Ivan Pavlov
Date personale
Născut[11][12] Modificați la Wikidata
Reazan, Imperiul Rus[13] Modificați la Wikidata
Decedat (86 de ani)[14][15][16][17][18] Modificați la Wikidata
Leningrad[19][20] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatLiteratorskie mostki Volkovskogo kladbișcea[*][[Literatorskie mostki Volkovskogo kladbișcea (cemetery-museum)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluipneumonie Modificați la Wikidata
Căsătorit cuSara Pavlov[*][[Sara Pavlov |​]] (din )[1] Modificați la Wikidata
Număr de copii5 Modificați la Wikidata
CopiiVera I. Pavlova[*][[Vera I. Pavlova (daughter of academician I. P. Pavlov)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus (–)
 Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă (–)
 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (–) Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiechimist
medic
fiziolog[*]
neurolog[*]
cercetător Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă[21][22] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniueducație
fiziologie  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea de Stat din Sankt Petersburg
Academia Medicală Militară „S. M. Kirov”[*][1]
Institut ieksperimentalnoi mediținî[*][[Institut ieksperimentalnoi mediținî (scientific institute)|​]][1]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea de Stat din Sankt Petersburg[2]
Academia Medicală Militară „S. M. Kirov”[*][2]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*][3]
Academia Rusă de Științe[4]
Academia de Științe a URSS[*]
Academia de Științe din Sankt Petersburg[*]
Academia Franceză de Științe
Academia Regală Neerlandeză de Arte și Științe
Academia Leopoldină
Académie nationale de médecine[*][[Académie nationale de médecine (French organization)|​]]
Universitatea Cambridge[5]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratIlia Faddeevici Țion[*][[Ilia Faddeevici Țion (Russian physiologist)|​]]
Serghei Petrovici Botkin[*][[Serghei Petrovici Botkin (Russian clinician, therapist, and activist (1832-1889))|​]]
Carl Ludwig  Modificați la Wikidata
DoctoranziKonstantin Mihailovici Bîkov[*][[Konstantin Mihailovici Bîkov (Russian physiologist (1886-1959))|​]]
Piotr Kuzmici Anohin[*][[Piotr Kuzmici Anohin (Soviet biologist/physiologist)|​]]
Serghei Viktorovici Anicikov[*][[Serghei Viktorovici Anicikov |​]]
Q4090730[*]
Dereabin, Viktorin Sergheevici[*][[Dereabin, Viktorin Sergheevici (Russian psychiatrist (1875-1955))|​]]
Zimnițkii, Semion Semionovici[*][[Zimnițkii, Semion Semionovici |​]]
Aleksandr Filippovici Samoilov[*][[Aleksandr Filippovici Samoilov (physiologist, 1867–1930)|​]]
Traugott, Natalia Nikolaevna[*][[Traugott, Natalia Nikolaevna (Soviet neurophysiologist)|​]]
Sobolev, Leonid Vasilievici[*][[Sobolev, Leonid Vasilievici |​]]
Rojanskii, Nikolai Apollinarievici[*][[Rojanskii, Nikolai Apollinarievici (Soviet pharmacologist)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină ()[6][7]
Medalia Copley ()[8]
Ordinul „Sfânta Ana”, clasa I[*]
orden Sveatoi Annî 2-i stepeni[*][[orden Sveatoi Annî 2-i stepeni (Order of chivalry of Imperial Russia)|​]]
orden Sveatogo Stanislava 1-i stepeni[*][[orden Sveatogo Stanislava 1-i stepeni |​]]
orden Sveatogo Stanislava 2-i stepeni[*][[orden Sveatogo Stanislava 2-i stepeni (degree of the Russian imperial order)|​]]
Ordinul Sf. Vladimir, clasa a IV-a[*]
orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni[*][[orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni |​]]
Cothenius-Medaille[*][[Cothenius-Medaille (science award)|​]] ()
Karl Ernst von Baeri medal[*][[Karl Ernst von Baeri medal |​]] ()
Croonian Medal and Lecture[*][[Croonian Medal and Lecture (prestigious lectureships given at the invitation of the Royal Society and the Royal College of Physicians)|​]] ()
membru străin al Royal Society[*] ()[9]
Baly Medal[*][[Baly Medal |​]] ()
orden Sveatogo Stanislava[*][[orden Sveatogo Stanislava (Russian military and civilian decoration)|​]]
Ordinul Sfântul Vladimir
Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]
doctorat honoris causa de l'université de Paris[*][[doctorat honoris causa de l'université de Paris |​]] ()[10]  Modificați la Wikidata

Ivan Petrovici Pavlov (în limba rusă Иван Петрович Павлов; n. , Reazan, Imperiul Rus – d. , Leningrad) a fost un fiziolog, psiholog și medic rus. I-a fost acordat Premiul Nobel pentru Medicină în 1904 pentru cercetări referitoare la sistemul digestiv. Pavlov a fost cunoscut pentru că a fost primul care a studiat fenomenul condiționării clasice, în experimentele pe care le-a făcut cu câini.

Medalia Premiului Nobel
Medalia Premiului Nobel

Viața și activitatea de cercetare

modificare

Pavlov s-a născut în Riazan, Rusia. Și-a început studiile superioare ca seminarist, apoi a renunțat și s-a înscris la Universitatea din Petersburg, pentru a studia științe naturale. A obținut titlul de doctor în 1879.

 
Câinele lui Pavlov, în muzeul Pavlov, 2005

În anii 1890, Pavlov a investigat funcția gastrică a câinelui prin externalizarea glandei salivare pentru a putea colecta, măsura și analiza saliva produsă ca răspuns la mâncare, în condiții diferite. El a observat că aceștia au tendința de a saliva înainte ca hrana să ajungă în cavitatea lor bucală, și a început investigarea acestei "secreții psihice", cum a numit-o el. A decis că aceasta este mult mai interesantă decât chimia salivei, și a schimbat scopul cercetării sale, efectuând o lungă serie de experimente în care a manipulat stimulii care apăreau înainte de aducerea hranei. El a stabilit de aici legile fundamentale pentru apariția și eliminarea a ceea ce el denumea "reflexe condiționale" — adică, răspunsuri reflexe, precum salivarea, care nu apăreau decât condițional, ca urmare a unor experiențe precedente ale animalului. Aceste experimente au fost efectuate în anii 1890 și 1900, și au fost puse la dispoziția cercetătorilor occidentali prin traducerea unor experiențe individuale, dar au devenit disponibile în totalitate în limba engleză printr-o carte publicată în 1927.

Pavlov era obsedat de programul și de obiceiurile sale de muncă. Obișnuia să ia prânzul exact la ora 12, se culca la aceeași oră în fiecare seară, își hrănea câinele la aceeași oră în fiecare noapte și pleca din Leningrad în Estonia în vacanță în aceeași zi în fiecare an. Acest comportament s-a schimbat când fiul său Victor a murit în Armata albă — după aceea a suferit de insomnie.

Spre deosebire de mulți oameni de știință pre-revoluționari, Pavlov a fost respectat de guvernul sovietic, și i s-a permis să își continue cercetările până la o vârstă înaintată. Pavlov însuși nu avea o atitudine favorabilă față de marxism, dar ca laureat al Premiului Nobel era văzut ca un atu politic important, și era puternic susținut. După asasinarea lui Serghei Kirov în 1934, Pavlov a scris mai multe scrisori lui Molotov, criticând persecuțiile în masă care au urmat, și cerând rejudecarea unor cazuri ale unor oameni pe care îi cunoștea personal. A fost un om profund creștin și a simpatizat în mod deosebit pe sfântul episcop și chirurg Luca al Crimeei[23].

Mai târziu în viață a fost în special interesat de folosirea condiționării pentru a stabili un model experimental asupra inducției nevrozei. A murit la Leningrad. Laboratorul său din Sankt Petersburg a fost păstrat până astăzi.

Moștenirea

modificare

În mod interesant, termenul lui Pavlov de reflex condițional ("условный рефлекс") a fost tradus greșit din limba rusă ca reflex condiționat, iar alți oameni de știință care au citit lucrările sale au ajuns la concluzia că dacă astfel de reflexe ar fi fost condiționate, ar fi trebuit să fie produse printr-un proces denumit condiționare. După ce munca lui Pavlov a devenit cunoscută în vest, în special datorită scrierilor lui John B. Watson, ideea de condiționare ca o formă automată de învățare a devenit un concept cheie în psihologia comparată, și la referința generală la psihologie, behaviorismul. Bertrand Russell a fost un avocat entuziast al importanței lucrărilor lui Pavlov pentru filosofia minții.

Cercetările lui Pavlov asupra reflexelor condiționale au influențat puternic nu doar știința, dar și cultura de zi cu zi. Termenul "câinele lui Pavlov" este adesea utilizat pentru a descrie o persoană care doar reacționează la o anumită situație, în loc să folosească gândirea critică. Condiționarea pavloviană a fost tema principală a romanului lui Aldous Huxley, Brave New World.

Se crede de obicei că Pavlov anunța aducerea hranei printr-un clopoțel, însă notițele sale arată utilizarea unui număr mare de stimuli auditivi, incluzând fluiere, metronoame, împreună cu stimuli vizuali. În anii 1990, când savanții occidentali au avut acces la laboratorul lui Pavlov, nu s-a găsit niciunul din aceste obiecte.

  1. ^ a b c «Cito est samoe trudnoe, samoe strașnoe v celoveceskoi jizni?»: Pravilnost i Sluceainost v jizni i rabote I.P. Pavlova[*][[«Cito est samoe trudnoe, samoe strașnoe v celoveceskoi jizni?»: Pravilnost i Sluceainost v jizni i rabote I.P. Pavlova (articol științific)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b Napravlenia naucinîh issledovani I.M. Secenova: kolicestvennîi analiz ceastotî vstreceaemosti terminov v zaglavii statei[*][[Napravlenia naucinîh issledovani I.M. Secenova: kolicestvennîi analiz ceastotî vstreceaemosti terminov v zaglavii statei (articol științific)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ Notable Names Database 
  4. ^ Istoria fiziologii v personalnîh fondah Voenno-mediținskogo muzeia[*][[Istoria fiziologii v personalnîh fondah Voenno-mediținskogo muzeia (scientific article)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ Memorialnîi muzei-kvartira akademika I.P. Pavlova v Sankt-Peterburghe. Istoria i sovremennost[*][[Memorialnîi muzei-kvartira akademika I.P. Pavlova v Sankt-Peterburghe. Istoria i sovremennost (scientific article)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1904 (în engleză), nobelprize.org, accesat în  
  7. ^ Table showing prize amounts (PDF) (în engleză), Fundația Nobel, aprilie 2019, accesat în  
  8. ^ Award winners : Copley Medal (în engleză), Societatea Regală din Londra, accesat în  
  9. ^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 274 
  10. ^ Liste des docteurs honoris causa de l'Université de Paris de 1918 à 1933 inclus (în franceză), Annales de l'Université de Paris[*][[Annales de l'Université de Paris |​]], , p. 90-95 
  11. ^ Pedagogi i psihologi mira 
  12. ^ regionální databáze Knihovny města Olomouce, accesat în  
  13. ^ Павлов Иван Петрович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  14. ^ Ivan Petrovich Pavlov, Find a Grave, accesat în  
  15. ^ Ivan PAVLOV, Académie nationale de médecine, accesat în  
  16. ^ Ivan Petrovich Pavlov, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  17. ^ Ivan Pavlov, SNAC, accesat în  
  18. ^ Iwan Petrowitsch Pawlow, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  19. ^ „Ivan Pavlov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  20. ^ Павлов Иван Петрович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  21. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  22. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  23. ^ Sfântul Luca Arhiepiscopul Crimeei (). Am iubit pătimirea. Sofia. p. 94. 

Bibliografie

modificare
  • A. A. Boiu, Celebrități ale științei, Editura Litera, 1982, p 101-105
  • Boakes, R. A. (1984). From Darwin to behaviourism. Cambridge: Cambridge University Press.
  • Firkin, B. G. & Whitworth, J. A. (1987). Dictionary of Medical Eponyms. Parthenon Publishing. ISBN 1-85070-333-7
  • Pavlov, I. P. (1927). Conditioned reflexes. London: Routledge and Kegan Paul.
  • Todes, D. P. (1997). "Pavlov's Physiological Factory," Isis. Vol. 88. The History of Science Society, p. 205-246.

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ivan Pavlov