1944

1944
MCMXLIV

◄ · Secolul 19 ◄ Secolul 20 ► Secolul 21  · ►
◄ · Anii 1920 · Anii 1930 ◄ Anii 1940 ► Anii 1950 · Anii 1960 · ►
◄◄ · ◄ · 1939 · 1940 · 1941 · 1942 · 1943 ◄ 1944 ► 1945 · 1946 · 1947 · 1948 · 1949 · ► · ►►

1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Evenimente

Al Doilea Război Mondial

Ianuarie

4 ianuarie-19 mai: Bătălia de la Monte Cassino.

• 1 ianuarie: Himmler raportează că 25.000 soldați ai Waffen-SS sunt ucraineni.
• 4 ianuarie: Armata Roșie trece de bariera de înaintea războiului dintre Polonia și URSS la Wolyn.
• 24 ianuarie: O comisie sovietică specială pretinde că naziștii sunt vinovați pentru măcelul de la Katyn.
• 29 ianuarie: Partizani evrei și lituanieni ucid 300 săteni, majoritatea femei și copii, în Koniuchy, pentru rezistența împotriva raidurilor lor.
• 31 ianuarie: Debarcarea forțelor americane în Arhipelagul Marshall.

Februarie

• 1 februarie: Generalul Franz Kutschera, șef al poliției germane din Varșovia, este asasinat de către un grup de tineri membri ai AK. Ca represalii, naziștii împușcă 100 prizonieri în locul unde acesta a fost ucis și alți 200 în apropiere de închisoarea Pawiak.
• 5 februarie: Sovieticii cuceresc orașul Luțk.
• 9 februarie: La Lesno, 60 de femei muncitoare la căile ferate sunt executate de către naziști ca represalii față de un act de sabotaj.
• 22 februarie: Trupele NKVD încercuiesc sute de sate cecene în URSS și în 24 de ore deportează populația acestora către Siberia. În jur de 530.000 ceceni mor, supraviețuitorii putându-se reîntoarce acasa abia în 1956.
• 27 februarie: Forțele germane, asistate de SS-Galizien și UPA, atacă Huta Pieniacka, cauzând 500-800 de victime.

Martie

• 12 martie: Trupele SS ucrainene și sprijinitorii lui Bandera, masacrează 250 polonezi într-o mănăstire dominicană în Podkamien, alți 600 sunt uciși în cătune.
• 17 martie: Hitleriștii asasinează la Rîbnița aproape 400 de prizonieri, cetățeni sovietici și anti-naziști români.
• 18 martie: Trupele naziste ocupă Ungaria.
• 21 martie: C.I.C. Brătianu și Iuliu Maniu adresează mareșalului Ion Antonescu o scrisoare în care cer ieșirea României din război.
• 23 martie: Naziștii și ucrainenii incendiază toți locuitorii din Huta Werchobuska pentru adăpostirea evreilor.

Aprilie

• 2 aprilie: Declarația U.R.S.S. privind garantarea suveranității și integrității României cu condiția capitulării necondiționate.
• 4 aprilie: Bombardamentul masiv al aviației anglo-americane asupra Bucureștiului. Participă 313 bombardiere și 119 avioane de vânătoare. Au decedat 2.942 de persoane și alte 2.416 au fost rănite.
• 5 aprilie: 230 de bombardiere escortate de 180 de avioane de vânătoare bombardează orașul Ploiești. Exact ca și în cazul zilei precedente, mai multe bombardiere și-au lansat încărcătura eronat, bombele căzând în centrul orașului. Au fost uciși 278 de civili, 16 ostași români și 26 de ostași germani.
• 10 aprilie: Eliberarea orașului Odesa.
• 12-15 aprilie: Eliberarea orașelor Kerci, Simferopol și Levpatoria.
• 15-16 aprilie: Primul bombardament de noapte al aviației britanice asupra României: 83 de bombardiere Wellington atacă Turnu Severin. Un alt bombardament asupra Turnului Severin a fost pe 16 aprilie la ora 15:00. Bilanțul celor două zile: 162 morți. Tot pe 16 aprilie, 126 de bombardiere americane atacă Brașovul, decedând 184 de persoane.
• 24 aprilie: Al doilea mare bombardament american asupra Bucureștiului cu 207 bombardiere, escortate de 48 de avioane de vânătoare,. Au decedat 176 de persoane. Universitatea e distrusă parțial. Simultan a fost atacat și Ploieștiul cu 190 bombardiere, unde au murit 53 de oameni.
• 26 aprilie: Formarea guvernului Andreas Papandreu în Grecia.15 aprilie:
• 27 aprilie: Palatul de la Mogoșoaia este închiriat Ambasadei Elveției la București.

Mai

• 4 mai: În Owczarnia, 17 soldați AK sunt uciși de către Armata Poporului, organizație secretă condusă de comuniști;
• 10 - 13 mai: ultimele forțe germane și române au fost evacuate pe mare din Sevastopol;
• 18 mai: Trupele generalului Wladyslaw Anders, al II-lea Corp polonez atașat armatei britanice a XVIII-a, capturează Monte Cassino și ridică un steag polonez asupra ruinelor.18 mai:

Iunie

6 iunie: Ziua Z.

• 4 iunie: Trupele americane, britanice și franceze eliberează orașul Roma.
• 5 iunie: Mai mult de 1.000 de bombardiere britanice aruncă 5.000 tone de bombe pe coasta Normandiei în pregătirea Zilei Z.
• 6 iunie: Sub comanda generalului american, Dwight Eisenhower, este declanșată Operațiunea Overlord, însemnând debarcarea aliaților în Normandia.
• 10 iunie: Trupele naziste au ucis aproape 650 de civili, locuitori ai satului Oradour-sur-Glane, Franța.
• 16 iunie: Timișoara este bombardată pentru prima dată de către Forțele Aeriene Regale ale Marii Britanii.
• 17 iunie: Islanda anunță separarea sa definitivă de Danemarca și se proclamă republică - ziua națională.
• 23 iunie: Scriitorul german, Thomas Mann, devine cetățean american.

Iulie

• 3 iulie: Trupele sovietice eliberează orașul Minsk.
• 12 iulie: În lumina trădării sovieticilor și atacurilor asupra AK, generalul Bor-Komorowski spune trupelor sale: "Trebuie să cooperăm cu sovieticii doar pentru a lupta împotriva Germaniei".
• 13-22 iulie: Armata Roșie încercuiește și distruge forțele germane și ucrainene (inclusiv divizia SS-Galizien) la Brody.
• 17 iulie: Sovieticii arestează 6.000 soldați AK, în timp ce 1.000 scapă. Din iulie până în decembrie, aproximativ 30.000 soldați AK vor fi arestați în estul râului Wisla.
• 20 iulie: Complotul de la Rastenburg. Adolf Hitler supraviețuiește unui atentat, o încercare de asasinat condusă de colonelul Claus von Stauffenberg.
• 20-29 iulie: Uniunea dintre forțele AK și Armata Roșie cauzează 1.400 morți în rândurile germanilor.
• 21 iulie: Colonelul Claus von Stauffenberg și ceilalți complici la asasinarea eșuată împotriva lui Adolf Hitler, sunt executați la Berlin, Germania.
• 21 iulie: Comitetul Polonez pentru Eliberarea Națională este creat la ordinul lui Stalin pentru a stabili controlul asupra Poloniei.
• 22 iulie: Comitetul Polonez pentru Eliberarea Națională este declarat guvern provizoriu în Polonia.
• 24 iulie: Lagărul de exterminare Majdanek, unde au fost uciși 360.000 oameni, este eliberat de către sovietici. Mai târziu în același an, URSS va folosi lagărul pentru a întemnița membri ai miliției polone.
• 25 iulie: Racheta experimentală V-2, care nu explodase, este recuperată de către miliția poloneză și adusă în Marea Britanie cu un avion special.
• 26 iulie: În Varșovia, prezența trupelor sovietice în apropiere, conduce la o decizie a miliției poloneze să se revolte împotriva Germaniei înaintea sosirii Armatei Roșii.
• 27 iulie: Mai multe mii de soldați AK sunt arestați de către sovietici după ce aceștia depuseseră armele.
• 29 iulie: Radio Moscova îndeamnă locuitorii Varșoviei la revoltă: "Momentul când trebuie să acționăm a sosit".

August

23 august: Regele Mihai I ordonă arestarea Mareșalului Ion Antonescu. România trece de partea Aliaților.

25 august: Eliberarea Parisului. Defilarea trupelor americane pe Champs Elysees.

17-26 sept.: Operațiunea Market Garden.

• 12 august: Aliații eliberează orașul Florența, Italia.
• 23 august: Regele Mihai I ordonă arestarea Mareșalului Ion Antonescu. România se alătură trupelor Aliaților.
• 25 august: Parisul este eliberat de sub stăpânire germană.
• 25 august: Ungaria decide să continue războiul alături de Germania.
• 29 august: Delegația României pleacă la Moscova, pentru încheierea armistițiului cu Națiunile Unite.29 august:
• 29 august: Ziua Insurecției naționale slovace. Sărbătoare națională.
• 31 august: Trupele sovietice au intrat în București.

Septembrie

• 3 septembrie: Aliații eliberează orașul Bruxelles.
• 5 septembrie: Armata a IV-a română oprește ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei.5 septembrie:
• 7 septembrie: Șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6-7 septembrie 1944, ora 00:00. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, a doua oară, își dă demisia și își exprimă refuzul de a accepta "ciuntirea și destrămarea oștirii".
• 8 septembrie: Londra este lovită pentru prima dată de rachetele germane V2.
• 12 septembrie: La Moscova, a fost semnată Convenția de armistițiu dintre guvernul român și guvernele Națiunilor Unite, prin care se consfințea starea de fapt a ieșirii României din războiul contra aliaților și întoarcerea armelor împotriva Germaniei.

Octombrie

• 13 octombrie: Riga, capitala Letoniei este eliberată de Armata Roșie.
• 14 octombrie: Feldmareșalul german, Erwin Rommel, este ucis din ordinul lui Hitler.
• 20 octombrie: Orașul Belgrad este eliberat de partizanii iugoslavi și Armata Roșie.
• 21 octombrie: Aachen este primul oraș german care capitulează.
• 23 octombrie: Japonia lansează primul atac kamikaze în cadrul Bătăliei din golful Leyte.
• 25 octombrie: Prin reocuparea orașului Carei se încheie eliberarea teritoriului actual al țării, în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial (Ziua Armatei Române).

Noiembrie

• 7 noiembrie: Franklin Roosevelt a câștigat cel de-al 4-lea mandat de președinte al Statelor Unite ale Americii.
• 21 noiembrie: Armatele române duc lupte grele în nordul Ungariei pentru cucerirea Munților Bükk.
• 29 noiembrie: Albania este eliberată de sub ocupația germană.

Decembrie

• 2 decembrie: Ca protest față de încercarile de acaparare a puterii de către comuniști, miniștrii PNȚ și PNL din guvernul Constantin Sănătescu își prezintă demisia. Este numit un nou guvern condus de generalul Nicolae Rădescu.
• 16 decembrie-16 ianuarie 1945: Ofensiva din Ardeni, ultima ofensivă a germană pe frontul de vest, o tentativă eșuată de a sparge unitatea forțelor aliate și a împiedica invazia asupra Germaniei.
• 18 decembrie: Armata a IV–a română intră pe teritoriul Cehoslovaciei pentru a participa la operațiunile militare desfășurate împotriva armatei germane.
• 31 decembrie: Ungaria declară război Germaniei.

Nedatate

• ianuarie: Miliția poloneză ucide zilnic în Varșovia minim 10 germani. În total, 150.000 germani cad pe timpul războiului din mâna miliției. Înaintea Răscoalei din Varșovia, AK pierduse 62.000 oameni.
• aprilie: 3.000 de soldați evrei (dintr-un total de 4.200) dezertează și trec în armata poloneză în Orientul Mijlociu. Unii se alătură unităților Marii Britanii, alții grupurilor teroriste precum Irgun. Printre ei se află și Menachem Begin. Aproximativ 838 evrei vor îmbrăca uniforma poloneză pentru a înfrunta Germania.
• mai: Lui Roosevelt i se prezintă dovezi ale vinovăției sovieticilor privind masacrul de la Katyn, dar el afirmă că este „absolut convins" de vinovăția naziștilor.
• iunie: În primele șase luni al anului 1944, AK ucisese 584 de jandarmi germani, comparativ cu cei 361 din 1943.
• august-octombrie: NKVD interoghează 2.500 de membri AK la Trzebuska. Circa 600 sunt executați și îngropați în Pădurea Turza. Printre victime se află ucraineni, bieloruși și lituanieni.
• A început deportarea masivă, din ordinul lui Stalin, a tătarilor crimeeni din Crimeea înspre Asia Centrală.
• Armata Roșie eliberează Kirkenes, primul oraș din Norvegia care este eliberat de sub ocupația nazistă.
• Mai mult de 40 săteni sunt uciși de către naziști în Pikule pentru adăpostirea partizanilor polonezi.
• URSS declară război Bulgariei.

Arte, științe, literatură și filozofie

• 27 ianuarie: Premiera piesei Antigone de Jean Anouilh.
• 28 februarie: Premiera comediei "Iată femeia pe care o iubesc" de Camil Petrescu, montată la Teatrul Național din București.
• 1 martie: Are loc premiera piesei "Steaua fără nume" de Mihail Sebastian, la Teatrul Alhambra.
• 15 decembrie: Reapare la București, zilnic, ultima serie a revistei "Bilete de papagal", director Tudor Arghezi (16 decembrie 1944 – 12 februarie 1945).
• Albert Camus publică Neînțelegerea.
• Petre P. Negulescu publică Destinul omenirii vol. IV.
• Constantin Noica publică Pagini despre sufletul românesc.
• Tudor Vianu publică Filosofia culturii.
• Mircea Vulcănescu publică Dimensiunea românească a existenței.

Nașteri

• 

  Jimmy Page, muzician, compozitor, chitarist și producător muzical britanic (Led Zeppelin)

• 

  Alexander Van der Bellen, politician și economist austriac, președinte al Austriei

• 

  Roger Daltrey, cântăreț britanic (The Who)

• 

  Gerhard Schröder, politician, avocat și lobbyist german, al 7-lea Cancelar al Germaniei

• 9 ianuarie: Jimmy Page (n. James Patrick Page), muzician, compozitor, chitarist și producător muzical britanic (Led Zeppelin)
• 18 ianuarie: Alexander Van der Bellen, politician și economist austriac, președinte al Austriei
• 3 februarie: Petre Anghel, scriitor român, profesor universitar și conducător de doctorat (d. 2015)
• 17 februarie: Robert Dessaix, romancier, eseist și jurnalist australian
• 28 februarie: Sepp Maier, fotbalist german
• 1 martie: Roger Daltrey, cântăreț britanic (The Who)
• 5 martie: Ion Sasu, politician român
• 7 aprilie: Gerhard Schröder (n. Gerhard Fritz Kurt Schröder), politician, avocat și lobbyist german, al 7-lea Cancelar al Germaniei (1998-2005)
• 12 aprilie: George Anca, scriitor român (d. 2020)
• 9 mai: Tony Prince, DJ britanic
• 14 mai: George Lucas (n. George Walton Lucas, Jr.), producător de filme, filantrop, antreprenor și regizor american
• 19 mai: Petre Popeangă, politician român

• 

  George Lucas, producător de filme, filantrop, antreprenor și regizor american

• 

  Joe Cocker, cântăreț și muzician britanic

• 

  Iancu Dumitrescu, compozitor, dirijor și muzicolog român

• 

  Barry White, muzician, cantautor, textier, producător muzical și compozitor american

• 20 mai: Joe Cocker (n. John Robert Cocker), cântăreț și muzician britanic (d. 2014)
• 15 iulie: Iancu Dumitrescu, compozitor, dirijor și muzicolog român
• 24 iulie: Jan-Carl Raspe, terorist german (d. 1977)
• 12 septembrie: Barry White (n. Barry Eugene Carter), muzician, cantautor, textier, producător muzical și compozitor american (d. 2003)
• 25 septembrie: Dorin Liviu Zaharia, cântăreț și compozitor român (d. 1987)
• 27 septembrie: Franz Hodjak, scriitor german din România
• 20 octombrie: Tina DeRosa, scriitoare americană (d. 2007)
• 23 octombrie: Ștefan Buciuta, politician ucrainean din România
• 5 noiembrie: Onufrie Berezovski, mitropolit ucrainean
• 21 noiembrie: Valer Dorneanu, politician și jurist român
• 8 decembrie: Viorel Oancea, militar și politician român

Decese

• 

  Ion Minulescu, poet și prozator român

• 

  Claus von Stauffenberg, ofițer german, conducătorul complotului din 20 iulie împotriva lui Hitler

• 

  Antoine de Saint-Exupéry, poet, jurnalist, aristocrat, pilot și scriitor francez

• 

  Liviu Rebreanu, dramaturg și prozator român

• 31 ianuarie: Jean Giraudoux (n. Hippolyte-Jean Giraudoux), 62 ani, dramaturg francez (n. 1882)
• 1 februarie: Piet Mondrian (n. Pieter Cornelis Mondriaan), 71 ani, pictor olandez (n. 1872)
• 11 aprilie: Ion Minulescu, 63 ani, poet și prozator român (n. 1881)
• 21 iulie: Claus von Stauffenberg, 36 ani, ofițer german, conducătorul complotului din 20 iulie împotriva lui Hitler (n. 1907)
• 31 iulie: Antoine de Saint-Exupéry, 44 ani, poet, aristocrat, jurnalist, pilot și scriitor francez (n. 1900)
• 1 septembrie: Liviu Rebreanu, 58 ani, dramaturg și prozator român, membru titular al Academiei Române (n. 1885)
• 2 octombrie: Benjamin Wexler, 45 ani, critic, eseist, poet și teoretician literar român de etnie evreiască (n. 1898)

• 

  Charles Glover Barkla, fizician britanic, laureat al Premiului Nobel

• 

  Arthur Eddington, astrofizician și matematician britanic

• 

  Nicolae Cartojan, academician, autor, biograf, cercetător literar, istoric literar, pedagog și publicist român

• 

  Romain Rolland, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel

• 23 octombrie: Charles Glover Barkla, 67 ani, fizician britanic, laureat al Premiului Nobel pentru fizică (1917), (n. 1877)
• 17 noiembrie: Magda Isanoș (n. Magda Bălan), 28 ani, poetă română (n. 1916)
• 22 noiembrie: Arthur Eddington (n. Arthur Stanley Eddington), 61 ani, astrofizician și matematician britanic (n. 1882)
• 13 decembrie: Wassily Kandinsky, 78 ani, pictor francez de origine rusă (n. 1866)
• 20 decembrie: Nicolae Cartojan, 61 ani, academician, autor, biograf, cercetător literar, istoric literar, pedagog și publicist român, membru titular al Academiei Române (n. 1883)
• 30 decembrie: Romain Rolland, 78 ani, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1915), (n. 1866)

Nedatate

• Emil Adorján, 70 ani, scriitor, jurnalist și promotor a stenografiei, maghiar de etnie evreiască (n. 1873)
• Béla Ágai, 73 ani, scriitor, jurnalist și medic maghiar de etnie evreiască (n. 1870)

Premii Nobel

• Fizică: Isidor Isaac Rabi (SUA)
• Chimie: Otto Hahn (Germania)
• Medicină: Joseph Erlanger, Herbert Spencer Gasser (SUA)
• Literatură: Johannes Vilhelm Jensen (Danemarca)
• Pace: Crucea Roșie

Vezi și

• Listă de conducători de stat din 1944

Bibliografie

• Istoria lumii în date - Editura enciclopedică română - 1972.