Wikipedia

1944

an

Evenimente  • Nașteri  • Decese

◄ · Secolul XIX ◄ Secolul XX ► Secolul XXI · ►
◄ · Anii 1920 · Anii 1930 ◄ Anii 1940 ► Anii 1950 · Anii 1960 · ►
◄◄ · ◄ · 1939 · 1940 · 1941 · 1942 · 1943 ◄ 1944 ► 1945 · 1946 · 1947 · 1948 · 1949 · ► · ►►

Cronologie tematică: Conducători de stat  • Astronomie  • Cinematografie  • Informatică  • Literatură  • Muzică  • Sport  • Știință  • SF  • Teatru  • TV


1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

EvenimenteModificare

Al Doilea Război Mondial

IanuarieModificare

 
4 ianuarie-19 mai: Bătălia de la Monte Cassino.

FebruarieModificare

  • 1 februarie: Generalul Franz Kutschera, șef al poliției germane din Varșovia, este asasinat de către un grup de tineri membri ai AK. Ca represalii, naziștii împușcă 100 prizonieri în locul unde acesta a fost ucis și alți 200 în apropiere de închisoarea Pawiak.
  • 5 februarie: Sovieticii cuceresc orașul Luțk.
  • 9 februarie: La Lesno, 60 de femei muncitoare la căile ferate sunt executate de către naziști ca represalii față de un act de sabotaj.
  • 22 februarie: Trupele NKVD încercuiesc sute de sate cecene în URSS și în 24 de ore deportează populația acestora către Siberia. În jur de 530.000 ceceni mor, supraviețuitorii putându-se reîntoarce acasa abia în 1956.
  • 27 februarie: Forțele germane, asistate de SS-Galizien și UPA, atacă Huta Pieniacka, cauzând 500-800 de victime.

MartieModificare

AprilieModificare

  • 2 aprilie: Declarația U.R.S.S. privind garantarea suveranității și integrității României cu condiția capitulării necondiționate.
  • 4 aprilie: Bombardamentul masiv al aviației anglo-americane asupra Bucureștiului. Participă 313 bombardiere și 119 avioane de vânătoare. Au decedat 2.942 de persoane și alte 2.416 au fost rănite.
  • 5 aprilie: 230 de bombardiere escortate de 180 de avioane de vânătoare bombardează orașul Ploiești. Exact ca și în cazul zilei precedente, mai multe bombardiere și-au lansat încărcătura eronat, bombele căzând în centrul orașului. Au fost uciși 278 de civili, 16 ostași români și 26 de ostași germani.
  • 10 aprilie: Eliberarea orașului Odesa.
  • 12-15 aprilie: Eliberarea orașelor Kerci, Simferopol și Levpatoria.
  • 15-16 aprilie: Primul bombardament de noapte al aviației britanice asupra României: 83 de bombardiere Wellington atacă Turnu Severin. Un alt bombardament asupra Turnului Severin a fost pe 16 aprilie la ora 15:00. Bilanțul celor două zile: 162 morți. Tot pe 16 aprilie, 126 de bombardiere americane atacă Brașovul, decedând 184 de persoane.
  • 24 aprilie: Al doilea mare bombardament american asupra Bucureștiului cu 207 bombardiere, escortate de 48 de avioane de vânătoare,. Au decedat 176 de persoane. Universitatea e distrusă parțial. Simultan a fost atacat și Ploieștiul cu 190 bombardiere, unde au murit 53 de oameni.
  • 26 aprilie: Formarea guvernului Andreas Papandreu în Grecia.15 aprilie:
  • 27 aprilie: Palatul de la Mogoșoaia este închiriat Ambasadei Elveției la București.

MaiModificare

  • 4 mai: În Owczarnia, 17 soldați AK sunt uciși de către Armata Poporului, organizație secretă condusă de comuniști;
  • 10 - 13 mai: ultimele forțe germane și române au fost evacuate pe mare din Sevastopol;
  • 18 mai: Trupele generalului Wladyslaw Anders, al II-lea Corp polonez atașat armatei britanice a XVIII-a, capturează Monte Cassino și ridică un steag polonez asupra ruinelor.18 mai:

IunieModificare

 
6 iunie: Ziua Z.

IulieModificare

AugustModificare

 
 
23 august: Regele Mihai I ordonă arestarea Mareșalului Ion Antonescu. România trece de partea Aliaților.
 
25 august: Eliberarea Parisului. Defilarea trupelor americane pe Champs Elysees.
 
17-26 sept.: Operațiunea Market Garden.

SeptembrieModificare

  • 3 septembrie: Aliații eliberează orașul Bruxelles.
  • 5 septembrie: Armata a IV-a română oprește ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei.5 septembrie:
  • 7 septembrie: Șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6-7 septembrie 1944, ora 00:00. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, a doua oară, își dă demisia și își exprimă refuzul de a accepta "ciuntirea și destrămarea oștirii".
  • 8 septembrie: Londra este lovită pentru prima dată de rachetele germane V2.
  • 12 septembrie: La Moscova, a fost semnată Convenția de armistițiu dintre guvernul român și guvernele Națiunilor Unite, prin care se consfințea starea de fapt a ieșirii României din războiul contra aliaților și întoarcerea armelor împotriva Germaniei.

OctombrieModificare

NoiembrieModificare

DecembrieModificare

NedatateModificare

  • ianuarie: Miliția poloneză ucide zilnic în Varșovia minim 10 germani. În total, 150.000 germani cad pe timpul războiului din mâna miliției. Înaintea Răscoalei din Varșovia, AK pierduse 62.000 oameni.
  • aprilie: 3.000 de soldați evrei (dintr-un total de 4.200) dezertează și trec în armata poloneză în Orientul Mijlociu. Unii se alătură unităților Marii Britanii, alții grupurilor teroriste precum Irgun. Printre ei se află și Menachem Begin. Aproximativ 838 evrei vor îmbrăca uniforma poloneză pentru a înfrunta Germania.
  • mai: Lui Roosevelt i se prezintă dovezi ale vinovăției sovieticilor privind masacrul de la Katyn, dar el afirmă că este „absolut convins" de vinovăția naziștilor.
  • iunie: În primele șase luni al anului 1944, AK ucisese 584 de jandarmi germani, comparativ cu cei 361 din 1943.
  • august-octombrie: NKVD interoghează 2.500 de membri AK la Trzebuska. Circa 600 sunt executați și îngropați în Pădurea Turza. Printre victime se află ucraineni, bieloruși și lituanieni.
  • A început deportarea masivă, din ordinul lui Stalin, a tătarilor crimeeni din Crimeea înspre Asia Centrală.
  • Armata Roșie eliberează Kirkenes, primul oraș din Norvegia care este eliberat de sub ocupația nazistă.
  • Legea veteranilor. Lege americană prin care se acordau beneficii veteranilor celui de-Al Doilea RM.
  • Mai mult de 40 săteni sunt uciși de către naziști în Pikule pentru adăpostirea partizanilor polonezi.
  • URSS declară război Bulgariei.

Arte, științe, literatură și filozofieModificare

NașteriModificare

  • George Lucas, producător de filme, filantrop, antreprenor și regizor american

  • Joe Cocker, cântăreț și muzician britanic

  • Iancu Dumitrescu, compozitor, dirijor și muzicolog român

  • Barry White, muzician, cantautor, textier, producător muzical și compozitor american

DeceseModificare

NedatateModificare

  • Emil Adorján, 70 ani, scriitor, jurnalist și promotor a stenografiei, maghiar de etnie evreiască (n. 1873)
  • Béla Ágai, 73 ani, scriitor, jurnalist și medic maghiar de etnie evreiască (n. 1870)

Premii NobelModificare

 

Vezi șiModificare

BibliografieModificare

  • Istoria lumii în date - Editura enciclopedică română - 1972.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=1944&oldid=14307637