John Ambrose Fleming, inginer și fizician englez (d. 1945)
6 decembrie: August von Mackensen, feldmareșal german (d. 1945)
27 decembrie: Prințesa Alice de Parma (d. 1935)
31 decembrie: Kornél Ábrányi (fiul), romancier, poet și jurnalist maghiar (d. 1913)

11 martie: Maria Christina a celor Două Sicilii (n. Maria Cristina Amelia Teresa), 70 ani, regină a Sardiniei (n. 1779)
17 martie: Regele Willem al II-lea al Țărilor de Jos (n. Willem Frederic George Ludovic), 56 ani (n. 1792)
3 aprilie: Juliusz Słowacki, 39 ani, poet polonez (n. 1809)
28 mai: Anne Brontë, 29 ani, scriitoare engleză (n. 1820)
30 mai: Joseph Marlin, 24 ani, scriitor și jurnalist german originar din Transilvania (n. 1824)
28 iulie: Carol Albert (n. Carlo Alberto Amedeo di Savoia), 50 ani, rege al Sardiniei (n. 1798)
9 septembrie: Marele Duce Mihail Pavlovici al Rusiei, 51 ani, fiul cel mic al Țarului Pavel I al Rusiei (n. 1798)
25 septembrie: Johann Strauss (tatăl), 45 ani, compozitor austriac (n. 1804)
7 octombrie: Edgar Allan Poe, 40 ani, scriitor, poet american (n. 1809)
17 octombrie: Frédéric Chopin (n. Fryderyk Franciszek Chopin), 39 ani, compozitor de origine poloneză (n. 1810)
2 decembrie: Adelaide de Saxa-Meiningen (n. Adelheid Amalie Luise Therese Caroline), 57 ani, regină a Regatului Unit (n. 1792)