Etanol
Formula structurală
Formula structurală
Modelare tridimensională a moleculei de etanol
Modelare tridimensională a moleculei de etanol
Denumiri
Alte denumiriAlcool etilic
Identificare
Număr CAS64-17-5
ChEMBLCHEMBL545
PubChem CID702
Informații generale
Formulă chimicăC2H5OH
sau C2H6O
Aspectlichid incolor
Masă molară46.069 g·mol-1[1]
Proprietăți
Densitate~0,7894 g/cm3
Starea de agregarelichidă
Punct de topire−114,4 °C
Punct de fierbere78,37 °C
Solubilitateîn orice proporție cu apa
Miroscaracteristic
Structură cristalinăSistem cristalin monoclinic[3]  Modificați la Wikidata
Presiune de vapori44 mm Hg  Modificați la Wikidata
Indice de refracție(nD)1,3611  Modificați la Wikidata
F : Inflamabil
Inflamabil,
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Etanolul (de asemenea denumit și alcool etilic sau mai simplu doar alcool) este un compus organic din clasa alcoolilor, fiind principalul alcool întâlnit în băuturile alcoolice. Este un lichid volatil, inflamabil și incolor, cu un miros caracteristic. Are formula chimică C2H5OH, care poate fi scrisă desfășurat CH3 – CH2 – OH, fiind din punct de vedere structural alcătuit dintr-un radical etil, legat de o grupă hidroxil. De aceea, este câteodată simbolizat EtOH.

Etanolul se obține în majoritate prin fermentația zaharurilor prin intermediul drojdiilor, sau prin procedee petrochimice. Este un drog psihotrop care dă dependență, cauzând o intoxicație acută caracteristică, cunoscută sub numele de beție, când este consumată în cantități mari.[4][5] Este folosit pe larg ca și solvent, sursă de combustibil și ca materie primă în sinteza altor compuși chimici.

Proprietăți fizice

modificare

Se prezintă ca o substanță lichidă incoloră, miscibilă în apă în orice proporții. Solubilitatea se datorează grupării hidroxil din molecula alcoolului prin intermediul căreia între moleculele de apă și de alcool se stabilesc legături de hidrogen intermoleculare.

Proprietăți chimice

modificare

Caracter acid

modificare

Etanolul, ca toți alcoolii, prezintă un ușor caracter acid dovedit prin reacția sa cu metalele alcaline[6], iar o reacție tipică este reacția cu sodiul (în amoniac lichid[7]) în urma căreia se formează ionul etoxid și se eliberează protonul din gruparea hidroxil. Protonul se fixează pe perechea de electroni ai oxigenului din apă, generând ionul hidroniu care oferă aciditate soluției respective.

Etanolul nu reacționează cu hidroxizii alcalini, față de fenoli care sunt tot compuși hidroxilici și care reacționează cu hidroxidul de sodiu formând ionul fenoxid. Alte reacții tipice etanolului sunt reacțiile cu acizii carboxilici când rezultă esteri folosiți pe post de aromatizanți.

Etanolul poate fi oxidat la acetaldehidă, iar mai apoi la acid acetic, depinzând de reactanți și de condițiile de reacție.[8] Reacția de oxidare a etanolului nu are o importanță practică anume, însă, în corpul uman ea are loc, fiind catalizată de o enzimă din ficat numită alcool dehidrogenază.[9] Produsul de oxidare al etanolului, acidul acetic, este un nutrient important pentru corpul uman, întrucât reprezintă un precursor pentru acetil coenzima A.

Producere

modificare

Hidratarea etenei

modificare

Etanolul folosit pentru scopuri industriale, adică cel folosit ca materie primă sau solvent (denumit și etanol sintetic) se obține din materii prime petrochimice, în general prin hidratarea (adiția apei la dubla legătură) catalizată în mediu acid a etenei:

 

Catalizatorul cel mai comun folosit pentru această reacție este acidul fosforic,[10][11] adsorbit pe un suport poros, precum silicagel sau diatomit.[12]

Fermentația alcoolică

modificare

Etanolul din compoziția băuturile alcoolice se obține exclusiv prin fermentația alcoolică. Unele specii de drojdii (precum Saccharomyces cerevisiae) metabolizează polizaharidele și glucoza, obținându-se etanol și dioxid de carbon:

 
 

Acțiune biologică

modificare

Etanolul acționează asupra organismului, atât direct cât și prin compușii în care se transformă pe cale enzimatică.[necesită citare] Din punct de vedere fiziologic, el are o acțiune depresivă și acționează ca un anestezic.[necesită citare]

Vezi și

modificare
  1. ^ După G. P. Moss (). IUPAC Commission on Isotopic Abundances and Atomic Weights, ed. „Atomic Weights of the Elements 2015”.  Parametru necunoscut |coautor= ignorat (ajutor)
  2. ^ „etanol”, ethanol (în engleză), PubChem, accesat în  
  3. ^ Hydrogen bond studies. CXIII. The crystal structure of ethanol at 87 K[*][[Hydrogen bond studies. CXIII. The crystal structure of ethanol at 87 K (scientific publication about crystal form of ethanol)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ „10th Special Report to the U.S. Congress on Alcohol and Health: Highlights from Current Research” (PDF). National Institute of Health. National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism. iunie 2000. p. 134. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . The brain is a major target for the actions of alcohol, and heavy alcohol consumption has long been associated with brain damage. Studies clearly indicate that alcohol is neurotoxic, with direct effects on nerve cells. Chronic alcohol abusers are at additional risk for brain injury from related causes, such as poor nutrition, liver disease, and head trauma. 
  5. ^ Brust, J. C. M. (). „Ethanol and Cognition: Indirect Effects, Neurotoxicity and Neuroprotection: A Review”. International Journal of Environmental Research and Public Health. 7 (4): 1540–57. doi:10.3390/ijerph7041540. PMC 2872345 . PMID 20617045. 
  6. ^ Fletcher, J. W.; Richards, P. J. (), Production of Electrons by Reaction of Sodium with Methanol and Ethanol: Kinetics of their Formation and Subsequent Reactions (în engleză), 49 (13), Canadian Journal of Chemistry, doi:10.1139/v71-368, ISSN 1480-3291 0008-4042, 1480-3291 Verificați valoarea |issn= (ajutor) 
  7. ^ Yong Zhou (), Metal—Ammonia Solutions: Proceedings of an International Conference on the Nature of Metal-Ammonia Solutions: Colloque Weyl II (în engleză), Elsevier, p. 193 
  8. ^ Streitweiser, Andrew Jr.; Heathcock, Clayton H. (). Introduction to Organic Chemistry. MacMillan. ISBN 0-02-418010-6. 
  9. ^ „Alcool Dehidrogenaza - definiție”, Sfatulmedicului.ro, accesat în  
  10. ^ Roberts, John D.; Caserio, Marjorie C. (). Basic Principles of Organic Chemistry. W. A. Benjamin, Inc. ISBN 0-8053-8329-8. [necesită pagina]
  11. ^ Naim Kosaric, Zdravko Duvnjak, Adalbert Farkas, Hermann Sahm, Stephanie Bringer-Meyer, Otto Goebel and Dieter Mayer in "Ethanol" Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry, 2011, Wiley-VCH, Weinheim. doi:10.1002/14356007.a09_587.pub2(necesită abonare)
  12. ^ „Ethanol”. Encyclopedia of chemical technology. 9. . p. 82. 

Bibliografie

modificare
  • Constantin D. Albu, Maria Brezeanu, Mică enciclopedie de chimie, Editura Enciclopedică Română, 1974, p 45
  • Costin Nenițescu, Chimie Organică, ediția a VIII-a, volumul I, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980