Deschide meniul principal

Insomnia este o tulburare de somn în care oamenii au probleme cu adormirea.[1] Ei pot avea dificultăți în a adormi sau a sta adormiți pe durata de timp dorită.[2][3] Insomnia este în mod tipic urmată de somnolență în timpul zilei, energie scăzută, iritabilitate și stare depresivă.[1] Poate avea ca rezultat un risc crescut de coliziuni cu vehiculul, precum și probleme de concentrare și învățare.[1] Insomnia poate avea durată scurtă, durând zile și săptămâni, sau durată lungă, de mai mult de o lună.[1]

Insomnia poate avea loc în mod independent sau ca urmare a altei probleme.[4] Condiții care pot avea ca rezultat insomnia sunt stresul psihologic, durerea cronică, insuficiența cardiacă, hipertiroidismul, pirozisul, sindromul picioarelor neliniștite, menopauza, anumite medicații și droguri precum cafeina, nicotina și alcoolul.[4][5] Alți factori de risc sunt schimburile de noapte la serviciu și apneea în somn.[2] Diagnosticul se bazează pe obiceiurile de somn și o examinare pentru a se cunoaște cauzele fundamentale.[6] Un studiu al somnului poate fi făcut în încercarea de a se afla tulburările de somn care stau la bază.[6] Evaluarea poate fi făcută cu două întrebări: „experimentați dificultăți în a dormi?” și „aveți dificultăți în a adormi sau a sta adormit?”[2]

Igiena somnului și schimbări ale stilului de viață sunt în mod tipic primul tratament pentru insomnie.[7][8] Igiena somnului include o oră de culcare consistentă, expunere la lumina soarelui, o cameră liniștită și întunecată și exerciții regulate.[8] Terapia cognitiv-comportamentală poate fi adăugată la acestea.[9][10] În timp ce pilulele de somn pot ajuta, acestea sunt asociate cu traume, demență și dependență de substanțe psihotrope.[7][9] Aceste medicații nu sunt recomandate pentru mai mult de patru sau cinci săptămâni.[9] Eficiența și siguranța medicinei alternative este neclară.[7][9]

Între 10% și 30% din adulți au insomnie la orice punct din timp și până la jumătate din oameni au insomnie într-un an dat.[5][2][11] Aproximativ 6% din oameni au insomnie care nu este cauzată de altă problemă și durează mai mult de o lună.[2] Persoanele cu vârsta mai mare de 65 sunt afectate mai ades decât cei tineri.[8] Femeile sunt mai des afectate decât bărbații.[5] Descrieri ale insomniei există cel puțin din timpul Greciei antice.[12]

Cuprins

Semne și simptomeModificare

 
Potențiale complicații ale insomniei.[13]

Simptomele insomniei:[14]

  • Dificultate de adormire, inclusiv dificultate în a găsi o poziție confortabilă de dormit
  • Trezirea în timpul nopții, cu incapacitate de a readormi și trezire devreme
  • Incapacitate de a se concentra pe sarcini zilnice, dificultăți de memorare
  • Somnolență în timpul zilei, iritabilitate, depresie sau anxietate
  • A se simți obosit sau a avea energie scăzută în timpul zilei [15]
  • Probleme de concentrare
  • A fi iritabil, a acționa agresiv sau impulsiv.

Insomnia la începutul somnului este dificultatea de a adormi la începutul nopții, fiind adesea un simptom al tulburărilor de anxietate. Sindromul fazei de somn întârziate poate fi diagnosticat greșit ca insomnie, în acest caz debutul somnului este amânat până mult mai târziu decât e normal, iar trezirea are loc în orele zilei.[16]

Este obișnuit pentru pacienții care au dificultăți în a adormi să aibă parte de treziri nocturne cu dificultăți în a se întoarce la somn. Două treimi din acești pacienți se trezesc în mijlocul nopții, iar mai mult de jumătate au probleme în a se întoarce la somn după trezirea de la mijlocul nopții.[17]

Trezirea dimineața devreme este o trezire care are loc mai devreme (cu mai mult de 30 de minute) decât se dorește cu incapacitatea de a se reîntoarce al somn și înainte ca timpul total de somn să atingă 6.5 ore. Trezirea dimineața devreme este adesea o trăsătură a depresiei.[18] Simptomele de anxietate pot destul de bine să ducă la insomnie. Unele dintre aceste simptome sunt încordarea, îngrijorarea compulsivă cu privire la viitor, a se simți suprastimulat și a supraanaliza evenimentele din trecut.[19]

Calitate slabă a somnuluiModificare

Calitatea slabă a somnului poate avea loc ca urmare a, de exemplu, sindromului picioarelor de neliniștite, apneei de somn sau a depresiei majore. Calitatea slabă a somnului este definită ca stare în care individul nu atinge stadiul 3 al somnului, care are proprietăți fortifiante.[20]

Depresia majoră duce la alterări ale funcției axei HPA, cauzând producere excesivă de cortizol, ceea ce poate duce la calitate slabă a somnului.

Poluția nocturnă, excesiva urinare în timpul nopții pot fi foarte deranjante pentru somn.[21]

SubiectivitateModificare

Anumite cazuri de insomnie nu sunt cu adevărat insomnie în sensul tradițional al cuvântului, întrucât oamenii care percep greșit starea lor de somn adesea dorm o perioadă normală de timp.[22] Problema este că, deși dorm mai multe ore în fiecare noapte și în mod tipic nu experimentează somnolență semnificativă în timpul zilei sau alte simptome de pierdere a somnului, ei nu se simt de parcă ar fi dormit mult, ci mai deloc.[22] Deoarece percepția lor cu privire la somnul lor este incompletă, în mod greșit cred că le ia anormal de mult timp să adoarmă și subestimează lungimea timpului în care sunt adormiți.[22]

CauzeModificare

Simptomele insomniei pot fi cauzate sau asociate cu:

Studii ale somnului în care s-a utilizat polisomnografia sugerează că persoanele care au perturbări ale somnului au pe timp de noapte niveluri ridicate de hormon adrenocorticotrop și cortizol circulant. De asemenea, au o rată metabolică ridicată, pe nu o au persoanele care nu au insomnie, dar al căror somn a fost perturbat internționat în timpul studiului făcute pe somn. Studiile făcute pe metabolismul creierului utilizându-se tomografia cu emisie de pozitroni (PET) indică că oamenii cu insomnie au mai mari rate metabolice noaptea și ziua. Rămâne întrebarea dacă aceste schimbări sunt cauze sau consecințe ale insomniei pe termen lung.[34]

GeneticăModificare

Se estimează că rolul factorului ereditar în insomnie variază între 38% la bărbați și 59% la femei.[39] Un studiu de asociere pangenomică (GWAS) a identificat 3 loci și 7 gene care influențează riscul de insomnie și a arătat că insomnia este foarte poligenică.[40] În particular, o puternică asociere pozitivă a observată în cazul genei MEIS1 atât la bărbați cât și la femei. Studiul a arătat că arhitectura genetică a insomniei se suprapune puternic cu tulburări psihiatrice și trăsături metabolice.

S-a emis ipoteza că epigenetica ar putea de asemenea să influențeze insomnia printr-un proces care controlează atât reglarea somnului cât și reacția creierului la stres care au un impact asupra plasticității creierului.[41]

Inducerea de către substanțeModificare

Inducerea de către alcoolModificare

Alcoolul este adesea utilizat ca o formă de auto-tratament pentru insomnie în scopul inducerii somnului. Oricum, utilizarea alcoolului pentru inducerea somnului poate fi o cauză a insomniei. Utilizarea pe termen lung a alcoolului este asociată cu diminuarea stadiilor 3 și 4 de somn din NREM precum și cu suprimarea somnului REM și cu fragmentarea somnului REM. Mișcarea frecventă printre stadiile de somn are loc, cu treziri din cauza durerilor de cap, nevoii de a urina, deshidratării și transpirației excesive. Reculul de glutamină joacă de asemenea un rol atunci când cineva bea; alcoolul inhibă glutamina, unul dintre stimulanții naturali ai corpului. Când persoana încetează să bea, corpul încearcă să recâștige timpul pierdut prin producerea de mai multă glutamină decât are nevoie. Creșterea nivelurilor de glutamină stimulează creierul în timp ce consumatorul încearcă să doarmă, oprindu-l de la a atinge cele mai adânci niveluri de somn.[42] Oprirea uzului cronic de alcool poate de asemenea duce la insomnie severă cu vise intense. Din cauza abținerii de la consumul de alcool, somnul REM este în mod tipic excesiv ca parte a efectului de rebound.[43]

Inducerea de către benzodiazepineModificare

Asemenea alcoolului, benzodiazepinele, precum alprazolamul, clonazepamul, lorazepamul și diazepamul, sunt în mod obișnuit utilizate pentru a trata insomnia pe termen scurt, dar înrăutățesc somnul pe termen lung. În timp ce benzodiazepinele îi pot face pe oameni să doarmă, în timpul somnului, aceste substanțe perturbă arhitectura somnului: diminuează timpul de somn, întârzie începutul somnului REM și diminuează somnul cu unde lente (cea mai reconfortantă parte a somnului atât pentru energie cât și pentru dispoziție).[44][45][46]

Inducerea de către opioideModificare

Medicamentele opioide precum hidrocodona, oxicodona și morfina sunt utilizate pentru insomnia care este asociată cu durerea din cauza proprietăților analgezice și a efectelor hipnotice ale acestora. Opioidele pot fragmenta somnul și diminua REM și stadiul 2 al somnului. Având în vedere că produc analgezie și sedare, opioidele pot fi adecvate pentru pacienți atent selectați cu insomnie asociată cu durerea.[28] Pe de altă parte, dependența de opioide poate duce la perturbări de somn pe termen lung.[47]

Factori de riscModificare

Insomnia afectează persoane din toate grupele de vârstă, dar persoanele din următoarele grupe au mai mari șanse să dobândească insomnie:[48]

  • Indivizii mai în vârstă de 60 de ani
  • Istorie de tulburări de sănătate mentală inclusiv depresia etc.
  • Stresul emoțional
  • Schimburi de noapte la serviciu
  • Călătorii prin diferite fuse orare[3]
  • A avea boli cronice precum diabetul, boala de rinichi, boli pulmonare, Alzheimer sau boli de inimă [49]
  • Tulburări de utilizare a alcoolului sau a drogurilor
  • Boala de reflux gastroesofagian
  • Mult fumat
  • Stresul de servici/lucru[50]

DiagnosticModificare

În medicină, insomnia este pe larg măsurată utilizându-se Scala de Insomnie Athens.[51] Este măsurată utilizându-se opt parametri diferiți lagați de somn, fiind în cele din urmă reprezentată de o scală completă care apreciază modelul de somn al individului.

Un specialist în somn calificat trebuie consultat pentru diagnosticarea oricărei tulburări de somn astfel încât să fie luate măsuri adecvate. Este necesar de verificat istoria medicală și de realizat o examinare fizică pentru a se exclude orice alte condiții care ar putea cauza insomnia. După ce orice alte condiții sunt excluse, trebuie făcută o istorie cuprinzătoare a somnului. Această istorie a somnului trebuie să includă obiceiuri de somn, medicamente (prescrise și neprescrise), consumul de alcool, nicotină și cofeină, bolile co-morbide și mediul de somn.[52] Se poate utiliza un jurnal de somn pentru a se urmări obiceiurile de somn ale individului. În cadrul jurnalului trebuie menționate timpul de culcare, perioada totală de somn, timpul când începe somnul, numărul de treziri, utilizarea de medicații și senzațiile subiective care au loc dimineața.[52] Jurnalul de somn poate fi înlocuit sau validat de uzul de actigrafie pentru pacientul extern timp de o săptămână sau mai mult, utilizându-se un dispozitiv non-invaziv care măsoară mișcările.[53]

Angajații care se plâng de insomnie nu trebuie să utilizeze în mod obișnuit polisomnografia pentru a-și evalua tulburările de somn.[54] Acest test poate fi indicat pentru pacienții cu simptome în plus pe lângă insomnie, inclusiv apneea de somn, obezitatea sau excesul foarte riscant de grăsime în faringe.[54] De obicei, testul nu este necesar pentru a se face un diagnostic, iar insomnia în special în cazul lucrătorilor poate fi adesea tratată prin schimbarea programului de lucru pentru ca angajații să aibă suficient timp pentru somn și prin dezvoltarea igienei somnului.[54]

Unii pacienți pot avea nevoie să facă un studiu de somn de o noapte pentru a determina dacă insomnia este prezentă. Un asemenea studiu va implica în mod obișnuit instrumente de evaluare inclusiv polisomnogramul și testul de latență multiplă a somnului. Specialiștii în medicina somnului sunt calificați să diagnosticheze din cadrul, în acord cu Clasificarea Internațională a Tulburărilor de Somn, a 81 de categorii de diagnostic de tulburări de somn.[55] Pacienții cu anumite tulburări, inclusiv sindromul fazei de somn întârziate, sunt adesea diagnosticați greșit cu insomnie primară; când o persoană are probleme în a adormi și a se trezi la timpul dorit, dar are un tip de somn normal odată ce adoarme, cauza probabilă este o tulburare a ritmului circadian.

În multe cazuri, insomnia este co-morbidă cu alte boli, efecte adverse de la medicații sau o problemă psihologică. Aproximativ jumătate din toate diagnosticele de insomnie sunt în relație cu tulburări psihiatrice.[56] În depresie în multe cazuri „insomnia trebuie văzută ca o condiție co-morbidă, mai degrabă decât una secundară;” insomnia în mod tipic precedă simptome psihiatrice.[56] „În fapt, este posibil ca insomnia să reprezinte un risc semnificativ de dezvoltare a unei tulburări psihiatrice ulterioare.”[2] Insomnia are loc la între 60% și 80% din oamenii cu depresie.[57] Acest fapt ar putea fi cauzat în parte de tratamentul utilizat pentru depresie.[57]

Determinarea cauzei nu este necesară pentru diagnostic.[56]

Criteriile DSM-5Modificare

Criteriile DSM-5 pentru insomnie sunt următoarele:[58]

Plângeri preponderente de insatisfacție în legătură cu cantitatea sau calitatea somnului, asociate cu unul (sau mai multe) din următoarele simptome:

  • Dificultăți în inițierea somnului. (La copii, aceasta se poate manifesta ca dificultate de inițiere a somnului fără intervenția părintelui sau a tutorelui.)
  • Dificultăți de menținere a somnului, caracterizate prin treziri frecvente sau probleme de a adormi din nou după trezirile din somn. (La copii, acaesta se poate manifesta prin dificultăți de întoarcere la somn fără intervenția părintelui sau a tutorelui.)
  • Trezirea dimineața devreme cu incapacitatea de a adormi din nou.

În plus,

  • Perturbările somnului cauzează suferință semnificativă din punct de vedere clinic sau probleme pe plan social, ocupațional, educațional, academic, comportamental sau în alte domenii importante de activitate.
  • Dificultățile de somn durează cel puțin 3 nopți pe săptămână.
  • Dificultățile de somn sunt prezente cel puțin 3 luni.
  • Dificultățile de somn au loc în ciuda oportunității adecvate pentru somn.
  • Insomnia nu este mai bine explicată de și nu are loc exclusiv în timpul altei tulburări de adormire-trezire (e.g., narcolepsie, o tulburare de somn legată de respirație, o tulburare de adormire-trezire a ritmului circadian, o parasomnie).
  • Insomnia nu este atribuită efectelor psihologice ale unei substanțe (e.g., abuz de droguri, medicație).
  • Coexistența tulburărilor mentale și a condițiilor medicale nu explică adecvat problema insomniei.

TipuriModificare

Insomnia poate fi clasificată ca tranzitorie, acută sau cronică.

  1. Insomnia tranzitorie durează cel puțin o săptămână. Poate fi cauzată de o altă tulburare, de schimbări în mediul de somn, de timpul de somn, depresie severă sau de stres. Consecințele sale – somnolența și performanța psihomotorie subminată – sunt similare cu cele ale deprivării de somn.[59]
  2. Insomnia acută este incapacitatea de a dormi bine în mod consistent o perioadă de mai puțin de o lună. Insomnia este prezentă atunci când există dificultăți de a iniția sau păstra somnul sau când somnul care este obținut este nereconfortant sau de calitate slabă. Aceste probleme au loc în ciuda existenței oportunităților și a circumstanțelor adecvate pentru somn și trebuie să aibă ca urmare probleme în activitatea zilnică.[60] Insomnia acută este de asemenea cunoscută ca insomnie pe termen scurt și insomnie în relație cu stresul.[61]
  3. Insomnia cronică durează mai mult de o lună. Poate fi cauzată de altă tulburare. Persoanele cu niveluri înalte de hormoni de stres sau schimbări în nivelurile de citokine sunt mai înclinate decât altele să aibă insomnie cronică.[62] Efectele sale pot varia în funcție de cauze. Acestea pot fi epuizarea musculară, halucinații și/sau oboseala mentală. Insomnia cronică poate cauza diplopie.[59]

PrevențieModificare

Prevenția și tratamentul insomniei pot necesita o combinație între terapie cognitiv comportamentală,[10] medicații[63] și schimbări ale stilului de viață.[64]

Printre practicile de stil de viață, a merge la culcare și a se scula la aceeași oră în fiecare zi pot crea un tipar stabil care poate ajuta la prevenirea insomniei.[3] Se recomndă evitarea exericițiilor viguroase și a băuturilor cu cofeină în cele câteva ore de dinainte de culcare, pe când mai devreme pe parcursul zilei exercițiile pot fi benefice.[64] Alte practici de dezvoltare a igienei somnului pot fi:[64][65]

  • Evitarea sau limitarea ațipelii pe parcursul zilei
  • Tratarea durerii la ora de culcare
  • Evitarea meselor largi, a băuturilor, alcoolului și a nicotinei înainte de culcare
  • Găsirea de căi liniștitoare de relaxare în timpul adormirii, inclusiv utilizarea zgomotului alb
  • A face dormitorul potrivit pentru somn prin a-l păstra întunecat, răcoros și liber de aparate precum ceasurile, telefonul celular sau televizorul
  • A dormi cu o atitudine pozitivă [66]
  • A face exerciții regulat
  • A face activități relaxante înainte de culcare
  • A utiliza patul numai pentru somn și sex
  • A termina de verificat ora.

ManagementModificare

Se recomandă excluderea cauzelor medicale și psihologice înainte de a se decide tratamentul pentru insomnie.[67] Odată ce acest lucru s-a făcut, terapia cognitiv comportamentală este în general tratamentul de primă linie.[68] S-a constatat că este eficientă în cazul insomniei cronice.[10] Efectele benefice, în contrast cu cele produse de medicații, pot dura destul de mult după terminarea terapiei.[69]

Medicațiile sunt utilizate în principal pentru reducerea simptomelor de insomnie pe durată scurtă; rolul lor în managementul insomniei cronice rămâne neclar.[5] Anumite tipuri de medicații ar putea fi utilizate.[70][71][63] Mulți doctori nu recomandă a se baza pe pilule de somn prescrise pentru uz pe termen lung.[64] De asemenea, este important de indentificat și tratat alte condiții medicale care pot contribui la insomnie, precum depresia, problemele respiratorii și durerea cronică.[64][72] Mulți oameni cu insomnie rămân insuficient tratați potrivit unor constatări din 2003.[73]

Strategii care nu au la bază medicațiaModificare

Strategiile care nu au la bază medicația au eficiență comparabilă cu medicația hipnotică pentru insomnie și pot avea efecte de durată mai lungă. Medicația hipnotică este recomandată doar pentru uz pe termen scurt din cauza posibilității de dezvoltare a dependenței cu efecte rebound în urma întreruperii folosirii hipnoticelor sau a toleranței.[74]

Strategiile care nu au la bază medicația furnizează evoluții cu durată lungă pentru insomnie și sunt recomandate ca strategie de management de primă linie și pe termen lung. Printre strategii sunt atenția la igiena somnului, controlul stimulilor, intervențiile comportamentale, terapia de restricție a somnului, intenția paradoxală, educația pacientului și terapia de relaxare.[75] Anumite exemple sunt ținerea unui jurnal, limitarea timpului petrecut treaz în pat, practicarea tehnicilor de relaxare și păstrarea unei program regulat de somn și a unui timp regulat de trezire.[72] Terapiile comportamentale pot asista pacientul în dezvoltarea noilor comportamente de somn pentru dezvoltarea calității somnului și consolidare. Terapia comportamentală poate include învățarea de obiceiuri sănătoase de somn pentru a ajuta la relaxarea somnului, utilizarea terapiei cu lumină pentru a ajuta alături de strategii de reducere a îngrijorării și reglarea ritmului circadian.[72]

Muzica poate ameliora insomnia la adulți.[76] Neurofeedback-ul și-a demonstrat eficiența în tratamentul insomniei cu evoluții în privința duratei precum și a calității somnului.[77] Terapia de autoajutor (definită ca terapie psihologică care poate funcționa prin intermediul propriului sine) poate dezvolta calitatea somnului la adulții cu insomnie până la un grad mic sau moderat.[78]

Terapia de control a stimulilor este un tratament pentru pacienții care s-au determinat să asocieze patul sau dormitul în general, cu o reacție negativă. Întrucât terapia de control a stimulilor implică urmarea de etape pentru a controla mediul de somn, uneori se face referire la ea în mod interschimbabil cu conceptul de igienă de somnului. Exemple de asemenea modificări de mediu sunt utilizarea patului numai pentru somn și sex, nu pentru activități precum cititul sau privitul televizorului; trezirea la aceeași oră în fiecare dimineață, inclusiv în weekend-uri; a merge la culcare numai când ești somnoros și când este o mare probabilitate că somnul va avea loc; a lăsa patul și a începe o activitate în alt loc dacă somnul nu începe în scurt timp de la culcare (aproximativ 20 de minute); a reduce energia și efortul subiectiv cheltuite în încercarea de a adormi; a se evita expunerea la lumină puternică în timpul orelor de noapte și a se elimina ațipelile din timpul zilei.[79]

O componentă a terapiei de control a stimulilor constă în restricțiile de somn, o tehnică care urmărește să egaleze timpul petrecut în pat cu timpul petrecut adormit. Această tehnică implică menținerea unui program strict somn-trezire, dormindu-se doar în anumite perioade din zi cantiăți specifice de timp pentru a se induce o deprivare ușoară de somn. Tratamentul complet dureză de obicei până la 3 săptămâni și implică a face pe cineva să doarmă doar o cantitate minimă de timp în funcție de capacitatea pacientului, iar apoi, dacă este capabil (adică, când eficiența somnului evoluează), să se crească această cantitate (~15 min) prin a se duce mai devreme la culcare, în același timp corpul încercând să-și reseteze ceasul intern de somn. Terapia cu lumină puternică, care este adesea utilizată pentru a-i ajuta pe cei care se scoală dimineața devreme să-și reseteze ciclul natural de dormit, poate fi de asemenea utilizată alături de terapia de restricție a somnului pentru a se consolida un nou program de sculare. Deși a aplica această tehnică cu consistență este dificil, ea poate avea un efect pozitiv asupra insomniei la pacienții motivați.

Intenția paradoxală este o tehnică cognitivă de reîncadrare unde persoana cu insomnie, în loc să încerce să adoarmă noaptea, face toate eforturile pentru a sta treaz (adică, în esență se oprește de la a adormi). O teorie care ar putea explica eficiența acestei motede este că întrucât subiectul nu se face pe sine în mod voluntar să adoarmă, acesta este scutit de anxietatea de performanță care apare în urma nevoii sau a dorinței de a adormi, care în mod normal este un act pasiv. S-a constatat că această tehnică reduce efortul de somn și anxietatea de performanță și de asemenea reduce aprecierea subiectivă a întârzierii începutului de somn și supraestimarea deficitului de somn (calitate întâlnită la mulți insomniaci).[80]

Igiena somnuluiModificare

Igiena somnului este un termen obișnuit pentru toate comportamentele care au legătură cu dezvoltarea unui somn bun. Aceste comportamente sunt utilizate ca bază a intervențiilor de somn și sunt ținta inițială a programelor de educație a somnului.[81] Comportamente de acest fel sunt reducerea consumului de cofeină, nicotină și alcool, maximizarea regularității și eficienței episoadelor de somn, minimalizarea utilizării de medicației și a ațipirii pe parcursul zilei, facerea de exerciții fizice regulate și facilitarea unui mediu pozitiv pentru somn.[81] Exercițiile pot fi de ajutor atunci când formează rutina de somn, dar nu trebuie făcute aproape de timpul de somn. Crearea unui mediu pozitiv pentru somn poate fi de asemenea de ajutor în reducerea simptomelor de insomnie. Pe a crea un mediu pozitiv pentru somn, cineva trebuie să dea la o parte de la vedere obiectele care cauzează îngrijoări sau gânduri deranjante.[necesită citare]

Terapia cognitiv comportamentalăModificare

Există argumente că terapia cognitiv comportamentală (TCC) pentru insomnie este superioară pe termen lung benzodiazepinelor și nonbenzodiazepinelor în tratarea și managementul insomniei.[82] În cadrul acestei terapii, pacienții sunt învățați să-și dezvolte obiceiurile de somn și să renunțe la idei contra-productive despre somn. Preconcepții și așteptări obișnuite care pot fi schimbate sunt

  1. așteptări nerealiste în privința somnului (e.g., Am nevoie de 8 ore de somn în fiecare noapte)
  2. preconcepții despre cauzele insomniei (e.g., Am un dezechilibru chimic care îmi cauzează insomnie)
  3. amplificarea consecințelor insomniei (e.g., Nu pot să fac nimic după un somn rău de noapte) și
  4. anxietatea de performanță după încercarea îndelungată de a avea un somn bun de noapte prin controlarea procesului de somn.

Numeroase studii au constatat rezultate pozitive ale combinației dintre terapia cognitiv acomportamentală pentru tratarea insomniei și tratarea insomniei cu tratamente precum controlul stimulilor și terapiile de relaxare. Medicamentele hipnotice sunt la fel de eficiente în tratarea insomniei pe termen scurt, dar efectele lor se atenuează cu timpul din cauza toleranței. Efectele TCC pentru insomnie au efecte susținute și de lungă durată după încetarea terapiei.[83][84] Adăugarea de medicații hipnotice la TCC nu adaugă beneficii în caz de insomnie. Beneficiile pe termen lung ale unui curs de TCC prezintă superioritate față de substanțele hipnotice farmacologice. Chiar pe termen scurt în comparație cu medicația hipnotică pe termen scurt precum zolpidem (Ambien), TCC prezintă superioritate semnificativă. Așadar, TCC este recomandată ca tratament de primă linie pentru insomnie[85]

Metacogniția este un trend recent în abordarea terapiei comportamentale pentru insomnie.[86]

MedicațiiModificare

Mulți oameni cu insomnie utilizează tablete pentru somn și alte sedative. În unele locuri medicațiile sunt prescrise în peste 95% din cazuri.[87] Acestea sunt, în orice caz, tratament de linia a doua.[88] În 2019, Food and Drug Administration din SUA a declarat că e pe cale să solicite înștiințări în legătură cu eszopiclona, zaleplon și zolpidem din cauza preocupărilor legate de traume serioase ce rezultă din comportamente anormale de somn, precum somnambulismul sau condusul unui vehicul în timpul somnului.[89]

Procentul de adulți care utilizează ajutoare prescrise pentru somn crește cu vârsta. În anii 2005–2010, aproximativ 4% din adulții din SUA cu vârsta de 20 de ani și peste au susținut că au luat ajutoare prescrise pentru somn în ultimele 30 de azile. Ratele de utilizare erau cele mai mici în rândul celor din cel mai tânăr grup de vârstă (cei cu vârsta între 20–39), fiind de aproximativ 2%, de 6% printre cei cu vârsta între 50–59 și atingând 7% printre cei cu 80 de ani și peste. Mai multe femei adulte (5.0%) au raportat utilizarea de ajutoare pentru somn mai mult decât bărbații adulți (3.1%). Procentul de adulți albi non-hispanici care utilizează ajutoare pentru somn este mai mare (4.7%) decât cel de adulți negri non-hispanici (2.5%) și mexicano-americani (2.0%). Nu s-a constatat nici o diferență între adulții negri non-hispanici și adulții mexicano-americani în privința utilizării de medicamente prescrise.[90]

AntihistaminiceModificare

Ca o alternativă la utilizarea de stupefiante prescrise, există argumente care arată că o persoană obișnuită care caută ajutor pe termen scurt poate găsi ușurare dacă ia antihistaminice care nu necesită prescripție precum difenhidramina sau doxilamina.[91] Difernhidramina și doxilamina sunt utilizate pe larg ca ajutoare nonprescrise pentru somn. Acestea sunt cele mai eficiente sedative care nu necesită prescripție care sunt în prezent disponibile, cel puțin în o bună parte din Europa, Canada, Australia și Statele Unite, și sedează mai mult decât unele hipnotice prescrise.[92] Eficiența antihistaminicelor pentru somn poate descrește cu timpul, iar efectele adverse ale anticolinegicelor (precum gura uscată) pot fi de asemenea un dezavantaj al acestor medicamente. În timp ce adicția nu pare a fi o problemă cu această clasă de medicamente, ele pot induce dependență și efecte rebound în urma încetării bruște a utilizării acestora.[necesită citare] Pe de altă parte, oamenilor a căror insomnie este cauzată de sindromul picioarelor neliniștite li se pot înrăutăți simptomele în urma consumului de antihistaminice.[93]

MelatoninaModificare

Argumentele că melatonina joacă un rol în tratarea insomniei sunt în general slabe.[94] Există argumente de calitate slabă că poate accelerat începutul somnului cu 6 minute.[94] Ramelteon, un agonist al receptorilor de melatonină, nu pare să accelereze declanșarea somnului sau cantitatea de somn a persoanei.[94]

Cele mai multe medicamente cu melatonină n-au fost testate în privința efectelor adverse pe termen lung.[95] Melatonina declanșată în mod prelungit poate dezvolta calitatea somnului la vârstnici cu efecte adverse minime.[96][97]

Studiile arată că copiii care au tulburare de spectru autist sau dizabilități de învățare, ADHD sau boli neurologice asociate pot beneficia de pe urma utilizării melatoninei. Aceasta pentru că ei au adesea probleme cu somnul din cauza tulburărilor pe care le au. De exemplu, copiii cu ADHD tind să aibă probleme cu a adormi din cauza hiperactivității și, ca urmare, tind să fie obosiți în cea mai mare parte a zilei. O altă cauză a insomniei la copiii cu ADHD este utilizarea de stimulanți pentru a-și trata tulburarea. Apoi, copiilor cu ADHD și celor cu alte tulburări menționate, li se poate da melatonină înainte de culcare pentru a fi ajutați să doarmă.[98]

AntidepresiveleModificare

În timp ce insomnia este un simptom obișnuit al depresiei, antidepresivele sunt eficiente în tratarea problemelor de somn indiferent dacă acestea sunt sau nu asociate cu depresia. În timp ce toate antidepresivele ajută la reglarea somnului, anumite antidepresive precum amitriptilina, doxepinul, mizartapina și tranzodona pot avea un efect sedativ imediat și sunt prescrise pentru tratarea insomniei.[99] Amitriptilina și doxepinul au proprietăți antihistaminice, anticolinergice și antiadrenergice, care contribuie atât la efectele terapeutice ale acestora cât și la profilurile lor cu efecte adverse, pe când efectele adverse ale mizartapinei sunt în primul rând antihistaminice, iar efectele adverse ale tranzodonei sunt în primul rând antiadrenergice. Mizartapina este cunoscută pentru diminuarea latenței somnului (adică, a timpului de la culcare până la adormire), ajutând la eficiența somnului și crescând cantitatea totală de timp de somn la oamenii care au atât depresie cât și insomnie.[100][101]

Agomelatina, un antidepresiv melatonergic cu calități de dezvoltare a procesului de somn care nu cauzează somnolență pe parcursul zilei,[102] este licențiat pentru marketing în Uniunea Europeană[103] și TGA Australia.[104] După examinări în Statele Unite, evoluția sa spre a fi în uz a fost întreruptă în octombrie 2011[105] de către Novartis, care a cumpărat drepturile de a-l lansa pe piață de la compania farmaceutică europeană Servier.[106]

O analiză Cochrane din 2018 a constatat că siguranța consumului de antidepresive pentru insomnie este nesigură, neexistând dovezi care să susțină utilizarea pe termen lung.[107]

BenzodiazepineleModificare

 
Normison (temazepam) este o benzodiazepină prescrisă în mod obișnuit pentru insomnie și alte tulburări de somn.[108]

Cea mai obișnuit utilizată clasă de hipnotice pentru insomnie sunt benzodiazepinele.[31]:363 Benzodiazepinele nu sunt semnificativ mai bune pentru insomnie decât antidepresivele.[109] Utilizatorii cronici de medicație hipnotică pentru insomnie nu au un somn mai bun decât insomniacii cronici care nu consumă medicație. În fapt, utilizatorii cronici de medicație hipnotică au mai multe treziri regulate în timpul nopții decât cei care nu iau medicație hipnotică.[110] Mulți au concluzionat că aceste medicamente prezintă un risc nejustificat pentru sănătatea individuală și publică și că lipsesc dovezi ale unei eficiențe pe termen lung. Este preferabil ca hipnoticele să fie prescrise doar pentru câteva zile cu cea mai mică doză care are efect și să fie evitate oricând e posibil, în special în cazul bătrânilor.[111] Între 1993 și 2010, prescrierea de benzodiazepine pentru indivizii cu tulburări de somn a descrescut de la 24% la 11% în SUA, fapt ce a coincis cu primul val de nonbenzodiazepine⁠(d).[112]

Medicamentele hipnotice benzodiazepine și nonbenzodiazepine⁠(d) au de asemenea un număr de efecte adverse precum oboseala în timpul zilei, accidente cu vehiculele, deteriorări cognitive și căderi și fracturări. Vârstnicii sunt mai sensibili la aceste efecte adverse.[113] Unele benzodiazepine și-au demonstrat eficiența în păstrarea somnului pe termen scurt, dar pe termen lung benzodiazepinele duc la toelranță, dependență fizică, sindromul abstinenței de la benzodiazepine în urma încetării utilizării și înrăutățire pe termen lung a somnului, în special după utilizarea consistentă în perioade lungi de timp. Benzodiazepinele, în timp ce induc inconștiența, de fapt înrăutățesc somnul - asemenea alcoolului - întrucât dezvoltă somnul ușor în timp ce diminuează timpul petrecut în somn adânc.[114] O altă problemă este că în urma utilizării regulate a ajutoarelor cu acțiune scurtă pentru insomnie poate apărea o anxietate rebound în timpul zilei.[115] Deși există puține argumente în favoarea beneficiilor benzodiazepinelor în caz de insomnie în comparație cu alte tratamente și a argumentelor în favoarea unor prejudicii majore, numărul de prescripții a continuat să crească.[116] Aceasta se explică probabil prin natura lor care creează dependență, atât din cauza întrebuințării greșite și deoarece—prin acțiunea lor rapidă, toleranță și abținere de la ele—îi poate „păcăli” pe insomniaci să gândească că îi ajută să doarmă. Există avertismente generale potrivit cărora utilizarea pe termen lung a benzodiazepinelor pentru insomnie la cei mai mulți oameni este inadecvată și că o înlăturare treptată a acestora este de obicei benefică din cauza efectelor adverse asociate și este recomandată oricând este posibil.[117][118]

Toate benzodiazepinele intră în mod neselectiv în conexiune cu receptorul GABAA.[109] Unii teoretizează că anumite benzodiazepine (benzodiazepinele hipnotice) au o activitate semnificativ mai mare la subunitatea α1 a receptorului GABAA în comparație cu alte benzodiazepine (de exemplu, triazolam și temazepam au o activitate semnificativ mai mare la subunitatea α1 comparativ cu alprazolam și diazepam, ceea ce le face sedative-hipnotice superioare – alprazolam și diazepam, în schimb, au o mai mare activitate la subunitatea α2 în comparație cu triazolam și temazepam, făcându-i agenți anxiolitici superiori). Modulația subunității α1 este asociată cu efectul sedativelor, deteriorarea motoare, depresia respiratorie, amnezia, ataxia și comportamentul căutător de substanțe. Modulația subunității α2 este asociată cu activitatea anxiolitică și dezinhibarea. Din acest motiv, anumite benzodiazepine pot fi mai potrivite pentru tratarea insomniei decât altele.[necesită citare]

Alte sedativeModificare

Medicamentele care se dovedesc a fi mai eficiente și mai sigure decât benzodiazepinele pentru insomnie sunt într-o zonă de cercetare activă.[119] Medicamente nonbenzodiazepine⁠(d) sedativ-hipnotice, precum zolpidem, zaleplon, zopiclon și eszopiclona, sunt o clasă de medicamente hipnotice care sunt similare benzodiazepinelor în ce privește mecanismul de acțiune și sunt indicate pentru cazuri de insomnie ușoară sau moderată. Eficiența acestora în dezvoltarea timpului pentru somn este mică și au un efect similar—deși cu efecte adverse mai puțin severe în comparație cu benzodiazepinele.[120]

Suvorexant este aprobat de FDA pentru insomniile caracterizate prin dificultăți de început a somnului și/sau de păstrare a somnului.[121] Prescrierea de nonbenzodiazepine are un spor general de la introducerea inițială de piața SUA din 1992, de la 2.3% în 1993 la pacienții cu tulburări de somn la 13.7% în 2010.[112]

Barbituricele, după ce au fost utilizate o dată, nu mai sunt recomandate pentru insomnie din cauza riscului de adicție și alte efecte adverse.[122]

AntipsihoticeleModificare

Utilizarea de antipsihotice pentru insomnie, deși este obișnuită, nu este recomandată întrucât evidența nu demonstrează vreun beneficiu, iar riscul de efecte adverse este semnificativ.[123][124] Preocupări legate de efectele adverse sunt mai mari în cazul vârstnicilor.[125]

Medicină alternativăModificare

Unii insomniaci utilizează ierburi precum valeriana, mușețelul, lavandula, marijuana, hameiul, Withania somnifera și floarea-pasiunii. L-aspartatul de L-arginină, SAH (S-adenozil-L-homocisteina) și peptida ce aduce somn de unde lente (DSIP) ar putea fi de asemenea de ajutor în ameliorarea insomniei.[126] Este neclar dacă acupunctura este utilă.[127]

PrognozăModificare

 
Anii de viață ajustați cu incapacitate pentru insomnie per 100,000 de locuitori (2004).

     fără date

     sub 25

     25–30.25

     30.25–36

     36–41.5

     41.5–47

     47–52.5

     52.5–58

     58–63.5

     63.5–69

     69–74.5

     74.5–80

     peste 80

Un studiu făcut pe 1.1 milioane de rezidenți din Statele Unite a constatat că cei care au afirmat că dorm aproximativ 7 ore pe noapte au rate mai mici ale mortalității, în timp ce cei care dorm mai puțin de 6 ore sau mai mult de 8 ore au rate mai mari ale mortalității. A dormi 8.5 sau mai multe ore pe noapte este asociat cu o rată de mortalitate de 15%. Insomnia severă – a dormi mai puțin de 3.5 ore în cazul femeilor și mai puțin de 4.5 ore în cazul bărbaților – este asociată cu o creștere cu 15% a ratei mortalității.[128]

Cu această tehnică, este dificil de distins între lipsa somnului cauzată de o tulburare care este de asemenea cauză a morții premature, versus o tulburare care cauzează lipsa somnului, lipsă a somnului ce cauzează moartea prematură. Cea mai multă creștere a mortalității de pe urma insomniei severe a fost scoasă din calcul după controlarea tulburărilor asociate. După controlarea duratei somnului și a insomniei, utilizarea de pilule pentru somn a fost de asemenea asociată cu o rată crescută a mortalității.[128]

Cea mai mică rată a mortalității a fost observată la indivizii care dorm între șase și jumătate și șapte ore pe noapte. Chiar somnul de doar 4.5 ore pe noapte este asociat cu un foarte mic spor al mortalității. Așadar insomnia ușoară și cea moderată în cazul celor mai mulți oameni sunt asociate cu sporirea longevității, iar insomnia severă este asociată doar cu un efect foarte mic asupra ratei mortalității.[128] Este neclar dacă a dormi mai mult de 7.5 ore este asociat cu excesul de mortalitate.[128]

EpidemiologieModificare

În orice punct din timp, între 10% și 30% din adulți au insomnie și până la jumătate din oameni au insomnie într-un an dat.[2][5][11] Aproximativ 6% din persoane au o insomnie care nu este cauzată de o altă problemă și durează mai mult de o lună.[2] Persoanele cu peste 65 de ani sunt mai des afectate decât cele mai tinere.[8] Femeile sunt mai des afectate decât bărbații.[5] Insomnia este cu 40% mai obișnuită în rândul femeilor decât în rândul bărbaților.[129]

Există rate mai mari de insomnie raportate în rândul studenților de la universitate în comparație cu populația generală.[130]

Insomnie completăModificare

În anul 2009, ucraineanul Feodor Oleg Nesterciuk sufera de o formă de insomnie necunoscută.[131] Niciun tratament sau medicație contra insomniilor sale nu l-au putut ajuta să doarmă măcar o oră, în decursul unei perioade de 20 de ani.[131]

În iulie 2014, Thai Ngoc din Vietnam a declarat că nu a mai dormit de 40 de ani.[132]

ReferințeModificare

  1. ^ a b c d „What Is Insomnia?”. NHLBI. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  2. ^ a b c d e f g h „Insomnia: definition, prevalence, etiology, and consequences”. Journal of Clinical Sleep Medicine. 3 (5 Suppl): S7–10. august 2007. PMC 1978319 . PMID 17824495.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  3. ^ a b c „JAMA patient page. Insomnia”. JAMA. 307 (24): 2653. Iulie 2012. doi:10.1001/jama.2012.6219. PMID 22735439.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  4. ^ a b „What Causes Insomnia?”. NHLBI. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  5. ^ a b c d e f „Dyssomnias” (PDF). WHO. pp. 7–11. Arhivat (PDF) din originalul de la 18-03-2009. Accesat în 2009-01-25.  Verificați datele pentru: |archive-date= (ajutor)
  6. ^ a b „How Is Insomnia Diagnosed?”. NHLBI. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  7. ^ a b c „How Is Insomnia Treated?”. NHLBI. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  8. ^ a b c d „In the clinic. Insomnia”. Annals of Internal Medicine. 148 (1): ITC13–1–ITC13–16. Ianuarie 2008. doi:10.7326/0003-4819-148-1-200801010-01001. PMID 18166757.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  9. ^ a b c d „Management of Chronic Insomnia Disorder in Adults: A Clinical Practice Guideline From the American College of Physicians”. Annals of Internal Medicine. 165 (2): 125–33. iulie 2016. doi:10.7326/M15-2175. PMID 27136449.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  10. ^ a b c „Cognitive Behavioral Therapy for Chronic Insomnia: A Systematic Review and Meta-analysis”. Annals of Internal Medicine. 163 (3): 191–204. august 2015. doi:10.7326/M14-2841. PMID 26054060.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  11. ^ a b Tasman, Allan; Kay, Jerald; Lieberman, Jeffrey A.; First, Michael B.; Riba, Michelle (). Psychiatry, 2 Volume Set (ed. 4). John Wiley & Sons. p. 4253. ISBN 978-1-118-75336-1.  Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)
  12. ^ Attarian, Hrayr P. (). Clinical Handbook of Insomnia (în engleză). Springer Science & Business Media. p. Chapter 1. ISBN 978-1-59259-662-1.  Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)
  13. ^ Insomnia > Complications Arhivat 08-02-2009 la Wayback Machine.. Mayo Clinic. Recuperat pe 5 mai 2009
  14. ^ Consumer Reports; Drug Effectiveness Review Project (Ianuarie 2012). „Evaluating New Sleeping Pills Used to Treat: Insomnia Comparing Effectiveness, Safety, and Price” (PDF). Best Buy Drugs Consumer Reports: 4. Arhivat (PDF) din originalul de la 9 decembrie 2013. Accesat în 4 iunie 2013.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  15. ^ „Symptoms” (în engleză). Accesat în 15-04-2019.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  16. ^ „Event-related potentials during the transition to sleep for individuals with sleep-onset insomnia”. Behavioral Sleep Medicine. 9 (2): 68–85. . doi:10.1080/15402002.2011.557989. PMID 21491230.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  17. ^ Doghramji, Karl (). Clinical Management of Insomnia. Caddo, OK: Professional Communications, Inc. p. 28. ISBN 978-1-932610-14-7.  Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)
  18. ^ Morin, Charles (). Insomnia: A Clinician's Guide to Assessment and Treatment. New York, New York: Kluwer Academic/Plenum Publishers. p. 16. ISBN 978-0-306-47750-8.  Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)
  19. ^ „What Causes Insomnia?” (în engleză). Accesat în 24-04-2019.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  20. ^ „What Happens When You Sleep?”. sleepfoundation.org. Arhivat din originalul de la 05-03-2017. Accesat în 24-02-2017.  Verificați datele pentru: |access-date=, |archive-date= (ajutor)
  21. ^ „Sleep issues in Parkinson's disease”. Neurology. 64 (12 Suppl 3): S12–20. Iunie 2005. doi:10.1212/WNL.64.12_suppl_3.S12. PMID 15994219.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  22. ^ a b c „(Mis)perception of sleep in insomnia: a puzzle and a resolution”. Psychological Bulletin. 138 (1): 77–101. Ianurie 2012. doi:10.1037/a0025730. PMC 3277880 . PMID 21967449.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  23. ^ a b c d e f „Insomnia”. University of Maryland Medical Center. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  24. ^ „Comorbidity of chronic insomnia with medical problems”. Sleep. 30 (2): 213–8. Februarie 2007. doi:10.1093/sleep/30.2.213. PMID 17326547.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  25. ^ „Excessive daytime sleepiness and insomnia”. Archives of Otolaryngology. 108 (6): 373–7. Iunie 1982. doi:10.1001/archotol.1982.00790540045013. PMID 7092673.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  26. ^ a b „Insomnia Causes”. Mayo Clinic. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  27. ^ „Restless Legs Syndrome/Periodic Limb Movement Disorder”. National Heart Lung and Blood Institute. Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ a b „Treatment options for insomnia”. American Family Physician. 76 (4): 517–26. august 2007. PMID 17853625.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  29. ^ „Menopausal Symptoms and Their Management”. Endocrinology and Metabolism Clinics of North America. 44 (3): 497–515. Septembrie 2015. doi:10.1016/j.ecl.2015.05.001. PMC 4890704 . PMID 26316239.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  30. ^ „What causes insomnia?”. National Heart, Lung, and Blood Institute. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  31. ^ a b Geddes, John; Price, Jonathan; McKnight, Rebecca; Gelder, Michael; Mayou, Richard (). Psychiatry (ed. 4th). Oxford: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-923396-0.  Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)
  32. ^ „Melatonin treatment for insomnia in pediatric patients with attention-deficit/hyperactivity disorder”. The Annals of Pharmacotherapy. 44 (1): 185–91. Ianuarie 2010. doi:10.1345/aph.1M365. PMID 20028959.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  33. ^ „Insomnia in patients with traumatic brain injury: frequency, characteristics, and risk factors”. The Journal of Head Trauma Rehabilitation. 21 (3): 199–212. . doi:10.1097/00001199-200605000-00001. PMID 16717498.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  34. ^ a b Mendelson WB (2008). „New Research on Insomnia: Sleep Disorders May Precede or Exacerbate Psychiatric Conditions”. Psychiatric Times. 25 (7). Arhivat din originalul de la 19-10-2009.  Verificați datele pentru: |archive-date= (ajutor)
  35. ^ „Self management of fatal familial insomnia. Part 1: what is FFI?”. MedGenMed. 8 (3): 65. septembrie 2006. PMC 1781306 . PMID 17406188.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  36. ^ The epidemiological survey of exercise-induced insomnia in chinese athletes Arhivat 09-09-2009 la Wayback Machine. Youqi Shi, Zhihong Zhou, Ke Ning, Jianhong LIU. Athens 2004: Pre-Olympic Congress.
  37. ^ Schmerler, Jessica. „Q&A: Why Is Blue Light before Bedtime Bad for Sleep?”. Scientific American (în engleză). Accesat în 19-10-2018.  Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  38. ^ a b c „What Causes Insomnia?”. US National Sleep Foundation. 2019. Accesat în 24-04-2019.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  39. ^ „A Longitudinal Twin Study of Insomnia Symptoms in Adults”. Sleep. 38 (9): 1423–30. septembrie 2015. doi:10.5665/sleep.4982. PMC 4531410 . PMID 26132482.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  40. ^ „Genome-wide association analysis of insomnia complaints identifies risk genes and genetic overlap with psychiatric and metabolic traits”. Nature Genetics. 49 (11): 1584–1592. Noiembrie 2017. doi:10.1038/ng.3888. PMC 5600256 . PMID 28604731.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  41. ^ „The genetics of insomnia--evidence for epigenetic mechanisms?”. Sleep Medicine Reviews. 18 (3): 225–35. Iunie 2014. doi:10.1016/j.smrv.2013.05.002. PMID 23932332.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  42. ^ Perry, Lacy (12-10-2004). „How Hangovers Work”. HowStuffWorks. Arhivat din original la 2010-03-15. Accesat în 20-11-2011.  Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date=, |date= (ajutor)
  43. ^ Lee-chiong, Teofilo (). Sleep Medicine: Essentials and Review. Oxford University Press, USA. p. 105. ISBN 978-0-19-530659-0.  Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)
  44. ^ „The diagnosis and management of benzodiazepine dependence”. Current Opinion in Psychiatry. 18 (3): 249–55. mai 2005. doi:10.1097/01.yco.0000165594.60434.84. PMID 16639148.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  45. ^ „Long-term outcome after discontinuation of benzodiazepines for insomnia: a survival analysis of relapse”. Behaviour Research and Therapy. 43 (1): 1–14. Ianuarie 2005. doi:10.1016/j.brat.2003.12.002. PMID 15531349.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  46. ^ „Chronic benzodiazepine usage and withdrawal in insomnia patients”. Journal of Psychiatric Research. 38 (3): 327–34. 01-06-2004. doi:10.1016/j.jpsychires.2003.10.003. PMID 15003439.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  47. ^ „Sleep Profile in Patients with Chronic Opioid Abuse”. Addictive Disorders & Their Treatment. 10: 21–28. . doi:10.1097/ADT.0b013e3181fb2847.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  48. ^ „Insomnia - Symptoms and causes”. Mayo Clinic (în engleză). Accesat în . 
  49. ^ „Risk Factors For Insomnia” (în engleză). Accesat în 14-04-2019.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  50. ^ Lichstein, K. L., Taylor, D. J., McCrae, C. S., & Petrov, M. (2010). Insomnia: Epidemiology and Risk Factors. Principles and Practice of Sleep Medicine: Fifth Edition, 827‑837. https://doi.org/10.1016/B978-1-4160-6645-3.00076-1
  51. ^ „Athens Insomnia Scale: validation of an instrument based on ICD-10 criteria”. Journal of Psychosomatic Research. 48 (6): 555–60. Iunie 2000. doi:10.1016/S0022-3999(00)00095-7. PMID 11033374.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  52. ^ a b Passarella, S, Duong, M. "Diagnosis and treatment of insomnia." 2008.
  53. ^ „Clinical guideline for the evaluation and management of chronic insomnia in adults” (PDF). Journal of Clinical Sleep Medicine. 4 (5): 487–504. Octombrie 2008. PMC 2576317 . PMID 18853708. Arhivat (PDF) din originalul de la 9 februarie 2015. Accesat în 30 iulie 2015. Actigraphy is indicated as a method to characterize circadian patterns or sleep disturbances in individuals with insomnia, ...  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  54. ^ a b c American College of Occupational and Environmental Medicine (Februarie 2014), „Five Things Physicians and Patients Should Question”, Choosing Wisely: an initiative of the ABIM Foundation, American College of Occupational and Environmental Medicine, arhivat din originalul de la 11 septembrie 2014, accesat în 24 februarie 2014  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  55. ^ „Classification of sleep disorders”. Neurotherapeutics. 9 (4): 687–701. Octombrie 2012. doi:10.1007/s13311-012-0145-6. PMC 3480567 . PMID 22976557.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  56. ^ a b c „British Association for Psychopharmacology consensus statement on evidence-based treatment of insomnia, parasomnias and circadian rhythm disorders”. Journal of Psychopharmacology. 24 (11): 1577–601. Noiembrie 2010. doi:10.1177/0269881110379307. PMID 20813762.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  57. ^ a b „Sleep disorders and depression: brief review of the literature, case report, and nonpharmacologic interventions for depression”. Clinical Interventions in Aging. 8: 1033–9. . doi:10.2147/CIA.S47230. PMC 3760296 . PMID 24019746.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  58. ^ "Sleep Wake Disorders ." Diagnostic and statistical manual of mental disorders: DSM-5.. 5th ed. Washington, D.C.: American Psychiatric Association, 2013. -. Print.
  59. ^ a b „Insomnia: epidemiology, characteristics, and consequences”. Clinical Cornerstone. 5 (3): 5–15. . doi:10.1016/S1098-3597(03)90031-7. PMID 14626537.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  60. ^ „Insomnia – sleeplessness, chronic insomnia, acute insomnia, mental ..”. Arhivat din original la 29 martie 2008. Accesat în 29-04-2008.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  61. ^ „Acute Insomnia – What is Acute Insomnia”. Sleepdisorders.about.com. Arhivat din originalul de la 2013-03-29. Accesat în 10-03-2013.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  62. ^ Simon, Harvey. „In-Depth Report: Causes of Chronic Insomnia”. New York Times. Arhivat din originalul de la . Accesat în .  Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)
  63. ^ a b „Insomnia in Elderly Patients: Recommendations for Pharmacological Management”. Drugs & Aging. 35 (9): 791–817. Septembrie 2018. doi:10.1007/s40266-018-0569-8. PMID 30058034.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  64. ^ a b c d e „Insomnia: Diagnosis and treatment”. Mayo Clinic. . Accesat în . 
  65. ^ Pathak, Neha (). „Insomnia (Acute & Chronic): Symptoms, Causes, and Treatment”. WebMD. Accesat în .  Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)
  66. ^ „Insomnia:Prevention” (în engleză). Accesat în 15-04-2019.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  67. ^ „Tolerability of hypnosedatives in older patients”. Drugs & Aging. 19 (7): 529–39. . doi:10.2165/00002512-200219070-00006. PMID 12182689.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  68. ^ van Straten, Annemieke; van der Zweerde, Tanja; Kleiboer, Annet; Cuijpers, Pim; Morin, Charles M.; Lancee, Jaap (). „Cognitive and behavioral therapies in the treatment of insomnia: A meta-analysis”. Sleep Medicine Reviews. 38: 3–16. doi:10.1016/j.smrv.2017.02.001. ISSN 1087-0792. 
  69. ^ „NIH State-of-the-Science Conference Statement on manifestations and management of chronic insomnia in adults”. NIH Consensus and State-Of-The-Science Statements. 22 (2): 1–30. . PMID 17308547. 
  70. ^ Heald, Jonathan L.; Neubauer, David N.; Krystal, Andrew D.; Buysse, Daniel J.; Sateia, Michael J. (). „Clinical Practice Guideline for the Pharmacologic Treatment of Chronic Insomnia in Adults: An American Academy of Sleep Medicine Clinical Practice Guideline”. Journal of Clinical Sleep Medicine (în engleză). 13 (02): 307–349. doi:10.5664/jcsm.6470. ISSN 1550-9389. PMC 5263087 . 
  71. ^ Riemann, Dieter; Perlis, Michael L. (). „The treatments of chronic insomnia: A review of benzodiazepine receptor agonists and psychological and behavioral therapies”. Sleep Medicine Reviews. 13 (3): 205–214. doi:10.1016/j.smrv.2008.06.001. ISSN 1087-0792. 
  72. ^ a b c „JAMA patient page. Insomnia”. JAMA. 309 (7): 733. Februarie 2013. doi:10.1001/jama.2013.524. PMID 23423421.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  73. ^ Drake, Christopher L.; Roehrs, Timothy; Roth, Thomas (Decembrie 2003). „Insomnia causes, consequences, and therapeutics: An overview”. Depression and Anxiety. 18 (4): 163–176. doi:10.1002/da.10151.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  74. ^ National Prescribing Service (2010-02-01). "Addressing hypnotic medicines use in primary care" Arhivat 01-11-2013 la Wayback Machine.. NPS News, Vol 67.
  75. ^ „Management of insomnia”. Journal of the American Pharmaceutical Association. 39 (5): 688–96; quiz 713–4. . doi:10.1016/s1086-5802(15)30354-5. PMID 10533351.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  76. ^ „Music for insomnia in adults”. The Cochrane Database of Systematic Reviews. 8 (8): CD010459. august 2015. doi:10.1002/14651858.CD010459.pub2. PMID 26270746.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  77. ^ Lake, James A. (). Textbook of Integrative Mental Health Care. Thieme Medical Publishers. p. 313. ISBN 978-1-58890-299-3.  Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)
  78. ^ „Self-help therapy for insomnia: a meta-analysis”. Sleep Medicine Reviews. 13 (1): 61–71. Februarie 2009. doi:10.1016/j.smrv.2008.04.006. PMID 18952469.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  79. ^ „Nonpharmacologic approaches to the management of insomnia”. The Journal of the American Osteopathic Association. 110 (12): 695–701. Decembrie 2010. PMID 21178150.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  80. ^ „Sleeping without a pill: nonpharmacologic treatments for insomnia”. Journal of Psychiatric Practice. 14 (6): 403–7. Noiembrie 2008. doi:10.1097/01.pra.0000341896.73926.6c. PMID 19057243.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  81. ^ a b „Sleep hygiene or compensatory sleep practices: an examination of behaviours affecting sleep in older adults”. Psychology, Health & Medicine. 7 (2): 156–61. Mai 2002. doi:10.1080/13548500120116094.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  82. ^ „Comparative effectiveness of cognitive behavioral therapy for insomnia: a systematic review”. BMC Family Practice. 13: 40. Mai 2012. doi:10.1186/1471-2296-13-40. PMC 3481424 . PMID 22631616.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  83. ^ „Cognitive behavior therapy and pharmacotherapy for insomnia: a randomized controlled trial and direct comparison” (PDF). Archives of Internal Medicine. 164 (17): 1888–96. Septembrie 2004. doi:10.1001/archinte.164.17.1888. PMID 15451764. Arhivat din original (PDF) la 22-12-2012.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date=, |archive-date= (ajutor)
  84. ^ „Behavioral and pharmacological therapies for late-life insomnia: a randomized controlled trial”. JAMA. 281 (11): 991–9. Martie 1999. doi:10.1001/jama.281.11.991. PMID 10086433.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  85. ^ Miller, K. E. (2005). „Cognitive Behavior Therapy vs. Pharmacotherapy for Insomnia”. American Family Physician. 72 (2): 330. Arhivat din original la 06-06-2011.  Verificați datele pentru: |archive-date= (ajutor)
  86. ^ „Improving sleep with mindfulness and acceptance: a metacognitive model of insomnia”. Behaviour Research and Therapy. 50 (11): 651–60. Noiembrie 2012. doi:10.1016/j.brat.2012.08.001. PMC 3466342 . PMID 22975073.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  87. ^ „Insomnia” (PDF). Australian Family Physician. 32: 283. 2009. Arhivat (PDF) din originalul de la 12-03-2011.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |archive-date= (ajutor)
  88. ^ „Management of Chronic Insomnia Disorder in Adults: A Clinical Practice Guideline From the American College of Physicians”. Annals of Internal Medicine. 165 (2): 125–33. Iulie 2016. doi:10.7326/m15-2175. PMID 27136449.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  89. ^ „FDA adds Boxed Warning for risk of serious injuries caused by sleepwalking with certain prescription insomnia medicines”. US Food and Drug Administration. . Accesat în . 
  90. ^ Chong Y., Fryar, C.D., and Gu, Q. (2013). Prescription Sleep Aid Use Among Adults: United States, 2005–2010. Hyattsville, Md.: U.S. Department of Health and Human Services, Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Health Statistics.
  91. ^ Consumer Reports; Drug Effectiveness Review Project (Ianuarie 2012). „Evaluating Newer Sleeping Pills Used to Treat: Insomnia. Comparing Effectiveness, Safety, and Price” (PDF). Best Buy Drugs: 3, 8, 11. Arhivat (PDF) din originalul de la 9 decembrie 2013. Accesat în 4 June 2013.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  92. ^ DrugBank: DB00366 (Doxylamine) Arhivat 03-12-2009 la Wayback Machine.. Drugbank.ca. Recuperat pe 20-11-2011.
  93. ^ „Restless Legs Syndrome Fact Sheet | National Institute of Neurological Disorders and Stroke”. www.ninds.nih.gov. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  94. ^ a b c „Management of Insomnia Disorder”. AHRQ Comparative Effectiveness Reviews. Rockville (MD): Agency for Healthcare Research and Quality (US). Decembrie 2015. PMID 26844312.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  95. ^ „Use of sleep-promoting medications in nursing home residents : risks versus benefits”. Drugs & Aging. 23 (4): 271–87. . doi:10.2165/00002512-200623040-00001. PMID 16732687.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  96. ^ „Melatonin prolonged release: in the treatment of insomnia in patients aged ≥55 years”. Drugs & Aging. 29 (11): 911–23. Noiembrie 2012. doi:10.1007/s40266-012-0018-z. PMID 23044640.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  97. ^ „Prolonged-release formulation of melatonin (Circadin) for the treatment of insomnia”. Expert Opinion on Pharmacotherapy. 13 (6): 895–905. Aprilie 2012. doi:10.1517/14656566.2012.667076. PMID 22429105.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  98. ^ „Clinical uses of melatonin in pediatrics”. International Journal of Pediatrics. 2011: 892624. . doi:10.1155/2011/892624. PMC 3133850 . PMID 21760817.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  99. ^ „Trazodone addition for insomnia in venlafaxine-treated, depressed inpatients: a semi-naturalistic study”. Pharmacological Research. 51 (1): 79–84. ianuarie 2005. doi:10.1016/j.phrs.2004.06.007. PMID 15519538.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  100. ^ „Comparative effects of mirtazapine and fluoxetine on sleep physiology measures in patients with major depression and insomnia”. The Journal of Clinical Psychiatry. 64 (10): 1224–9. octombrie 2003. doi:10.4088/JCP.v64n1013. PMID 14658972.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  101. ^ „Effects of mirtazapine on sleep polygraphic variables in major depression”. Neuropsychobiology. 46 (4): 197–201. . doi:10.1159/000067812. PMID 12566938.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  102. ^ „Agomelatine, an innovative pharmacological response to unmet needs”. Journal of Psychopharmacology. 22 (7 Suppl): 4–8. Septembrie 2008. doi:10.1177/0269881108092593. PMID 18753276.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  103. ^ „Summary of Product Characteristics” (PDF). European Medicine Agency. Arhivat (PDF) din originalul de la 29-10-2014. Accesat în 14-10-2013.  Verificați datele pentru: |access-date=, |archive-date= (ajutor)
  104. ^ „VALDOXAN® Product Information” (PDF). TGA eBusiness Services. Servier Laboratories Pty Ltd. 2013-09-23. Arhivat din originalul de la 24-03-2017. Accesat în 2013-10-14.  Verificați datele pentru: |archive-date= (ajutor)
  105. ^ Novartis drops future blockbuster agomelatine. Arhivat 11-11-2011 la Wayback Machine. Scrip Intelligence, 25 oct 2011 (recuperat pe 30 oct 2011).
  106. ^ Bentham, Clara (29-03-2006). „Servier and Novartis sign licensing agreement for agomelatine, a novel treatment for depression”. Servier UK. Arhivat din original la 16 aprilie 2009. Accesat în 15-05-2009.  Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date=, |date= (ajutor)
  107. ^ Everitt, Hazel; Baldwin, David S; Stuart, Beth; Lipinska, Gosia; Mayers, Andrew; Malizia, Andrea L; Manson, Christopher CF; Wilson, Sue (). „Antidepressants for insomnia in adults”. Cochrane Database of Systematic Reviews. doi:10.1002/14651858.CD010753.pub2. PMID 29761479. 
  108. ^ Temazepam Arhivat 30-05-2013 la Wayback Machine.. Websters-online-dictionary.org. Recuperat pe 20-11-2011.
  109. ^ a b „The efficacy and safety of drug treatments for chronic insomnia in adults: a meta-analysis of RCTs”. Journal of General Internal Medicine. 22 (9): 1335–50. Septembrie 2007. doi:10.1007/s11606-007-0251-z. PMC 2219774 . PMID 17619935.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  110. ^ „Insomnia and psychotropic drug consumption”. Progress in Neuro-Psychopharmacology & Biological Psychiatry. 19 (3): 421–31. Mai 1995. doi:10.1016/0278-5846(94)00023-B. PMID 7624493.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  111. ^ „What's wrong with prescribing hypnotics?”. Drug and Therapeutics Bulletin. 42 (12): 89–93. decembrie 2004. doi:10.1136/dtb.2004.421289. PMID 15587763. 
  112. ^ a b „Trends in prescribing of sedative-hypnotic medications in the USA: 1993-2010”. Pharmacoepidemiology and Drug Safety. 25 (6): 637–45. Iunie a2016. doi:10.1002/pds.3951. PMC 4889508 . PMID 26711081.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  113. ^ „Sedative hypnotics in older people with insomnia: meta-analysis of risks and benefits”. BMJ. 331 (7526): 1169. Noiembrie 2005. doi:10.1136/bmj.38623.768588.47. PMC 1285093 . PMID 16284208.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  114. ^ „Insomnia: drug treatment”. Annals of the Academy of Medicine, Singapore. 20 (2): 269–72. Martie 1991. PMID 1679317.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  115. ^ „Treatment of primary insomnia”. CMAJ. 163 (4): 389–91. august 2000. PMC 80369 . PMID 10976252.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  116. ^ Carlstedt, Roland A. (). Handbook of Integrative Clinical Psychology, Psychiatry, and Behavioral Medicine: Perspectives, Practices, and Research. Springer. pp. 128–130. ISBN 978-0-8261-1094-7. 
  117. ^ Lader, Malcolm; Cardinali, Daniel P; Pandi-Perumal, Seithikurippu R (). Sleep and sleep disorders: a neuropsychopharmacological approach. Georgetown, Tex.: Landes Bioscience/Eurekah.com. p. 127. ISBN 978-0-387-27681-6.  Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)
  118. ^ „Second meeting of the French CEIP (Centres d'Evaluation et d'Information sur la Pharmacodépendance). Part II: benzodiazepine withdrawal”. Therapie. 64 (6): 365–70. . doi:10.2515/therapie/2009051. PMID 20025839.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  119. ^ „Sleep maintenance insomnia: strengths and weaknesses of current pharmacologic therapies”. Annals of Clinical Psychiatry. 18 (1): 49–56. . doi:10.1080/10401230500464711. PMID 16517453.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  120. ^ „Effectiveness of non-benzodiazepine hypnotics in treatment of adult insomnia: meta-analysis of data submitted to the Food and Drug Administration”. BMJ. 345: e8343. Decembrie 2012. doi:10.1136/bmj.e8343. PMC 3544552 . PMID 23248080.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  121. ^ „Highlights of prescribing information” (PDF). Arhivat (PDF) din originalul de la 12-09-2014.  Verificați datele pentru: |archive-date= (ajutor)
  122. ^ Aschenbrenner, Diane S.; Venable, Samantha J. (). Drug Therapy in Nursing (în engleză). Lippincott Williams & Wilkins. p. 277. ISBN 978-0-7817-6587-9.  Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)
  123. ^ American Psychiatric Association (Septembrie 2013), „Five Things Physicians and Patients Should Question”, Choosing Wisely: an initiative of the ABIM Foundation, American Psychiatric Association, arhivat din originalul de la 3 decembrie 2013, accesat în 30 decembrie 2013  Verificați datele pentru: |date= (ajutor), which cites
    • American Association of Clinical Endocrinologists; North American Association for the Study of Obesity (Februarie 2004). „Consensus development conference on antipsychotic drugs and obesity and diabetes”. Diabetes Care. 27 (2): 596–601. doi:10.2337/diacare.27.2.596. PMID 14747245.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
    • „Off-Label Use of Atypical Antipsychotics: An Update”. AHRQ Comparative Effectiveness Reviews. Rockville (MD): Agency for Healthcare Research and Quality (US. . PMID 22132426.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
    • „Atypical antipsychotic-induced metabolic side effects: insights from receptor-binding profiles”. Molecular Psychiatry. 13 (1): 27–35. ianuarie 2008. doi:10.1038/sj.mp.4002066. PMID 17848919.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  124. ^ „Safety of low doses of quetiapine when used for insomnia”. The Annals of Pharmacotherapy. 46 (5): 718–22. Mai 2012. doi:10.1345/aph.1Q697. PMID 22510671.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  125. ^ „Use of sleep-promoting medications in nursing home residents : risks versus benefits”. Drugs & Aging. 23 (4): 271–87. . doi:10.2165/00002512-200623040-00001. PMID 16732687.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  126. ^ Sleep: physiology, investigations, medicine. . pp. 275–7. ISBN 978-0-306-47406-4.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  127. ^ „Acupuncture for insomnia”. The Cochrane Database of Systematic Reviews. 9 (9): CD005472. Septembrie 2012. doi:10.1002/14651858.CD005472.pub3. PMID 22972087.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |hdl= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  128. ^ a b c d „Mortality associated with sleep duration and insomnia”. Archives of General Psychiatry. 59 (2): 131–6. Februarie 2002. doi:10.1001/archpsyc.59.2.131. PMID 11825133.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  129. ^ Lamberg, Lynne (). „Several Sleep Disorders Reflect Gender Differences”. Psychiatric News. 42 (8): 40. doi:10.1176/pn.42.10.0040.  Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)
  130. ^ „A systematic review of studies on the prevalence of insomnia in university students”. Public Health. 129 (12): 1579–84. Decembrie 2015. doi:10.1016/j.puhe.2015.07.030. PMID 26298588.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  131. ^ a b Un ucrainean nu a mai dormit de 20 de ani, 5 martie 2009, Descoperă, accesat la 27 iulie 2014
  132. ^ Povestea IREALĂ a acestui bărbat. Medicii au rămas șocați după ce l-au analizat, 27 iulie 2014, Daria Andrieș, Evenimentul zilei, accesat la 27 iulie 2014

BibliografieModificare

  • Enciclopedia sovietică moldovenească, vol. III, Chișinău, 1972, p. 83.

Legături externeModificare